370 matches
-
loagăre se strâng, Pe dunga răzorului Naintea Franțozului. - Franțozu-n roș - îmbrăcat Spre bătaie-i de gătat Și feciorii tot striga: " Să trăiască Austria" Austria cea română... Vine gheneral călare Tot strigând în gura mare: - Nu vă dați feciori voinici Că ceriul ne-a ajuta Și-n pădure vom intra, Și așa i-om scărpina De n-or uita cât lumea. Când era la prânzișor Noi tăiam câte - un ocol. Ocolul s-a ocolit Piemont s-a prăpădit. 197 Înălțate d-împărate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lumea și slava Și-n pustiu m-am îngropat Ca să scap măcar cu viața De durerea ce mi-ai dat. În zădaru-i, căci odihnă Nici aicia n-am găsit, Chipul tău nici zi nici noapte De mine nedespărțit. De văd ceriul, de văd stele Fața ta le-nchipuesc, Și cu-a firii hazuri toate Nurii tăi se-nvăluesc. Pustnicele cântărețe Apele ajung la glas - Ele cântă, eu vărs lacrimi, Făr-de tine c-am rămas. Munții, stîncele răsună De cumplitul meu suspin, Ceriul stă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
văd ceriul, de văd stele Fața ta le-nchipuesc, Și cu-a firii hazuri toate Nurii tăi se-nvăluesc. Pustnicele cântărețe Apele ajung la glas - Ele cântă, eu vărs lacrimi, Făr-de tine c-am rămas. Munții, stîncele răsună De cumplitul meu suspin, Ceriul stă la îndoială: Lui sau ție mă închin? 386 {EminescuOpVI 387} {EminescuOpVI 388} {EminescuOpVI 389} Dar, vai mie!, că durerea N-a lipsi cât voi fi viu, Făr-de tine toată lumea Îmi pare ca un pustiu. 3 O inimă ce suspină
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toată simțirea Ah m-au părăsit. bis 389 {EminescuOpVI 390} Vai! mă duc lumină, Însă rătăcit Și făr -de simțire Cu suflet uimit. Căci nu știu ce vreme, Ce ceas fericit Va mai fi vr-o dată Să fiu norocit. Nu știu dacă ceriul Îmi va ajuta Să mai țin vr-o dată La piept mâna ta. Dar ce zic? vai, mie, Mă las și mă duc, Te las strălucită Și eu mă usuc. Adio stăpână, Și-mi dă mâna ta, Adio iubito! Și nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nimic folosind. 25 Înger cu păr galben Înger ce slăvesc, În dulcea-ți zâmbire Raiul îl găsesc, Din nenorocire Când mă văz gonit, Când sunt de necazuri, Rele ocolit. Dacă-ți aud glasul Chinuri îmi sunt vis, Fericirea-mi râde Ceriul mi-i deschis; Viața și nădejdea Și amoru-mi vin Din doi ochi albaștri Ca cerul senin. Ziua îmi văz umbra Și-n somnul cel greu Ești în veci de față Sufletului meu - Orice sentimenturi De la tine-mi vin, Tu ești
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dulcea-ți zâmbire 401 {EminescuOpVI 402} Raiul îl găsesc, Înger cu păr galben, Înger ce slăvesc. Viața și nădejdea Și amoriu-mi vin Din doi ochi albaștri Ca cerul senin - Dacă-ți aud glasul Chinuri îmi sunt vis, Fericirea-mi râde Ceriul mi-i deschis. 26 Piatră de-ai fi, te-ai preface Și spre milă te-ai întoarce, Întoarce-te și te uită, Ce mă jălesc ascultă; Ascultă-mi să-ți jeluesc Câte trag și pătimesc, De la toți împrotivire, Pismă și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-l urăsc, Și fă-mi tu orice frică Ieu tot o să-l iubesc. Așa ieste, fetiță, Dar el ieste sărac, Și ie de proastă viță Măcar de-ți ie pre plac. Ei bine, ieu de la tine Acuma nu-l mai ceriu Aștept la Bobotează Când cerul ie deschis Ca Domnul să mă crează Și să mi-l dea în vis. Iar baba aleargă-ndată Cu măsa să gândi, Că poate biata fată Să poate-a s-amăgi. Ieu știu, îi zice
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
crez că ăla și-o rîs dă el și că Îi jidov sau maghiar sau țigan, nu știu ce faită o fi, că mult năcaz ni s-o tras dă la ei. Ăștia crez că trebe să le cază mintenaș pomana din ceriu, să ia ei toate locurile faine. Cine-a văzut jidov muncitor sau țăran? Ei cu funcții, ei cu ale mai bune căși, cu pachete din străinătate. De țigani, ce poci să spui, că ăștia Îs cu bișnița. Mă prinz că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
