403 matches
-
personalului drept garanție a eficienței; Încurajarea inițiativei subordonaților; Spiritul de echipă sau unitatea personalului (evitarea divizării acestuia). Birocrația Max Weber, unul dintre clasicii sociologiei, a definit organizația birocratică drept forma ideală de organizare. Considerând autoritatea ca fiind de trei tipuri, charismatică, tradițională și rațional-legală, Weber afirma că cel din urmă tip este cel care poate produce cea mai eficientă formă de organizare: birocrația. Birocrația este, în accepțiunea lui Weber, un tip de organizație formală, cu o structură specifică de statusuri și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ascuns În spatele ziarului, că era timpul să-i acorde lui Fima tratamentul periodic, ca să nu se usuce de tot. Dar această bănuială nu scădea cu nimic afecțiunea sa față de Uri, bucuria fizică și euforia care Îl cuprindeau Întotdeauna În prezența charismaticului său prieten. O dată la câteva săptămâni Nina se ivea pe neașteptate pe la zece-unsprezece dimineața, parca Fiatul prăfuit În fața micului bloc din Kiriat Yovel, cărând două sacoșe pline cu mâncare și articole de curățenie pe care le cumpărase pe drum, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
suspin al unei lumi ce refuză mecanizarea morții, imaginând lupta ca pe un turnir ce se supune codului onoarei aristocratice. Aparent dezabuzați și nedisciplinați, ei sunt croiți din aceeași materie din care este alcătuită fibra mitică a acelui imaginativ și charismatic Wingate, cel pe care Pratt îl contemplă, ca adolescent, în fruntea trupelor ce intră în Addis Abeba. Biografia lui Koinski are o doză de fabulos care îl face să semene cu fiul ghicitoarei din Gibraltar. Fiu al unei patrii care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se ducea să nască.” Relatarea continuă pe mai multe pagini dând măsura talentului de scriitor al fiului dar și valoarea scriiturii tatălui, între altele corespondent al ziarului Curentul. * Întreaga desfășurare a Vieții între două refugii se orchestrează totuși în jurul personalității charismatice a soților Constantin și Steluța Brumă. Acești exemplari învățători au funcționat o viață întreagă asemenea unor lideri comunitari. La Marineanca, de exemplu, totul se rostuia în jurul lor. Oamenii îi căutau, ascultau și prețuiau asemenea unor apostoli. Unde au pus ei
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
service adecvat, dar Leigh s-a abținut să comenteze acest lucru). El se transformase instinctiv în vedeta TV în transmisiune directă și vorbea într-una: vocea baritonală însuflețită, dar controlată, privirea fixă, ținuta perfectă. Exact ceea ce îl făcea atât de charismatic și fermecător on-air, dar atât de enervant.când erau doar ei. Se întrebă ce-ar zice toate fetele alea care îi scriau și îi trimiteau fotografii seducătoare pe web site dacă l-ar vedea pe acest Russell: tot frumos, e-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
istorie, meserii care azi ne pot stîrni rîsul: CLOVN de Înmormîntări. Sau ȘTERGĂTOR de funduri regale. Dincolo de un prim zîmbet, Înțelegi mai tîrziu că nu-i de rîs: sunt de o jenantă actualitate...Priviți emisiunile tv și vă veți convinge... Charismaticul Sebi Ștefănescu spune, În cartea lui, că sunt actori care n-ajung treapta, uneori sublimă, a ratării. Just! Dar cît doare acest sublim!... Despre talent : „Sunt mai talentat ca mine!” (Gh. Pituț). Ori , după vizionarea unui spectacol de operă, Coleridge
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
H. Nicolaide, și Dumitru Furdui, și Ion Focșa, și Eusebiu Ștefănescu ... Cartea lui Candid are ceva În plus : acribia consemnării; și hazul dement. Și, mai ales, răbdarea diaristică! Revin la acea reprezentație blestemată cu comedia lui Caragiale : un mare și charismatic actor, vroia să debiteze textul unui alt mare creator, Caragiale. Dar comedianul nostru rata vocale și consoane, fără o regulă stabilită : spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă În care apare Chiriac; textul este
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Carra, Ungaretti, Ardengo Sofici”. Ceva mai jos este prezentată neutral, „obiectiv” lucrarea Histoire de Mussolini de Louis Roya (Kra, editeur). Refuzînd ideea unei „baze naționale” autentice a mișcării, autorul notei personalizează fascismul, văzînd în el un instrument de ascensiune al charismaticului dictator italian: „Fascismul? o mișcare a Italiei întregi către ordine? Fascismul, o legătură națională? Nu. Fascismul este instrumentul personal de luptă al omului care a pronat regicidul, care a stigmatizat parlamentul, briganzii finanței, armata, imperialismul, clerul, dumnezeul, religia Mussolini”. Personalizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
