KorAP: Find »[drukola/base=chestionat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...30 >

735 matches

Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478

evaluarea incidenței HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală), au fost abordate în general grupurile de copii care trăiesc permanent în stradă și a căror medie de vârstă este mai mare. ● Componența familiei 65,6% dintre copiii străzii chestionați provin din familii numeroase, cu mai mult de patru membri, iar 39,3% dintre ei provin din familii monoparentale. Doar 31,1% dintre ei au ambii părinți naturali. Dezorganizarea familiei este factorul principal care a contribuit la ajungerea lor în

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
de menționat este faptul că cea mai mare parte a copiilor străzii chestionați (51,3%) au o vechime în stradă mai mare de 2 ani, ceea ce face dificilă intervenția asupra lor. ● Nivelul de educație Un procent important din copiii străzii chestionați nu au fost școlarizați (23%), în timp ce doar o mică parte dintre ei au peste opt clase (6,7%). Pe de altă parte, este de menționat faptul că procentul celor care încă beneficiază de educație este foarte mic, după estimările lucrătorilor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
furturi) 11,9% NR 19,3% Sursa: Salvați Copiii, 2005. Nivelul de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală În ceea ce privește nivelul de informare cu privire la infecțiile transmise pe cale sexuală, cele mai cunoscute în rândul copiilor străzii sunt SIDA (66,7% dintre cei chestionați o menționează), sifilisul (menționată de 64,4% dintre copii), gonoreea (25,9%) și HIV (distinct, menționat de 13,3%). Echivalarea infecției cu virusul HIV cu boala SIDA denotă lipsa de informații corecte, dar și stereotipurile existente. Pe de altă parte

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
grupurilor din care fac parte, iar opinia cea mai respectată este cea a liderilor, care sunt, nu de puține ori și surse de abuz. 6% menționează că au/au avut o infecție cu transmitere sexuală. Doar 12,1% dintre copiii chestionați au menționat distinct asistenții sociali printre sursele de informare. Prezența specialiștilor printre principalele surse de informare ne arată faptul că mulți dintre copiii străzii chestionați sunt vizați de programele sociale, fie direct în stradă, fie în centrele de zi. Având

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
menționează că au/au avut o infecție cu transmitere sexuală. Doar 12,1% dintre copiii chestionați au menționat distinct asistenții sociali printre sursele de informare. Prezența specialiștilor printre principalele surse de informare ne arată faptul că mulți dintre copiii străzii chestionați sunt vizați de programele sociale, fie direct în stradă, fie în centrele de zi. Având în vedere că aproape toți copiii aflați pe stradă de mai mult de 2 ani au frecventat centre rezidențiale destinate acestor copii, procentul celor care

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
a răspunsului („Ce infecții cu transmitere sexuală cunoști?”/„ Care sunt căile de transmitere a acestor infecții?”), procentul celor care identifică drept cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală contactul sexual nu este foarte mare. Doar 25,9% dintre copiii chestionați au identificat două căi de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală. Tabelul 3. Modalități de transmitere cunoscute contact sexual 76,3% prin sânge (nespecificat) 14,8% prin sărut 6,7% folosirea în comun a seringii 6,7% răni deschise 6

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
proprie sau a unor cunoscuți, aceasta urmând anturajului și specialiștilor. Gradul de risc Evaluarea gradului de risc cuprinde întrebări adresate celor care deja și-au început viața sexuală, cât și celor care nu și-au început-o. 57% dintre cei chestionați afirmă că și-au început viața sexuală, în timp ce 37,8% afirmă că nu. 5,2% nu au fost întrebați, fiind prea mici. ● Vârsta primului contact sexual Dacă 42% dintre ei declară că și-au început viața sexuală la vârste cuprinse