celor făcute și a celor ce ar putea fi, pentru că, în poezia lui, chiar și umbrele încețoșate se metamorfozează: se împlinesc / Cum o lacră sub pleoape, iar procesul acesta de zămislire este continuu, de vreme ce, Din manuscrise, semințele de mirodenii / Umplu ceriul cu o uriașă explozie, fiecare dintre ele încolțind apoi și dând lumină, asemenea unei supernove, încât Stelele înflorite, ca zarzărul în aprilie, / Desăvârșirii se lasă desăvârșite... și, Pe puntea aceea dintre lumi neumblate, / Fluturele plutește pe labirintul cuvântului. // Ecou selenar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ilie Neacșu de la foaia Europa și, argăsit de dor, așază slova-n aldină: „Pe trădătorii de neam numai comunismul ar ști să-i tragă la răspundere”. Dară toți ne tragem după nevoința laudei celui veșnic. Că noi, sfetnicii, În vârful ceriului Îl cocoțăm pe Vodă, orișicum și când s-o chema el. „Pe cînd, ce ne-a lăsat Ceaușescu, cine poate face un inventar?” scrie același Neacșu, directoriul Europei, cu tâmpla neagră și inima străpungită de singurătate. L-a iubit mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți comuniștii români au folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la aeroport. „Iliescu este un personaj tragic”, a spus Într-o miercuri domnul Andrei Pleșu. Are dreptate, dar iată c-a venit și vremea cînd omul tragic a reușit să dea răspunsuri comice, la BBC. Ori dacă au făcut Dumnezeu ceriul și pămîntul deodată, trebuie să viețuim și pe unde radio și cum om mai putea. Și să ne Împodobim crierul cu ideea că tragicul președinte era supărat pe Ceaușescu de foarte multe anotimpuri. De unde i-a și ieșit porecla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la fabricarea feritei. Compușii de bază ai acestei categorii sunt oxizii unora sau tuturor elementelor indicate mai jos. Fluorurile acestor elemente pot fi, de asemenea, incluse în combinație cu aceste substanțe primare. Aluminiu Antimoniu Arsenic Bariu Bismut Bor Cadmiu Calciu Ceriu Crom Cobalt Cupru Aur Fier Lantan Plumb Litiu Magneziu Mangan Molibden Neodimiu Nichel Niobiu Fosfor Potasiu Siliciu Argint Sodiu Stronțiu Staniu (Cositor) Titan Tungsten Vanadiu Zinc Zirconiu 65997-18-4 266-639-4 4 -{3-[4-(1,1-dimetiletil)fenil]-2-metilpropil}-2,6-dimetilmorfolină C20H33NO 67306-03-0
jrc2261as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87414_a_88201]
-
și 2. Fabricate din sau acoperite cu un strat din materialele de mai jos, cu o puritate de 98% sau mai mare în greutate: a. Fluorura de calciu [CaF(2)]; b. Zirconat de calciu (metazirconat) [CaZrO(3)]; c. Sulfura de ceriu [Ce(2)S(3)]; d. Oxid de erbiu (erbina) [Er(2)O(3)]; e. Oxid de hafniu (hamona) [HfO(2)]; f. Oxid de magneziu (MgO); g. Aliaj nitrurat de niobiu-titan-wolfram (aproximativ 50% Nb, 30% Ți, 20% W); h. Oxid de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
naratorului față de cele povestite e constant ironică, cititorul are surpriza să întâlnescă, foarte rar ce-i drept, pasaje de un lirism evident, pasaje care, desprinse din context, nu par să aparțină lui Creangă: „Nu trecu mult și ziua se călători. Ceriul era limpede și luceferii sclipitori râdeau la stele, iar luna scoțând capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminând pământul.”. (Dănilă Prepeleac, p.185) Fragmente ca acesta trec însă neobservate, în prim plan rămânând intenția autorului de a stârni râsul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
scriitorului de a da o aură mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide veninoase