viol, dar barem uită-te în ochii ei !... Mai era însă nevoie de o „cauză eficientă” pentru ca boala cronică a anomiei să se decom penseze, pentru ca revolta fără motiv să capete un motiv. Mă așteptam să îl ofere un lider charismatic din opoziție. L-a oferit liderul Puterii. Ia să vedem, și-a spus acesta, în băltoaca asta a neîncrederii și disperării, a mai rămas vreun român în viață în care toată lumea să aibă încredere și de la care să mai spere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
exemplul lui Savonarola, care pretindea că se întreține direct cu Dumnezeu. Dar Machiavelli însuși nu apelează la textele biblice decît o singură dată și atunci doar la Vechiul Testament, de unde îl alege numai pe Moise, invocat într-o serie de conducători charismatici. Pentru antichitate, per exemplum, sînt folosite relatările din Titus Livius și Tacitus, despre miracole. Religia celor vechi educa acțiunea, orgoliul, pe cînd cea nouă beatifică umilința. Lenea contemplativă, în schimb, frînează violența, observa Machiavelli (în Discorsi și în Istoriile florentine
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care a personificat acest destin istoric excepțional a fost Temugin (Temuujin) supranumit Gingis-han (Cinghis-haan), fiul lui Yesuhey-baatar. Numele său avea sensul de "oceanic", "necuprins", "universal". Descendent al unei familii aparținând aristocrației tribale mongole, acesta era o căpetenie tenace, o personalitate charismatică, dotată cu însușiri alese de organizator și strateg militar. El era născut în 1155, după istoricii mongoli (preluați de Rașid ad-Din), sau în 1162, după cronicile chineze, la data de 16 aprilie. Sub conducerea lui Temugin, s-a înfăptuit unificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Zelea, adăugîndu-și apoi numele de familie Codreanu, de la cuvîntul românesc codru. Fiul lui a primit o educație religioasă riguroasă și extrem de naționalistă și a intrat în politică încă din tinerețe. În 1927, el a organizat Legiunea "Arhanghelul Mihail". Lider charismatic, Codreanu nu susținea la început o anumită ideologie, punînd în schimb accentul pe regenerarea morală a individului. Programul și spiritul în care era el prezentat sunt perfect ilustrate de o cuvîntare pe care a ținut-o în decembrie 1929: Să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re?elelor de informa?ie variate, personale ?i impersonale, de care dispuneau sociologii; a doua a dezvoltat coduri de comunicare particulariste care au avut ca efect
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Manifestația la care participă aproape 30.000 de țărani, adunați pe "Cîmpia Libertății", prin intervenția intelectualilor Bărnuțiu, Barițiu și prin prezența a doi episcopi, unul ortodox și unul uniat, Șaguna și Lemeni acoperă deschiderea politică și simbolică. Omul zilei, eroul charismatic, este Bărnuțiu. El antrenează mulțimile. Programul de la Blaj comportă 16 puncte. Proiectul social este radical în intenții, însă se obligă să garanteze ordinea în aplicare. Națiunea română cere abolirea imediată și fără despăgubire a iobăgiei. Bărnuțiu subliniase, în ajunul Congresului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ivită sub presiunea circumstanțelor și dezvoltată din comoditate capătă forma unui sistem. Iar acest sistem se aplică în mod automat și universal. Și astfel se formează din ea însăși, în interiorul unei societăți mari, o societate de conducători prestigioși (de șefi charismatici, dacă doriți), mai mică, e drept, dar mult mai energică și voluntară. Și nu întîmpină nici o dificultate în a conduce omenirea după bunul ei plac. II Prin dimensiunile sale, fenomenul a luat prin surprindere majoritatea teoriilor și științelor societății. Gînditorii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ideal, a unei credințe, nevoia de-a avea un model care să-i permită să restaureze integritatea la care aspiră. Această "mizerie psihologică a maselor", cum bine spunea Freud, atinge dimensiuni universale. Ea pregătește decorul în care conducătorii prestigioși sau charismatici, care au vocația de a aduna laolaltă grupuri de oameni, recreează puternice legături comune. Ei propun un exemplu și un ideal, un răspuns la o întrebare: ce anume poate face ca viața să merite să fie trăită? Întrebare eminamente politică
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
domina și puterea de a opri puterea, de a fi ei înșiși singurul recurs împotriva represiunii pe care tot ei o exercită, în așa fel încît autoritatea lor să fie limitată doar de propria lor voință. Acești lideri prestigioși sau charismatici păstrează intacte zonele din afara democrației. Reafirmă egalitatea maselor prin plebiscit regulat. Convocate și interogate, ele pot răspunde liderului prin da sau nu. Dar nu au nici o posibilitate autentică de a se reuni pentru a delibera. Nu sînt obișnuite să discute
