2,019 matches
-
când a fost invadată Cehoslovacia pentru a pune capăt reformelor democratice, puse în practică de guvernul lui Alexander Dubček.]. Mi-a povestit cu lux de amănunte, cum Armata Roșie confundase niște magazii și depozite de materiale de construcție (var, ciment, cherestea, etc.), cu niște depozite strategice de armament și le-a ocupat cu tancurile, spunând că sunt spații strategice unde ei trebuie să-și gareze tancurile, camioanele și tehnica de luptă. Catedrala din centrul orașului, un monument impunător în stil gotic
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
mai slăbeam din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului și al locului) mă plătise cu 10 lei pe zi, la așezarea lăturoilor de la fabrica de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de școală normală, cum este și azi, dar invers. Pentru că veni vorba, după 43 de ani de profesorat, mi s-a acordat o pensie mai mică decât obține un portar la fabrica de cherestea, fostă proprietate a fraților Ion, Viciu și Costică Teodorescu. Sosit cu ordinul de suplinire, n-am de lucru și mă destăinui (gură spartă!) “prietenului” meu, Gh. Arișanu, unde m-a numit. De îndată, acesta i-a spus fratelui său Aurică
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
au nevoie de liniște - cap- XXIX --------- Am fost zguduit de o altă întâmplare tristă. Întâmplare care m-a făcut să mă gândesc încă o dată cât de orb poate să fie destinul uneori. Nicu lu' Dragavelea lucra la o fabrică de cherestea și când venea acasă după schimbul doi, ajungea tîrziu, cobora din autobuz o stație mai devreme și tăia de-a dreptul prin cimitir. Ca să-și facă mai mult curaj, luase obiceiul când trecea pe lângă mormântul lui Neacșu să strige din
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348446_a_349775]
-
pildă stejarul) românii sunt atât de deficitari, încât le importă din țări mai apropiate (Ucraina) sau mai depărtate. În clipa de față, străinii (chiar aceia care au păduri nesfârșite, cum ar fi suedezii sau rușii) preferă să cumpere lemn și cherestea din România, foarte rar mobilă, căci, cu mici excepții (de pildă societatea Plimob din Sighetul Marmației), industriașii și - mai ales - negustorii români vând lemnul în stare brută ori foarte sumar prelucrat, numai să înșface cât mai repede banii. După noi
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări, după cum insinuează pervers televiziunile de scandal, ci mai degrabă ca pe un act firesc de
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]
-
plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o prelucra la fabricile de cherestea ale lui Ilie Băjan și fraților Teodorescu de pe Lunca Rucărului... După controlul necalificat și inventarul neavizat întreprins de „împuterniciții matinali” ai zilei de după „apocalipsă” - care au fost puștii mai măricei care n-au pus „geană pe geană”, cu gândul la
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
Ultimei înfățișări îi corespunde pălăriuța cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din mașina neagră antiglonț, dar și a șoferului. A șoferului dar și a întregii garnituri, de sus, de la C.C., pînă la portarul fabricii de cherestea. Pardesiul? Paltonul? Da. Dar sobre, tovarăși, nu cu guler burjuiesc, de vizon, ci cu reverașe cuminți, demne, urmașe ale tunicilor leniniste. Elegante, nu? Regele Mihai, adolescentul în uniforma comandantului armatei române, își inspecta frontul, pilotîndu-și singur avionul. Ce vedetă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În chestionarul pe care Fonton de Verayon cerea ispravnicilor să-l completeze se află întrebările: ,,ce vasă, de ce mărime, cu ce greutate pot pluti pe dânsele (pe râurile amintite) și de la care loc, păr la care loc ? ce plute de cherestele ? de care soi de lemn și de ce mărime pluta și câtă greutate ar putea fi întrânsele ? de unde aceste ape se unesc ? ce spor de greutate poate ridica plutire ? care sate sunt pe lângă malul lor de scheli ? pe unde vasele sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi întrânsele ? de unde aceste ape se unesc ? ce spor de greutate poate ridica plutire ? care sate sunt pe lângă malul lor de scheli ? pe unde vasele sau plutele se pot da pe ape și câtă depărtare de la un loc până la altul ? cherestele sau vasale ce depărtare au de la locul unde se fac și până la malul apei numit scheli ? La întâmplare când râurile nu vor fi plutitoare pentru vasă, trebuie a să socoti măsura vasului ce ar putea să plutească”. Chiar în aceeași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