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
făcut să consume droguri specifice străzii. Până la drogurile tari, drumul nu este lung. Principalul motiv al consumului de droguri este reprezentat de influența anturajului (44,2%), urmat de curiozitate (18,2%) și uitarea problemelor (18,2%). 59,7% dintre cei chestionați recunosc faptul că au consumat droguri, 34,1% nemenționând dacă mai consumă și în prezent. 12,7% dintre ei afirmă că au consumat heroină, doar 2 dintre ei recunoscând că mai consumă. Cei mai mulți au consumat drogurile în grup, 13,5

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
de bani care să acopere prețul dozelor zilnice de heroină prin muncă «la negru», furturi, prostituție sau prin însușirea banilor câștigați prin cerșetorie de către cei de vârstă mai mică” (Salvați Copiii, 2002). Copiii romi Caracteristici sociodemografice ● Vârsta Distribuția copiilor romi chestionați relevă o preponderență a celor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, care reprezintă 67,4% din totalul eșantionului, în timp ce 30,4% dintre ei sunt cuprinși în grupa de vârstă 10-13 ani. Această distribuție reflectă intenția de a include

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
sunt majoritari (65,2%). La nivelul întregii populații, specialiștii (Preda, 2002) estimează un procent de aproximativ 10% al familiilor monoparentale, cea mai mare parte dintre acestea fiind conduse de femei. Așa cum se observă, proporția familiilor monoparentale în rândul copiilor romi chestionați este mai mare față de media națională. Explicațiile acestui fapt ar putea fi legate, pe de o parte, de modelul tradițional de familie existent în rândul populației rome care ar eticheta o femeie ce se recăsătorește după ce s-a despărțit de

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
Nivelul de informare asupra infecțiilor cu transmitere sexuală Cele mai cunoscute infecții cu transmitere sexuală sunt SIDA (menționată de 60,7% dintre cei chestionați), sifilis (42,2%), HIV (15,6%) și gonoree (12,6%). Aproape unul din 4 copiii romi chestionați (24,4%) nu au putut menționa nici o infecție cu transmitere sexuală, acesta fiind un indicator al nivelului scăzut de informații, dar și al necesității de a realiza campanii de informare asupra ITS și HIV/SIDA în rândurile populației rome. Lipsa

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
depășit vârsta corespunzătoare nivelului lor școlar. Surse de informare 21% dintre ei afirmă că sursa informațiilor despre infecția cu transmitere sexuală este/a fost școala, ceea ce ne confirmă că aceștia au frecventat școala. Principala sursă de informații pentru copiii romi chestionați este anturajul, dar și mass-media ocupă un loc important. Tabelul 6. Sursele de informare anturaj 52,0% surse sigure (cadre medicale, asistenți sociali, pliante, broșuri) 4,0% mass-media (TV, radio, ziare, Internet) 37,0% din experiența proprie sau a unor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
lucrează direct cu copiii romi pot avea un rol important în educarea acestora în problematica HIV/SIDA și a infecțiilor cu transmitere sexuală în general. ● Simptome Întrebați cum se simte o persoană infectată cu HIV, dacă apar semne, cei mai mulți copii chestionați (43,7% dintre ei) nu pot răspunde, în timp ce doar 5,9% dintre ei afirmă că nu apar semne vizibile, o persoană seropozitivă arătând normal. Cele mai frecvente simptome identificate de subiecți se referă la o stare generală de sănătate alterată

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
se referă la o stare generală de sănătate alterată (20%), slăbire (20%) și bube/leziuni ale pielii (11,9%), adică în general semne exterioare, vizibile. Distribuția răspunsurilor la această întrebare sugerează faptul că cea mai mare parte a copiilor romi chestionați sunt convinși că pot recunoaște o persoană seropozitivă, confirmând un stereotip general răspândit. În același timp, aceasta denotă și etichetarea persoanelor infectate susținută și de mass-media prin articolele/reportajele ce urmăresc senzaționalul. Proporția mare a celor care nu știu nici un

