1,453 matches
-
În legătură cu aceste tulburări este posibil ca să se fi menționat prima dată rolul strategic al Cetățuiei. Având în vedere gravele tulburări din Iași, e greu de crezut că Duca ar fi rămas în casele domnești neîntărite și nu ar fi preferat Cetățuia, mănăstire întărită și ușor de apărat, unde și-a construit și un palat pentru a îndeplini exigențele unei reședințe de vară. Răscoala deși fusese înăbușită cu sprijin turcesc, a dus la profunda nemulțumire a sultanului. Sultanul și vizirul nu erau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Costin și trimis la Țaringrad, unde moare în sărăcie. Gheorghe Duca înainte de a reveni pentru ultima oară la domnie își revede ctitoria în vara anului 1677 când, fiind domn al Munteniei, luptă în alianță cu sultanul împotriva zaporojenilor. Sosit la Cetățuia în ziua de Sâmpetru, hramul iubitei lui ctitorii, îi oferă un ospăț lui Antonie Ruset, voievodul Moldovei. Împotriva acestuia Duca lupta în ascuns să-l scoată din domnie pentru a-i lua locul. „Cei doi domni prieteni, Ruset atârnând de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ruset atârnând de Duca și Duca atârnând de rudele de la Constantinopol ale lui Ruset, se întâlnesc lângă Iași, sub zidurile solidei construcții, a lui Petru Șchiopul, Galata, de unde primul putea zări cele două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă la dânsul. De acolo se merse
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zidurile solidei construcții, a lui Petru Șchiopul, Galata, de unde primul putea zări cele două turnuri sprintene ale frumoasei sale biserici de pe Cetățuia și acoperișurile curților ce-și durase acolo. După o masă moldovenească în Iași chiar, urmă, de Sâmpietru, la Cetățuia, desigur, în vasta sală cu stâlpi și linii ogivale încrucișate, răspunsul domnului muntean, oarecum acasă la dânsul. De acolo se merse pentru revistă, pentru halaiu, la Țuțora, unde era vechiul pașă de Silistra Cara Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dânsul. De acolo se merse pentru revistă, pentru halaiu, la Țuțora, unde era vechiul pașă de Silistra Cara Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 243 footnote>. Duca vodă rămâne strâns legat de Cetățuia, dar nu prin războaie. Deși se vede la tot pasul intenția ce o avea de a folosi Cetățuia ca loc întărit la vremuri de încercare, el se îngrijește mai mult să-i dezvolte latura religioasă. „Pentru incapacitate probabil, Antonie, căruia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mustafa”<footnote Nicolae Iorga, Istoria Românilor. Monarhii, vol. VI, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 243 footnote>. Duca vodă rămâne strâns legat de Cetățuia, dar nu prin războaie. Deși se vede la tot pasul intenția ce o avea de a folosi Cetățuia ca loc întărit la vremuri de încercare, el se îngrijește mai mult să-i dezvolte latura religioasă. „Pentru incapacitate probabil, Antonie, căruia Duca-i impusese ca hatman pe cumnatul Buhuș, fu mazilit apoi la întoarcere, lângă Chișinău și luat în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>. Acțiunile dure ale voievodului aduc curând țara la epuizare. Și totuși pe plan extern, nicicând din vremea lui Vasile Lupu un domn moldovean nu se mai bucurase de atâta prestigiu. Duca înființează o tipografie grecească la ctitoria lui, Mănăstirea Cetățuia în 1681, la acel moment singura din întreg Orientul ortodox. De asemenea, el își ia în serios rolul de hatman al Ucrainei și ,,înființează două colonii importante pe Nipru, la Tigănauca și la Nemirova”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca Gheorghe Duca a avut preocupări culturale. Domnia lui poate fi socotită ca fiind una de dezvoltare a artelor și a spiritualității ortodoxe în special. În timpul ultimei domnii biserica Sfântul Nicolae Domnesc este zugrăvită și devine catedrală mitropolitană. Pe lângă Mănăstirea Cetățuia el ctitorește Mănăstirea Sfântului Ioan Zlataust din Iași, după cum atestă pisania datată decembrie 1682, în care apare și fiul lui, Constantin cu soția sa Maria (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu). Doamna Anastasia este ctitoră la Agapia, ei datorându-i
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să se menționeze că a terminat biserica destinată a fi catedrală mitropolitană și a înzestrat-o cu veșmintele și odoarele necesare”<footnote Ibidem, p. 538 footnote>. Deoarece după cercetările arheologice făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
făcute de profesorul O. Tafrali în gropnița din biserica mănăstirii Cetățuia nu s-au găsit osemintele doamnei Anastasia se presupune „că a fost înmormântată în Biserica Albă cu hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40 footnote>. Constantin Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia, în mormântul pe care ctitorul și l-a pregătit. N. Costin consemnează
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