râurile noastre erau navigabile sau puteau fi făcute navigabile. Un singur răspuns a fost găsit, al isprăvniciei Iași, din 13 decembrie 1832; parcă făcut anume să sfideze chestionarul, autorul lui semnala că pe teritoriul ținutului Iași nu trec plute cu cherestele. Cheresteaua care se duce la Sculeni se transportă cu carele locuitorilor. Atât. Rezultatele administrației ruse au fost expuse de însuși generalul Pavel Kiselev. În rândul lor trebuie trecute și îmbunătățirile aduse comunicațiilor din Moldova. Administrația rusă a atras atenția organelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noastre erau navigabile sau puteau fi făcute navigabile. Un singur răspuns a fost găsit, al isprăvniciei Iași, din 13 decembrie 1832; parcă făcut anume să sfideze chestionarul, autorul lui semnala că pe teritoriul ținutului Iași nu trec plute cu cherestele. Cheresteaua care se duce la Sculeni se transportă cu carele locuitorilor. Atât. Rezultatele administrației ruse au fost expuse de însuși generalul Pavel Kiselev. În rândul lor trebuie trecute și îmbunătățirile aduse comunicațiilor din Moldova. Administrația rusă a atras atenția organelor de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dacă problema navigației pe râurile noastre era mai degrabă o chestiune de viitor, în schimb plutăritul se făcea cu regularitate pe Trotuș, Bistrița, Moldova, Prut și mai ales pe Siret. Îndeosebi pe Siret se transporta, către Galați, aproape în exclusivitate cherestea din regiunea de munte, care era fie destinată turcilor, fie vândută numeroșilor negustori veniți din bazinul Mării Mediterane. Siretul era legat și direct de regiunea muntoasă a Moldovei și indirect prin afluenții săi: Moldova, Bistrița, Trotuș. Pe aceste râuri erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care era fie destinată turcilor, fie vândută numeroșilor negustori veniți din bazinul Mării Mediterane. Siretul era legat și direct de regiunea muntoasă a Moldovei și indirect prin afluenții săi: Moldova, Bistrița, Trotuș. Pe aceste râuri erau așezate marile antrepozite de cherestea: Romanul pe Moldova, Piatra Neamț pe Bistrița, Adjudul pe Trotuș. Pe aceste râuri, plutăritul se făcea, mai mult sau mai puțin intens, aproape în tot cursul anului. Se întrerupea uneori iarna, când ele înghețau, și căpăta o mare intensitate atunci când debitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Siretului pentru transporturi se impunea cu o tărie crescândă, date fiind și avantajele pe care le oferă transportul pe apă. De altfel, lemnul moldovenesc nu era transportat la Galați decât pe Siret. Și ceea ce era valabil pentru transportul de cherestea, era cu atât mai de dorit să se extindă și asupra transportului mărfurilor care ocupau primele locuri în comerțul moldovenesc. Aceasta nu se putea însă înfăptui fără executarea unor serioase lucrări de navigabilizare a râurilor. Or, în Moldova, forțele sociale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
german Wilhelm Hamm nota 15 ani mai târziu că pe Siret se transportau cantități enorme de lemne și că „dacă devastația pădurilor mai continuă ca pînă acum, Moldova se va găsi într-o zi lipsită de material lemnos”. Exportul de cherestea continua, ca și în perioada pre-regulamentară, să fie îndreptat către bazinul Mării Mediterane și în special la Constantinopol. Desele intervenții ale negustorilor turci și chiar ale Vizirului au avut ca urmare acordarea, în această epocă, de către domnitorul Moldovei, a numeroase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
