733 matches
-
Itemul 17 a vizat sesizarea nivelului la care se plasează formarea cadrelor didactice În problema cunoașterii grupului școlar. La modul declarativ, cadrele didactice au parcurs cel puțin un modul de formare În acest sens; există Însă circa 40% dintre educatorii chestionați pentru care problema este necunoscută. 18 Dobândirea competențelor Conform răspunsurilor primite la itemul 18, toți subiecții supuși studiului doresc să obțină competențe În cunoașterea științifică a grupului școlar. Care sunt instituțiile cele mai credibile ce ar putea veni În sprijinul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
altele care nu au fost prinse de suflul Înnoirii. Oare aceste documente auxiliare au fost și ele reformate? Încercăm să găsim răspuns la această Întrebare studiind mai multe modele apărute Începând cu anul 1994, pe care unii dintre subiecții intervievați/ chestionați le posedă și le-au oferit spre analiză. Au fost cercetate patru modele de caiete tipizate pentru Învățători și șase caiete pentru profesorii diriginți; conținutul lor va fi prezentat succint În cele ce urmează. se dorește așa cum precizează autorii, un
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
științifice a grupului școlar (tehnicile sociometrice, chestionare pentru surprinderea unor fenomene grupale. Analizând datele obținute prin completarea itemului 13 al chestionarului pentru cadrele didactice (ce viza evidențierea metodelor specifice de cunoaștere științifică a grupului și frecvența utilizării lor de către subiecții chestionați problema În discuție se completează cu noi aspecte. Dacă cei mai mulți dintre Învățători/ institutori (60,4% declară că folosesc foarte des observația, profesorii diriginți o utilizează În aceeași măsură, dar În proporție mai mică (25%; numărul cadrelor tinere care apelează foarte
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Prin aceste rezultate se confirmă ipoteza de lucru nr. (cadrele tinere acordă mai mare importanță activității de cunoaștere a grupului decât cele cu experiență. Metoda aprecierii obiective a personalității (Gh. Zapan este necunoscută pentru mai bine de jumătate dintre cadrele chestionate. O folosesc mai mult diriginții (14,5% decât Învățătorii (10,4% și cadrele cu experiență (20,8% comparativ cu cele tinere (10,4%. Metoda scărilor de apreciere este folosită mai frecvent, comparativ cu metoda aprecierii obiective a personalității (Gh. Zapan
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează principalele rețele de comunicare din grupurile pe care le conduc. Între liderii oficiali ai clasei, de exemplu, comunicarea este mai bună În ciclul primar (62,5% decât În cel gimnazial (58,3% În timp ce Între aceștia
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
corelează cu structura acestuia, cu personalitatea liderilor și a cadrului didactic. Un alt aspect urmărit a fost cunoașterea de către cadrele didactice a liderității grupului și a modalităților prin care aceștia Își exercită rolurile cu care au fost investiți. Majoritatea subiecților chestionați preferă liderul permisiv, comunicativ care-i stimulează pe ceilalți, În timp ce un număr redus (25% dintre Învățători și 27,5% dintre diriginți preferă liderii autoritari, inteligenți și ambițioși. Modalitățile prin care liderii Își exercită rolurile sunt diferite: În majoritatea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai puțin agreați sau pe cei izolați, este mai mare decât a Învățătorilor și a cadrelor tinere. Se confirmă astfel ambele ipoteze de lucru. Cât privește normativitatea În clasa școlară, majoritatea subiecților chestionați susțin că, În grupurile pe care le conduc predominante sunt normele flexibile, stabilite prin consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor indisciplinați. Datele obținute prin interpretarea itemilor
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
consens de elevi. Dacă toți educatorii cunosc elevii care Încalcă normele grupului, ceea ce atrage atenția este numărul mare al elevilor indisciplinați. Datele obținute prin interpretarea itemilor 10 și 11 aduc și alte clarificări indicatorului "disciplina școlară". Contrar afirmațiilor majorității subiecților chestionați care susțin că nu există surse de tensiune Între ei și grup, mai mult de jumătate dintre Învățători sunt nemulțumiți de agresivitatea verbală și fizică a elevilor, În timp ce pentru mai puțin de jumătate dintre diriginți, nemulțumirea este cauzată de neîndeplinirea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