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cine încearcă el însuși să fie religios. Cît despre „fund”, el se întîlnește mai întîi, cu înțelesul de „fără număr și fără capăt”, în textele vechi religioase: „Pentr acea sîmt goniți [evreii] di[n] împărația lumiei și di[n] împărăția ceriului, unde iaste întunearicul împărțit, unde nu iaste lumină, nice fața lui Hristos, nice bucurie sau veselie, fără numai plîngere și scrîșcare de dinți, de frica și durerea muncilor celor fără fund”. Sau: „înălțimea ceriului și lățimea pămîntului și fără fundul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
împărația lumiei și di[n] împărăția ceriului, unde iaste întunearicul împărțit, unde nu iaste lumină, nice fața lui Hristos, nice bucurie sau veselie, fără numai plîngere și scrîșcare de dinți, de frica și durerea muncilor celor fără fund”. Sau: „înălțimea ceriului și lățimea pămîntului și fără fundul și înțelepciunea cine va cerceta?” La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX același cuvînt e folosit, în poezie și în proză, de numeroși autori, dintre care unii nu pot fi suspectați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene Pătrund din mal în mal Și-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi cei plini de-amor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
evangheliei și să creadă”, conti- nuînd cu 15,19: ,, De aceea, eu sînt de părere să nu se pună greutăți acelora care se întorc la Iahwe.” Dacă acțiunea ar fi reușit, turbații ar fi mărit tezaurul templului pînă în înaltul ceriului unde să adune recolta de prepuțuri de la Neamuri și mare bucurie ar fi fost în tot tribul întunecaților conduși de Talpa Iadului. Și tot ei ar fi fost beneficiarii industriei de cuțitașe cu care trebuiau tușinate abajururile goimilor, iar această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
numeroase sigilii iar pe unul l-am reprodus la sfîrșitul cărții. Aceste animale fabuloase sînt descrise și în Cartea lui Eno sau Calea/Legea Adevărului și Dreptății, fiind două făpturi ce- rești ce însoțesc Soarele în preumblarea lui pe crugul ceriului, de unde hoțomanul s-a inspirat. Cei doi șerpi înfășurați în jurul toiagului sînt însoțiți în spate de niște animale asemănătoare cu leii sau leoparzii în poziție verticală ce poartă coroane pe cap și țin în gheare un fel de băț sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ionilor de cadmiu ce determină decesul unui om de 80 kg. 5.4 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL (n-2)f 5.4.1 Lantanidele Considerații teoretice Sub numele de lantanide sunt cuprinse elementele chimice: lantanul La, ceriul Ce, praseodimul Pr, neodimul Nd, samariul Sm, promețiul Pm, europiul Eu, gadoliniul Gd, terbiul Tb, disprosiul (dysprosiul) Dy, holmiul Ho, erbiul Er, tuliul (tuliumul) Tm și yterbiul Yb. Aceste elemente chimice se aseamănă foarte mult în ce privește proprietățile fizico-chimice și comportarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
elemente de a forma pe substratul 4f configurație stabilă (, sau ). Combinațiile la starea de oxidare +4 au, însă, caracter oxidant, în timp ce compușii formați la starea de oxidare +2 sunt reducători. Problemă rezolvată 1 Pentru determinarea titrului soluției de sulfat de ceriu (IV) s-a folosit metoda iodometrică. În acest scop, 10 cm3 soluție de sulfat de ceriu (IV) s-au tratat cu soluție de iodură de potasiu în exces. Iodul pus în libertate a fost titrat cu 8,5 cm3 soluție
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
au, însă, caracter oxidant, în timp ce compușii formați la starea de oxidare +2 sunt reducători. Problemă rezolvată 1 Pentru determinarea titrului soluției de sulfat de ceriu (IV) s-a folosit metoda iodometrică. În acest scop, 10 cm3 soluție de sulfat de ceriu (IV) s-au tratat cu soluție de iodură de potasiu în exces. Iodul pus în libertate a fost titrat cu 8,5 cm3 soluție de tiosulfat de sodiu de concentrație 0,1 N. Se cer: a) ecuațiile reacțiilor chimice; b
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]