371 matches
-
zirconiu, oxid de aluminiu sau oxid de fier de cel mult 1% fiecare și având o pierdere la calcinare de 5% sau mai mare în greutate. Tricarbonat de diceriu, chiar hidratat Carbonat de ceriu și lantan, chiar hidratat Carbonat de ceriu, lantan, neodim și praseodim, chiar hidratat Compuși, anorganici sau organici, ai metalelor din pământuri rare, ai ytriului sau ai scandiului sau ai unor amestecuri ale acestor metale, alții decât cei de la subpoziția 2846 10 00 Fosfină Silan Arsină Tetrafluorură de
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
Agent antistatic/liant/agent stabilizator de emulsie/agent de opacifiere/agent de reglare a vâscozității/agent de condiționare a părului Cereus Grandiflorus Extract este un extract din flori de cactus, Cereus grandiflorus, Cactaceae Tonic Produse de calcinare ale sării de ceriu (3+) a acidului carbonic cu silice Absorbant UV Produse de calcinare ale sării de ceriu (3+) a acidului carbonic cu silice și talc (Mg3Al2(SiO3)4) Absorbant UV Acid hexacosanoic Agent de reglare a vâscozității clorură de cetalconiu Clorură de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
agent de condiționare a părului Cereus Grandiflorus Extract este un extract din flori de cactus, Cereus grandiflorus, Cactaceae Tonic Produse de calcinare ale sării de ceriu (3+) a acidului carbonic cu silice Absorbant UV Produse de calcinare ale sării de ceriu (3+) a acidului carbonic cu silice și talc (Mg3Al2(SiO3)4) Absorbant UV Acid hexacosanoic Agent de reglare a vâscozității clorură de cetalconiu Clorură de N-hexadecil-N,N-dimetilbenzenmetanaminiu VI/ 1,54 Conservant Bromură de N,N-dimetil-N-(C16-C18-alchil)-benzenmetanaminiu VI/1,54
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
gri, neagră, dar, mai pot fi observate nuanțe de galben. Epidotul aparține unui grup de minerale; acesta se caracterizează printr-un compus de forma XY (SiO) (SiO) O (OH,F) fiind izomorf cu piemontitul și allanitul, care conțin mangan și ceriu. Literele "X" și "Y" pot fi înlocuite cu elementele: Aceasta este o grupă de douăzeci de minerale, compusă din 19 sorosilicați monoclinici și un sorosilicat ortorombic. Parametrii convențională ai moleculei sunt: a = 8.98 Å, b = 5.64 A, C
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
(n. 20 august, 1779 - d. 7 august, 1848) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier. Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837. Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și chirurgie, la
Jöns Jakob Berzelius () [Corola-website/Science/299520_a_300849]
-
minele din Zlatna, pe teritoriul actual al României (atunci în Imperiul Habsburgic), de către mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă abia în 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth, același care a descoperit uraniul, zirconiul și ceriul. Telurul este un element relativ rar, iar conținutul din acest nemetal al scoarței terestre este de 1·10la sută. Telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuși ca telururi de aur, argint, mercur
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
2707 99 11 10 Uleiuri ușoare brute conținând în greutate: 0 - 10 % sau mai mult viniltolueni, - 10 % sau mai mult inden și - 1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 5 % naftalină ex 2805 30 10 10 Aliaj de ceriu și alte metale din grupa pământurilor rare, conținând în 0 greutate 47 % sau mai mult ceriu ex 2805 30 10 20 Aliaj de lantan și alte metale din grupa pământurilor rare, conținând 0 în greutate 43 % sau mai mult lantan
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
10 % sau mai mult inden și - 1 % sau mai mult, dar nu mai mult de 5 % naftalină ex 2805 30 10 10 Aliaj de ceriu și alte metale din grupa pământurilor rare, conținând în 0 greutate 47 % sau mai mult ceriu ex 2805 30 10 20 Aliaj de lantan și alte metale din grupa pământurilor rare, conținând 0 în greutate 43 % sau mai mult lantan Taxa Cod CN TARIC Descrierea mărfii vamală autonomă (%) ex 2805 30 90 10 Lantan cu o
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