ar putea veni În sprijinul dacălilor În sensul abilitării lor cu noi competențe necesare cunoașterii grupului școlar. Contrar așteptărilor, au fost indicate, În ordine, Universitatea, C.C.D și O.N.G-urile. Se impune observația că pentru 97% dintre subiecții chestionați, C.J.A.P.P. este o instituție necunoscută. Acest item al chestionarului reconfirmă ipoteza generală. Problemele prezentate se Înscriu Într-o paletă vastă, multe dintre ele sunt presante, Însă deschiderea pe care dascălii o manifestă demonstrează că rezolvarea lor depinde atât
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
studiu efectuat cu o lună înainte de 11 septembrie 2001 arăta că vest-europenii deja vedeau abordarea politicii externe de către administrația Bush ca unilateralistă. Aproape doi ani mai târziu, războiul din Irak întărea această percepție: un număr tot mai mare dintre cei chestionați afirmau că politica externă a Americii influența negativ opinia lor depre Statele Unite.108 Lucrurile au cunoscut o întorsătură dramatică după Războiul Rece, iar acum majoritatea europenilor privesc unilateralismul S.U.A. ca pe o serioasă amenințare internațională la adresa Europei în următorii zece
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Un sondaj de opinie publică efectuat de BBC în anul 2003 în unsprezece țări stabilea faptul că mulți considerau Statele Unite drept o superputere infatuată, ce constituie un pericol mult mai mare pentru omenire decât Coreea de Nord. În total 65% dintre cei chestionați și care reprezentau totodată vocea majoritară din țările lor, inclusiv din America au admis faptul că americanii sunt o națiune arogantă.118 Într-un articol din Financial Times, Philip Stephens afirma că "această schimbare în opinia mondială are mult de-
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
unui stat teritorial suveran au consecințe bizare, care se termină cu vărsări de sînge inutile. Dimpotrivă, în cazurile de necivilitate mai blînde, ca de exemplu simplele agresiuni, aceia care au comis un act de violență pot fi arestați de poliție, chestionați, eliberați pe cauțiune sau dați în judecată și probabil închiși etc. Confruntat cu astfel de probleme complexe, țelul politic de a crea societăți civile prin reducerea și eliminarea violenței devine eficient doar în măsura în care se încearcă cultivarea unei pluralități de strategii
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
împotriva Marianei Codruț, a lui Gheorghe Grigurcu, Dorin Spineanu, Nichita Danilov ș.a. Ultimul în acest șir de nume este Mircea Mihăieș care este și el întrebat dacă a avut sau are mamă. E o întrebare retorică, menită să desființeze persoana chestionată - desigur „o căzătură nepatriotică, un instrument în slujba masoneriei, al KGB-lui, al Fundației Soros” etc. Alteori, vehemența „polemiștilor” de la Chișinău, care practică „lectura infidelă” și „citatul ritual” (o stratagemă decriptată de H.-R. Patapievici într-un articol în care comenta
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
le vehiculează. Din acest unghi, judecățile evaluative utilizate în context ideologic sunt diferențiate de cele formale, ce revin demersului specific filosofiei și teoriei politice normative. Dacă posibilitatea transformării discursului ideologic într-un discurs filosofico-politic sau teoretico-politic nu este, de obicei, chestionată, lăsându-se astfel a se înțelege că așa ceva nu e posibil, se consideră, în schimb, că demersul justificator atribuit ideologiei deturnează abordările filosofice sau teoretico-politice (acestea din urmă fiind considerate ca respectând standardele de științificitate). Când acest lucru se întâmplă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca motivație mai târzie, când elevele devin conștiente de anumite calități pe care trebuie să le aibă. Iar cele care au aceste calități încep să își dorească și să practice handbal de performanță, nu numai la echipa reprezentativă. Toți profesorii chestionați au fost de acord că rolul profesorului este esențial. De ce prin comportament? Pentru că este foarte important pentru elevi, mai ales la selecție, impresia pe care o lasă modul de lucru cu elevul, limbajul, modul cum îi încurajează sau le explică
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
este interpretat de profesorul Dumitru Sandu astfel: „Mobilizarea cea mai mare a resurselor familiale relaționale este concentrată în direcția rezolvării unor probleme de sănătate, atât pentru populația rurală, cât și pentru cea urbană” (2003, p. 102). Peste 30% dintre cei chestionați cultivă relații ce i-ar putea ajuta când se îmbolnăvesc, în timp ce 16-19% (urban/rural) au pile la primărie, de pildă. Asta arată că sistemul de îngrijire a sănătății nu funcționează bine. În toate sondajele, preocupările românilor sunt dominate de „sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