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mai puțin respectabil decît Max Weber, dar pozițiile lor politice sînt apropiate. Naționalismul, încrederea lor în importanța conducătorului, descrierea dată de ei naturii conducătorilor și maselor au multe puncte comune. Uneori, ai impresia că afirmații ale sociologului german despre autoritatea charismatică, democrația maselor sînt un reflex al scrierilor psihologului francez, bine cunoscut în Germania în acea epocă. De altfel, R. Michels n-a realizat o sinteză între sociologia weberiană și psihologia mulțimilor?! Cît despre relația cu nazismul, istoricii afirmă că Weber
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
H. Nicolaide, și Dumitru Furdui, și Ion Focșa, și Eusebiu Ștefănescu... Cartea lui Candid are ceva în plus: acribia consemnării; și hazul dement; și, mai ales, răbdarea diaristică! Revin la acea reprezentație blestemată cu comedia lui Caragiale: un mare și charismatic actor vroia să debiteze textul unui alt mare creator, Caragiale. Dar comedianul nostru rata vocale și consoane, fără o regulă stabilită: spectacolul curgea, dar greu. Partenerii lui erau siderați. Poate vă amintiți prima scenă în care apare Chiriac; textul este
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
desigur contura variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții, cel promotor al inovării, cel bazat pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și aplică prioritar normele acesteia, cu efecte nedorite. De aceea vom face apel și la cunoașterea altor tipuri de putere, la care profesorul o poate face apel și care decurg din sursele ei : puterea recompensei, puterea coercitivă, puterea expertă, puterea charismatică, puterea informațională (Antonesei, 2000). Procedurile specifice de influențare au fost tratate tradițional în pedagogie în cadrul educației morale, când se recurge firesc la: ► Sistemul metodelor de formare a conștiinței și conduitei morale: explicația, convorbirea, dialogul, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, demonstrația
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
povestea de mai sus e că, în decursul lungii sale vieți, Bacovia nu s-a străduit pentru altceva decît să transforme impresia despre faptul că reprezintă o excepție în destin. Bacovia nu are nimic de seducător, prezența sa nu e charismatică, însă, ca și Flaubert sau Baudelaire, el a avut șansa de a fi un „maudit”, ceea ce, cum s-a remarcat, atrage întotdeauna favorurile posterității. A lui l-a purtat spre triumf. Fără impresia că e un „nefericit”, nici contemporanii și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru a-și putea găsi audiența ce i se cuvenea) a lui Dominique Pelassy, Semnul regăsit, Fayard, Paris, 1983. 27. Vezi Dominique Pellasy, op. cit. 28. Vezi L. Hamon și A. Mabileau, Personalizarea puterii, P.U.F., Paris, 1964. De asemenea, Charismatic Political Leadership, Princeton University Press, 1968. 29. Stephan George, Poemes ("Al șaptelea inel"), tr. în fr. de Maurice Boucher, Aubier, Paris, 1969. 30. Despre cultul eroului vezi, bineînțeles, Thomas Carlyle, Eroii, cultul eroilor și eroismul în istorie, Colin, Paris, 1888
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Paris, 1967) și Pierre Francastel (Art et technique aux XIXe et XXe, Minuit, Paris, 1956) asociază gândirea creației cu riscul (pozitiv) al unei dezordini care "sparge" ordinea socială, normele și constrângerile ei și, prin spontaneitate, transformă inventivitatea în act. "Harul" charismatic al creatorului se traduce prin gratuitatea gestului său și a operei pe care o realizează. Irupția creatorului înseamnă că progresul în artă este purtat de un spirit de avangardă, ca atonalismul în muzică din anii 1910 și 1920, cu Arnold
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
contract prevede prezumția de cesiune a drepturilor". Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 254, 262, 267 și 273. Capitolul 8 Rutinizarea culturală În capitolul precedent, obiectivul era să arătăm că, printr-un fel de mișcare de sus în jos, legitimitatea charismatică bazată pe supunerea extraordinară față de valoarea exemplară a artistului creator se difuzează, prin capilaritate, în toate straturile profesiilor culturale. Prin comparație cu celelalte profesii și celelalte sfere sociale, această charismă le conferă specificitatea. Aici, inspirându-ne din sociologia religiilor a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]