hramul Stratenia”<footnote O. Tafrali, Mormintele familiei voievodului Gheorghe Duca la Mănăstirea Cetățuia, în: „Arta și Arheologia”, fasc. 9-10, anul 1933-1934, p. 40 footnote>. Constantin Duca voievodul Moldovei, în aprilie 1693, a adus osemintele tatălui său și lea înhumat la Cetățuia, în mormântul pe care ctitorul și l-a pregătit. N. Costin consemnează că punerea în noul mormânt s-a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor de arhierei și de preoți, și cu tot sfatul său, cu litie. Din Iași l-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ctitorul și l-a pregătit. N. Costin consemnează că punerea în noul mormânt s-a făcut ,,cu mare cinste, cu sobor de arhierei și de preoți, și cu tot sfatul său, cu litie. Din Iași l-au petrecut până la mănăstirea Cetățuia unde i-au astrucat oasele”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 32 footnote>. Cercetările arheologice făcute în interiorul bisericii, în nișa din dreapta, au găsit cavoul deschis cândva. Resturile de îmbrăcăminte, țesute cu fir de aur, au indicat cu o oarecare siguranță că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înmormântat ctitorul Gheorghe Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu construcții de piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu construcții de piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu construcții de piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia și apoi s-a numit astfel și dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia și apoi s-a numit astfel și dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia și apoi s-a numit astfel și dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte multe locuri, sunt urme de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte multe locuri, sunt urme de civilizație omenească din paleolitic și până în pragul secolului nostru. Acestea sunt ,,obiecte casnice, unelte, materiale, urme de locuințe și chiar de fortificații<footnote N. Zaharia, Emilia N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmbovița, Cercetări
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
obiecte casnice, unelte, materiale, urme de locuințe și chiar de fortificații<footnote N. Zaharia, Emilia N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmbovița, Cercetări arheologice în orașul Iași și împrejurimi, în: „Studii și cercetări științifice”, vol. VII, fasc. 2, 1956, p. 37 footnote>. Toponimicul Cetățuia( deal) de lângă Iași, s-a găsit menționat destul de târziu, cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care Radu Mihnea voievod întărește Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), stăpânirea asupra locului mănăstirii dăruit de Petru
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care Radu Mihnea voievod întărește Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), stăpânirea asupra locului mănăstirii dăruit de Petru Șchiopu voievod, stabilește hotarul mănăstirii: ,,iar în pădure până la Cetățuie”<footnote Ioan Caproșu și Petronel Zahariuc, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. I, Editura Dosoftei, Iași, 1999, documentul 125, p. 174 footnote>. Documentul din 2 aprilie 1628 prin care Miron Barnovschi întărește în stăpânirea Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), locul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de hotar care nu prezintă nici o îndoială: ,,de gios până la fântână pe capătul grădinilor a lui Nicoară, și de acolo în sus la Drumul Mare al Scântei în dreptul pârâului Gălății și în dreptul morii călugărițelor de la Socola, iar de la pădure până la Cetățuie și de unde curgu apele spre mănăstire. Acela este hotarul tot”<footnote Ibidem, Documentul 181, p. 246248 footnote>. Iordachi Cantacuzino, mare vistiernic, a cumpărat de la Mănăstirea Bârnova cu 100 de lei o vie ,,din dealul Cetățuiei, deasupra Gălății”<footnote Buletinul Ion
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vie în dealul Cetățuiei<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. I, documentul 360, p. 429 footnote>. Alt act din 2 martie 1656, un zapis de la Ionașcu, fiul lui Gavril Chiper de la Galata din Vale, vinde preotului Iosif de la Rumele, moșia de la Cetățuia (deal), cu loc de prisacă cu pomet, loc de grădină, livadă și casă cu 40 lei. Între martori este și un Istrati de la Cetățuia( deal)<footnote Ibidem, documentul 414, Iași, 1999, p. 474-475 footnote>. Tot în acest document se face
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ionașcu, fiul lui Gavril Chiper de la Galata din Vale, vinde preotului Iosif de la Rumele, moșia de la Cetățuia (deal), cu loc de prisacă cu pomet, loc de grădină, livadă și casă cu 40 lei. Între martori este și un Istrati de la Cetățuia( deal)<footnote Ibidem, documentul 414, Iași, 1999, p. 474-475 footnote>. Tot în acest document se face referire și la Istratie din Cetățuie, care a luat parte la această vânzare. Nicolae Iorga în Istoria Românilor prin călători, vorbind despre ce ar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]