câte „patru și mai multe plute la un loc și care se cîrmuiesc numai de câte un om”. Plutașii se recrutau dintre locuitorii regiunii de munte: „iar acei mai săraci ce nu au vite se năimesc plutași și tăietori de cherestele cu toporul”, se spune într-un document din 1843. Ei se angajau prin liberă învoială, cu care prilej se întocmeau zapise. Din nefericire nu știm anume în ce condiții lucrau ei, cu ce preț se angajau. Un lucru este însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
posibil ca moșierii să nu fi folosit munca clăcașilor, printr-o învoială specială, definită astfel de Regulamentul Organic la art. 20, aliniatul e din cap. III, secția a VII-a: „Lucrul la băi, la groapele de piatră și cărături de cherestele în munți nu se va putea face decât cu urmarea unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alimentar, meșteșugul în lemn se bucura de o foarte mare răspândire în Moldova. Fiecare moșie, fiecare sat, își aveau lemnarii lor care lucrau în primul rând pentru nevoile proprietarilor funciari și pentru nevoile unui număr limitat de locuitori. Producția de cherestea destinată pieții interne și externe își avea baza în puternice centre meșteșugărești, situate în regiunea de munte sau în cea de contact, adică în apropiere de locul unde se afla materia primă. Deși Moldova continua să exporte în Imperiul Otoman
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge, trincheturi etc.) în ocolul Muntelui (Suceava); „cherestea măruntă” (tălpi, grinzi, căpriori, leaturi, draniță etc.) în ocoalele Muntelui și Moldovei (Suceava); stoleria în ocolul Șomuzului (Suceava). Și în această ramură a industriei meșteșugărești, forma predominantă de producție era mica producție. Cu excepția unor mici zone din regiunea de munte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și VI ale secolului trecut, se subliniază că sătenii se ocupă de meșteșugării „când nu au de lucru” la câmp. Obiectele executate de ei sunt destinate pieții sau lucrează la comandă, angajându-se într-un loc sau altul. Meșteșugarii de cherestea „vând pe la târguri”, „lucrează binale de lemn pe la târguri și pe la moșiile boierești”, „lucrează pe la târguri” etc., sunt formule pe care le întâlnim adeseori în documentele vremii. În Arhivele Statului Iași se află numeroase contracte încheiate între negustori sau arendași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa de capitație și rămășițele la cutia sătească. Grădina și casele rămâneau proprietarului moșiei, fără ca acesta din urmă să fie impus la plata unei despăgubiri. Referindu-se la meșteșugarii țărani din regiunea de munte, autorii așezământului au prevăzut că „pentru cheresteaua care locuitorii vor voi să lucreze feresteile sau a tăia pentru catarguri, grinzi și alte lemnari de negoț, să aibă a se învoi cu proprietarul”. Subordonarea față de proprietar a țăranului clăcaș meșteșugar, întărită prin legiuiri, este una dintre cauzele principale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spună profesorul ăla În articolul din Lumina? Fiecare Își Îngăduie o părere sau răspunde În felul propriu la laude sau dojeni. Argumente pro și contra, lămuriri suplimentare, descoperirea de noi proiecte sau soluții... Țâr! Țâr! Telefonul. „Măi, tăticule, ați urcat cheresteaua pe munte? Uite, tocmai am vorbit cu marele șef, aveți undă verde. Să faceți treabă bună... Și repede... Hai să trăiești!” E și țepos, dar și blajin; ascultă de alții, dar poruncește și de unul singur; se uită cu Înțelegere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte animale. Trocul este tot unul de tip monetar, pentru că oamenii nu schimbă direct între ei produsele respective, ci o fac, totuși, prin intermediul unor evaluări bănești. Banii funcționează doar ca etalon și nu ca instrument de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]