g/l. 3. METODA UZUALĂ 3.1.1. Pentru tratamentul preliminar al vinului Consultați capitolul "Acidul tartric", metoda uzuală, secțiunea 3.1.1. 3.1.2. Pentru determinarea acidului lactic 3. 1.2.1. Soluție 0,1M de sulfat de ceriu (IV) în acid sulfuric 0,35M: Păstrând soluția rece, se dizolvă 40,431 g de sulfat de ceriu (IV), Ce(SO4)2·4H2O în 350 ml soluție de acid sulfuric 1M măsurată cu precizie (punctul 3.1.2.4). Se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
uzuală, secțiunea 3.1.1. 3.1.2. Pentru determinarea acidului lactic 3. 1.2.1. Soluție 0,1M de sulfat de ceriu (IV) în acid sulfuric 0,35M: Păstrând soluția rece, se dizolvă 40,431 g de sulfat de ceriu (IV), Ce(SO4)2·4H2O în 350 ml soluție de acid sulfuric 1M măsurată cu precizie (punctul 3.1.2.4). Se aduce la 1 000 ml cu apă distilată. 3.1.2.2. Soluție de hidroxid de sodiu (NaOH
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
capitolul "Acidul tartric", metoda uzuală, secțiunea 3.3.2. 3.3.3. Determinarea acidului lactic Se pun 10 ml eluat într-o eprubetă de 50 ml cu dop de sticlă rodat și se adaugă 10 ml soluție de sulfat de ceriu (punctul 3.1.2.1). Se agită; se așează eprubeta într-o baie de apă termostatată la 65°C timp de exact 10 minute. Când eprubeta este scufundată în baie, se îndepărtează dopul de sticlă pentru câteva secunde pentru a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
este un element metalic argintiu, aparținând grupului lantanidelor. Se folosește în aliaje de "pământuri rare". Seamănă cu fierul la culoare, dar este moale, precum și maleabil și ductil. La contactul cu aerul își pierde luciul. Doar europiul este mai reactiv decât ceriul, dintre pământurile rare. Soluțiile alcaline și acizii diluați și concentrați ataca rapid metalul. În stare pură prezintă o probabilitate ridicată de a lua foc dacă este frecat cu un cuțit. Ceriul se oxidează lent în apă rece și foarte rapid
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
își pierde luciul. Doar europiul este mai reactiv decât ceriul, dintre pământurile rare. Soluțiile alcaline și acizii diluați și concentrați ataca rapid metalul. În stare pură prezintă o probabilitate ridicată de a lua foc dacă este frecat cu un cuțit. Ceriul se oxidează lent în apă rece și foarte rapid în apă caldă. Chiar dacă ceriul aparține unui grup de metale numite pământuri rare, nu este rar deloc. El se găsește în cantități relativ mari (68 ppm în crusta terestră); defapt, este
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
alcaline și acizii diluați și concentrați ataca rapid metalul. În stare pură prezintă o probabilitate ridicată de a lua foc dacă este frecat cu un cuțit. Ceriul se oxidează lent în apă rece și foarte rapid în apă caldă. Chiar dacă ceriul aparține unui grup de metale numite pământuri rare, nu este rar deloc. El se găsește în cantități relativ mari (68 ppm în crusta terestră); defapt, este mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
apă rece și foarte rapid în apă caldă. Chiar dacă ceriul aparține unui grup de metale numite pământuri rare, nu este rar deloc. El se găsește în cantități relativ mari (68 ppm în crusta terestră); defapt, este mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce, în starea de oxidare +4, se numește ceric. Sărurile ceriu(IV) sunt portocalii, roșii sau gălbui, în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
este rar deloc. El se găsește în cantități relativ mari (68 ppm în crusta terestră); defapt, este mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce, în starea de oxidare +4, se numește ceric. Sărurile ceriu(IV) sunt portocalii, roșii sau gălbui, în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în Suedia de către Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
mari (68 ppm în crusta terestră); defapt, este mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce, în starea de oxidare +4, se numește ceric. Sărurile ceriu(IV) sunt portocalii, roșii sau gălbui, în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în Suedia de către Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth, ambele descoperiri fiind făcute în 1803. Ceriul a fost
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
este mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce, în starea de oxidare +4, se numește ceric. Sărurile ceriu(IV) sunt portocalii, roșii sau gălbui, în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în Suedia de către Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth, ambele descoperiri fiind făcute în 1803. Ceriul a fost astfel denumit de către Berzelius după asteroidul Ceres
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
mai răspândit decât plumbul. Ceriul, în starea de oxidare +3, se numește ceros, în timp ce, în starea de oxidare +4, se numește ceric. Sărurile ceriu(IV) sunt portocalii, roșii sau gălbui, în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în Suedia de către Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth, ambele descoperiri fiind făcute în 1803. Ceriul a fost astfel denumit de către Berzelius după asteroidul Ceres, descoperit
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
în timp ce sărurile ceriu(III) sunt, de obicei, albe. Întrebuințările ceriului: Ceriul a fost descoperit în Suedia de către Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth, ambele descoperiri fiind făcute în 1803. Ceriul a fost astfel denumit de către Berzelius după asteroidul Ceres, descoperit cu doi ani mai devreme (1801). Ceriul este cel mai răspândit element aparținând "pământurilor rare", alcătuind aproximativ 0.0046% din scoarța terestră, judecând după greutate. Se găsește în unele minerale
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
Jöns Jakob Berzelius și Wilhelm von Hisinger, și, pe plan independent, în Germania de către Martin Heinrich Klaproth, ambele descoperiri fiind făcute în 1803. Ceriul a fost astfel denumit de către Berzelius după asteroidul Ceres, descoperit cu doi ani mai devreme (1801). Ceriul este cel mai răspândit element aparținând "pământurilor rare", alcătuind aproximativ 0.0046% din scoarța terestră, judecând după greutate. Se găsește în unele minerale, incluzând alanita (cunoscută și sub denumirea de ortită)—(Ca, Ce, La, Y)(Al, Fe)(SiO)(OH), monazita
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
PO, bastnasita(Ce, La, Y)COF, hidroxilbastnasita (Ce, La, Nd)CO(OH, F), rabdofan (Ce, La, Nd)PO-HO, zirconiu (ZrSiO), și sinchisita Ca(Ce, La, Nd, Y)(CO)F. Monazita si bastnasita sunt în prezent cele mai importante surse de ceriu. Ceriul este cel mai des obținut printr-un proces de schimbare de ioni, ce folosește nisipuri de monazita drept sursă de ceriu. Din cantități importante de monazita, alanita, și bastnasita se vor obține ceriu, toriu, și alte pământuri rare pentru
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
bastnasita(Ce, La, Y)COF, hidroxilbastnasita (Ce, La, Nd)CO(OH, F), rabdofan (Ce, La, Nd)PO-HO, zirconiu (ZrSiO), și sinchisita Ca(Ce, La, Nd, Y)(CO)F. Monazita si bastnasita sunt în prezent cele mai importante surse de ceriu. Ceriul este cel mai des obținut printr-un proces de schimbare de ioni, ce folosește nisipuri de monazita drept sursă de ceriu. Din cantități importante de monazita, alanita, și bastnasita se vor obține ceriu, toriu, și alte pământuri rare pentru mulți
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
Ca(Ce, La, Nd, Y)(CO)F. Monazita si bastnasita sunt în prezent cele mai importante surse de ceriu. Ceriul este cel mai des obținut printr-un proces de schimbare de ioni, ce folosește nisipuri de monazita drept sursă de ceriu. Din cantități importante de monazita, alanita, și bastnasita se vor obține ceriu, toriu, și alte pământuri rare pentru mulți ani de acum înainte. Ceriul are două stări de oxidare cu largă răspândire: +3 si +4. Cel mai întâlnit compus al
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
prezent cele mai importante surse de ceriu. Ceriul este cel mai des obținut printr-un proces de schimbare de ioni, ce folosește nisipuri de monazita drept sursă de ceriu. Din cantități importante de monazita, alanita, și bastnasita se vor obține ceriu, toriu, și alte pământuri rare pentru mulți ani de acum înainte. Ceriul are două stări de oxidare cu largă răspândire: +3 si +4. Cel mai întâlnit compus al ceriului este oxidul de ceriu (IV) (CeO), care este folosit drept "fardul
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]