385 matches
-
și de viață prin umbre, la ce poți ajunge dacă nu la o mistică negativă și la o filozofie nocturnă? Crezi fără să crezi și trăiești fără să trăiești... Paradoxul îl rezolvi într-o duioșie însîngerată, întărit de amurguri și cernit de aurore. Vrăjit de surmenajul cunoașterii, doar într-un târziu ajungi să resimți imensa oboseală ce urmează insomniei spiritului. Și atunci începi să te trezești din cunoaștere și să oftezi după farmecele orbirii. Cum gândul răsare în paguba cărnii, cum
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care până acum a văzut-o pe gazda ei doar înfășurată în berta fără culoare, este plăcut surprinsă să vadă o cascadă de păr alb cu reflexe de argint căzându-i pe umeri, iluminând fruntea înaltă și bombată. În orbitele cernite de vârstă, ochii neobișnuit de mari, peste care cad obloanele pleoapelor, par în așteptarea un semnal pentru a-și dezvălui culoarea. După câteva minute de tăcere deplină, dintre buzele încă frumos conturate, dar care par tăiate de cutele amărăciunii, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îmi este neam de aproape, cum îl cheamă și unde stă... „Mi-a murit băiatul”, - plânsei liniștit. Și, la vreo două ceasuri după ce plecai de acolo, steagul negru fâlfâia la poarta casei mele. Ușile de la intrare și zidul dimprejur erau cernite. Mahalaua năvălise prin odăi ca să caute și să vadă mortul. Răposatul însă, nicăieri. „Cine a murit, domnule Zaharia?”, mă întrebă croitorul de peste drum. „Băiatul”, zisei liniștit, îndopând talaș în sobă și mestecând apoi cu pensula cleiul din ceaun. Atunci mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și spre final, în defensivă, în apărarea sudului Ucrainei. În tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și spre final, în defensivă, în apărarea sudului Ucrainei. În tot acest interval de timp, la Hlipiceni sunt aduse două detașamente de evrei, din cadrul programului de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
lăcaș și se Întrebă de ce bate toaca la o vreme atât de nepotrivită. Cupolele bisericii Preobrajenie sclipeau În lumina lunii. Toaca tăcu și Începură să bată și clopotele. Pe drum, bătrânele Își făcură cruce, aplecându-și mânecile lungi ale hainelor cernite până la pământ. În mâinile lor, mătăniile părea niște cădelnițe aprinse. Brusc, mesteacănul de lângă fereastra ei se potoli din fierbere. Nu se mai mișca nici o frunză. Și la fel de brusc, Întreaga lui coroană vui, transformându-se Într-o pâlnie arămie, care atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vândut într-o inimă de copil! Din lașitate sau din mândrie, unii refuză și cea mai mică felie din senin, iar alții inventează nuanțe. Dumnezeule, ești cel mai nedrept individ dintre sfinți, mereu mă furi la cântar, în timp ce altora le cerni viața prin sită și prin ciur. Pulbere fină în venele lor, tărâțe în pâinea mea cea de toate zilele. Omule, scoate întunericul din buzunare și îl aruncă peste umeri! Se spune că Dumnezeu este generos cu poeții, aceștia, și legați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întâlneam zilnic în mahalaua Cișmigi ului, cu corpul lui chinuit care suferea s‐ ar fi zis de mâhnirea de‐a nu fi murit mai de mult. Un obraz palid și văros, ochii îngropați departe în găurile negre ale unei frunți cernite de marginile mari ale pălăriei enorme. Mustața albinală stuf oasă și o pensulă de barbă aspră dedesubt. Slab, slab, sfios ca un întârziat, călcând cu economie asfaltul, el umbla ca un străin sărac, refugiat în București dintr‐o străinătate de