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
că, pentru a te proteja, trebuie să păstrezi distanța fizică față de persoanele infectate, existând alții care identifică alte modalități ce denotă teama față de cei infectați și stigmatizarea pe care aceștia trebuie să o suporte. Un procent mare dintre copiii romi chestionați (23,7%) nu știu cum se pot proteja pentru a nu contracta o infecție cu transmitere sexuală. Anturajul (50,9%), școala (19,2%) și mass-media (17,4%) reprezintă principalele surse de informare cu privire la modalitățile de protecție, în timp ce 9,6% au aflat despre

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
evaluarea gradului de risc în rândul copiilor romi este folosită o întrebare referitoare la debutul vieții sexuale, după care urmează întrebări atât pentru cei care au început-o, cât și pentru cei care nu au început-o. 23% dintre cei chestionați declară că și-au început viața sexuală, în timp ce 67,4% nu și-au început-o. 9,6% dintre cei chestionați refuză să răspundă la această întrebare. O treime dintre cei cu vârste cuprinse între 14 și 20 ani și-au

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
întrebări atât pentru cei care au început-o, cât și pentru cei care nu au început-o. 23% dintre cei chestionați declară că și-au început viața sexuală, în timp ce 67,4% nu și-au început-o. 9,6% dintre cei chestionați refuză să răspundă la această întrebare. O treime dintre cei cu vârste cuprinse între 14 și 20 ani și-au început viața sexuală. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. ● Vârsta primului contact sexual 22,6% dintre cei

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
cei care și-au început viața sexuală declară că vârsta primului contact sexual este între 10 și 13 ani, iar ceilalți, peste 14 ani (cei mai mulți la 14 și la 16 ani). Vârsta medie a primului contact sexual la copiii romi chestionați este de 14 ani și jumătate, cu mult sub media existentă la populația majoritară, de 19 ani (conform Studiului Național privind Sănătatea Reproducerii, 1999). Este de menționat că și la populația majoritară vârsta debutului vieții sexuale a scăzut continuu în

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
rând pe cale sexuală (76,4% prin contact heterosexual), putem estima că riscul de infectare este ridicat. Acest risc crește din cauza informațiilor eronate despre virusul HIV, despre infecțiile cu transmitere sexuală și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce aceia care nu au partener stabil sunt tentați

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
multora să fi influențat și răspunsurile lor. 17,2% dintre ei consideră că vor folosi prezervativul întotdeauna când vor avea o relație sexuală. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Conform rezultatelor cercetării, incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor romi chestionați este scăzută. Dacă 47,3% dintre ei au făcut un test pentru depistarea hepatitei de tip B sau C, 46,6% declară că nu au făcut nici un test. 13% dintre copii au făcut testul HIV, existând un caz de copil

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt de etnie romă, semnificativ cu mult peste proporția romilor în populația României. Sursele de informare declarate privitoare la diferitele tipuri de droguri sunt aceleași: mass-media (53,3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează prin inhalare (57,5% dintre copii cunosc asemenea persoane), fumând (50,7%) și prin injectare (menționată de 47

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
de informare cu privire la infecțiile cu transmitere sexuală atât al copiilor străzii, cât și al copiilor romi este unul precar, marcat de informații eronate sau superficiale. Cele mai cunoscute infecții sunt SIDA, sifilis, gonoree și HIV. Aproximativ 18% dintre copiii străzii chestionați și 28% dintre copiii romi nu pot identifica nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală. Consecințele percepute ale infecțiilor cu transmitere sexuală sunt puternic marcate de teama de HIV, astfel încât majoritatea copiilor menționează moartea drept principală consecință. Aparent

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
cât și în weekend există diferențe clare între obișnuințele de consum TV pentru ambele sexe, dar nu se poate vorbi de modele diferite de consum, ci mai curând de variații în cadrul aceluiași model. Astfel, mai mult de jumătate dintre fetele chestionate se uită la TV în timpul săptămânii între una și două ore zilnic, în timp ce procentul celor ce declară acest tip de comportament în weekend se înjumătățește, ajungând la 25,77%. Aceeași situație se remarcă și în rândul băieților chestionați, care aleg

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]