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de tine Sufletul mi-ai săvârșit Pentru că a ta cruzime M-au ars și m-au otrăvit. Dar de-oi trăi cu durere 10 Prin pustiuri rătăcit, Pomenește câteodată Pe acel ce te-au iubit Mă lepăd de toată lumea Mă cernesc, mă-nstrăinez 15 Mă cufund în întuneric Lumină să nu mai văz. Ochii facă-se izvoare Și curgă necontenit Despice-se inimioara 20 În bucăți ca de cuțit. Risipească-se tot trupul Să se facă praf și vânt Aruncat în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se facă praf și vânt Aruncat în toată lumea În văzduh și pre pământ 25 Eu ș-atunci în neființă Am să fiu înnorocit, Că le trag, le sufăr toate Pentru una ce-am iubit. * Mă lepăd de toatî lumea, Mă cernesc, mă-nstrăinez, Mă cufund în întunerec, Lumina să nu mai văz. 5 Ochii facă-se izvoară Și curgă necontenit, Despice-se inimioara În bucăți ca de cuțit. * Risipească-se tot trupul Să se facă praf și vânt, Aruncat în toată lumea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
târzii ale după-amiezii, aproape speriată. A intrat În baie fără a scoate un cuvânt, unde nu a mai zăbovit foarte mult, cum Îi era obiceiul. După ce s-a aranjat Într-o oarecare grabă, a dispărut, fără să salute, În seara cernită peste orașul zgomotos, care o Înghiți cu aviditate. Pe masa din bucătărie trona un tort de ciocolată, cumpărat de la cofetăria din cartier, pe care scria, cu litere mari, trandafirii „La mulți ani, Căprioară!” Au trecut mai bine de trei zile
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu care Maria, proaspăta mireasă fără nuntă, a repurtat primul mare succes În fața bunicilor, cântând cu o voce minunată, mai mult de treizeci de melodii populare și cântece de petrecere, iar când a ajuns la „Mă sui-i În Dealul Cernii” și la „Ilenuțo, fa” bunicu’ Ghiorghi a văzut-o așa dintr-o dată cu mult mai frumoasă și cu mult mai potrivită pentru Victor. Gândurile sale au poposit pe șesul ... și În poiana mare din pădure, locuri În care și el și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de marmură, cu ghirlande și un epitaf auriu, precum un blazon nobiliar. Arti a conceput o arteziană încadrată de îngeri priapici, care tulburau pocăința atâtor morminte din jur. Pe chipul Veterinarei nu dibuise o urmă de plâns, în schimb se cernise în voaluri care făceau din negrul de doliu o plasă de fluturi pentru bărbați. Era o femeie înfricoșată, care împlinea patruzeci de ani. Toți veniseră în mașini somptuoase, pe care Omar nu le recunoștea, fiindcă nu le reparase vreodată. Pablo
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Uite! Și-i așeză mâna pe pieptul său, unde se simțea portefelul plin. Locul se mai golise. Piculeață tot mai cânta la urechea lui conu Galeș: Of, of, Foaie verde firul ierbii, Of, of, Leano, Păi, mă sui pe dealul Cernii, Of, of, Leano, Unde cântă puiul mierlii, Of, of, Leano, La mfndra cu ochii negri... Nea Mihalache Tobă a scos o sută și-a lipit-o cu scuipat de fruntea guristului. - Așa, mă, suferă! Piculeață a lăsat ochii în jos
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
luna când se culcă Și noaptea cîtu-i de lungă! 159 {EminescuOpVI 160} 73 Eu mă duc, mîndruță-n țări, Da te rog să nu porți flori, Nici să nu te - mpodobești, Nici la joc să nu pornești. - Iie albă mi-oi cerni Dacă tu, bade-i porni, Părul mi l-oi despleti, Și pre tine te-oi jeli. - Mândră, mândruleana mea, Nu mă jeli cu iia, Jelește cu inima, Nu mă jeli cu portul, Jelește cu sufletul! 74 Cucule, de unde vii? - De la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sufletul mi-ai săvârșit, Pentru că a ta cruzime M-au ars și m-au otrăvit. Dar de-oi trăi cu durere Prin pustiuri rătăcit, Să pomenești câte odată Pre un om ce te-au iubit. Mă lepăd de toată lumea, Mă cernesc, mă - nstrăinez, Mă cufund în întuneric Lumina să nu mai văz. Ochii facă-se isvoare Și curgă necontenit, Despice-se inimioara În bucăți ca de cuțit. Risipească-se tot trupul, Să se facă praf și vânt, Aruncat în toată lumea În
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
schinguit de boală, îl duseră pe seară în orașul morților. A doua zi, dis-de-dimineață, întregul familion se îndrepta prin nămeți spre întâlnirea cu patriarhul care, pentru prima oară după ani, nu își petrecuse noaptea acasă. Presbitera, îndoliată și cu vălul cernit peste chipul plâns, deschidea drumul flancată de fiicele ei. Slăbită, distrusă, pășea cu demnitate. Toată viața Gicu îi spusese că ei doi vor muri deodată, ca doi stejari, iar acum o lăsase. Îi mai spunea că dacă el va pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
umeri și blugi, semnele feminității păreau nedezmeticite, ar fi trebuit s-o faci să plângă, pentru ca femeia să iasă la iveală. Apoi, încetul cu încetul, apele oglinzii se tulburară, umerii lui căzură, carnea obosi pe oasele uscate, iar părul se cerni, nemaiîntorcând lumina. Iar de pe chipul ei mica felină se trase, alene, într-un ungher. Dar, pentru clipa în care se recunoscuseră, Rada îl privi fără îngăduință : — Cine ți-a băgat în cap aiureala asta cu drogații ? — Și dacă nu erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate "vinerele negre [...] fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
p. 347. 202 Ibidem, vol. I, p. 67. 203 Ibidem, p. 68. 204 Ibidem, p. 138. 78 trăind armonios în mijlocul naturii. Adoptată de o nobilă familie, care o va descoperi întâmplător în pustietate, va duce un trai smerit „în strai cernit de văduvă”, „mereu ascultătoare, cinstită și supusă”205. Este tot ceea ce sistemul social al epocii cerea de la o femeie. Beritola vorbește mereu frumos, ales, are purtări nobile, cumpătate, modeste. Ca și celelalte membre ale grupului, Emilia manifestă totală toleranță față de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pahar. Când se va strica omul la stomac: să mănânce migdale și să ia cimbru, să-l pună Întro oală cu apă, să fiarbă bine și să bea. Omului ce-i curg lacrimile: să pisezi nohot, ca făina, să-l cerni, să-l pui cu apă de trandafir, să-l pui pe o pânză curată și să-l lipești la fruncea cui dă lacrimile din ochi, că i va trece. Omului care-i tremură mâna: sămânță de scoruș să fiarbă cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
secolul lui Watteau, parcurile, menuetele și carnavalurile. În loc de "masques et bergamasques" avem epoca "bonjuriștilor" și a crinolinelor, printr-o reluare de altfel a unei idei din C. Stamati: Caleașcă, drum de noapte, păduri adânci de fag, Și prin frunzișe lună cernită-n ceață fină, Poiene necosite de mult, și miros vag De flori de fân în floare, de fragi și de sulfină... În pace sufletească topindu-se se-alină Realitatea vremii pe al naturii prag. Prin ce metepsichoză revăd obrazul drag
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vede: „Pătimire, tu ești numai hrana sufletului meu, Cu durerea și năcazul de-acum a petrece vreu. Nădejdea și bucuria ce m-au putut folosî Decît scîrbă mai amară curînd a-mi agonisî! Mă lepăd de toate-a lumii, mă cernesc, mă Întristez Mă cufund În Întuneric, lumina să nu mai văz. Ochii facă-să izvoară și curgă de-acum mereu, P’ În’ ce-or face iaz de lacrimi nenorocit pieptul meu Sufletul supt sîn să bate ca la ceasul din sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
27.694; 104 1.073 nr. 243 27.695; 27.696 16. C.S.V. Câmpulung la Câmpulung la 27.698; 216 2.078 Tisa Tisa nr. 13 27.697 17. C.S.V. Cicarlau Cicarlau nr. 87 27.699 93 950 18. C.S.V. Cernești Cernești nr. 24 27.700 234 1.821 19. C.S.V. Copalnic- Copalnic- 27.702; 233 3.235 Manastur Manastur nr. 26 27.701 20. C.S.V. Coroieni Coroieni nr. 379 27.703 144 771 21. C.S.V. Cupseni Cupseni nr. 132 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]
-
694; 104 1.073 nr. 243 27.695; 27.696 16. C.S.V. Câmpulung la Câmpulung la 27.698; 216 2.078 Tisa Tisa nr. 13 27.697 17. C.S.V. Cicarlau Cicarlau nr. 87 27.699 93 950 18. C.S.V. Cernești Cernești nr. 24 27.700 234 1.821 19. C.S.V. Copalnic- Copalnic- 27.702; 233 3.235 Manastur Manastur nr. 26 27.701 20. C.S.V. Coroieni Coroieni nr. 379 27.703 144 771 21. C.S.V. Cupseni Cupseni nr. 132 27.704
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]