predare cu ajutorul manualelor elaborate pe baza algoritmului sau al unor texte și teste Înregistrate adecvat. În aceasta constă deosebita Însemnătate a Învățării programate. Pasii Învătării a b economice la care se pot realiza probleme specifice și chestionare-test specifice. La disciplinele chestionate s-a ajuns la concluzia că repartiția pe domenii a Învățământului programat se poate concretiza, la o instituție de Învățământ, astfel: matematică - 44%; științele naturii - 19%; științele limbii (gramatică, ortografie) - 25%; științe sociale - 6%; cursuri cu caracter economic - 3%; alte
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mobilității geografice a societății americane îngreunează și mai mult localizarea fostelor cunoștințe sau a foștilor vecini, care oricum pot avea doar informații superficiale în ceea ce-l privește pe candidat. În anii ’90, cel puțin, climatul politic îi determina pe cei chestionați să nu ia foarte în serios întrebările despre loialitate și activități subversive. Același lucru era valabil și în ceea ce privește întrebările despre caracter și stilul de viață. De exemplu, creșterea consumului de droguri în rândul clasei de mijloc (și în special în
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Finance 7 (1), 1952, pp. 77-91. footnote> Un studiu realizat de John Graham și Campbell Harvey asupra unui eșantion de 392 de companii din SUA (incluzând și companii din topul Forbes 500) arată că aproximativ 73,5% din directorii financiari chestionați utilizează modelul CAPM pentru estimarea costului capitalului propriu.<footnote J.R. Graham, C.R. Harvey, „The theory and practice of corporate finance. Evidence from the field”, Journal of Financial Economics, No. 60, 2001, p. 7. footnote> CAPM precizează că dacă toți investitorii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
singură cu Riccardo, Cuniza, în locul unor declarații de dragoste pentru alesul ei, ea va da glas unor presimțiri sumbre (Questa gioia che îl petto m'innonda). După ce perechea de îndrăgostiți părăsește încăperea, își va face apariția Leonora. Ea va fi chestionata de către Imelda - confidenta Cunizei. Leonora îi va dezvălui acesteia că tatăl său, Oberto, se află și el în palat. La momentul revenirii Cunizei în încăpere, Leonora îi va aduce la cunoștința acesteia cum a fost sedusa și abandonată de către Riccardo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
posibilitate de a avea hrană și un acoperiș deasupra capului. În anumite cazuri, voința joacă un rol esențial: preoția (mai puțin decât monahismul) este astăzi, în România, și o chestiune de imagine și putere, având în vedere că poporul român, chestionat adeseori în sondaje, își declara cu obstinație și majoritar încrederea în Biserică (BOR), mai exact în Biserica Națională, cum este numită Biserica Ortodoxă. De aceea se poate spune mai degrabă că șirul unor împrejurări și oportunități ori contexte face ca
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
era foarte prezenta în presă și mobiliza... Sondajul evidențiază faptul că Holocaust este un termen cunoscut de populația României, mai cu seamă în rândul persoanelor cu educație superioară și a celor rezidente în București. Cu toate acestea, 73% dintre cei chestionați au auzit despre tragedia evreilor din Europa în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Desigur că o mare majoritate a auzit despre Auschwitz și ororile petrecute acolo. Însă când vine vorba despre istoria României lucrurile se schimbă dramatic. Numai 28
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
al opulenței newyorkeze, care, întâmplător, găzduia și sediul Comitetului Regional al Partidului Republican, managerul adjunct, un tânăr de vârstă apropiată, și-a râs de mine când i-am explicat ce caut, dar, parcă, mai puțin sarcastic decât toți ceilalți hotelieri chestionați. Era singura speranță și nu puteam să o ratez. L-am inoportunat, de mai multe ori, la interval de câteva ore. Ultima dată, l-am amenințat că în următoarele zile mă voi prezenta la biroul lui de trei ori pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sovietic K. Smirnov iar mai târziu de locotenentul major Antosiak); completarea unei declarații prin care cetățeanul putea opta, teoretic, pentru rămânerea în România sau pentru repatriere; predarea actelor de identitate (unde existau); eliberarea unei adeverințe de repatriat. După cum spuneam, teoretic, chestionații puteau opta pentru rămânerea în România dar practic, cine ajungea în fața acestor adevărați inchizitori medievali, avea soarta pecetluită. Prin urmare, cetățeanul X intra la comisie „român” și când, peste câteva minute, ieșea cu adeverința în mână era declarat de „competenta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a locuit în România; ce ocupație a avut; de cine a fost întreținut; documentele de identitate pe care le depune. După toate acestea i se elibera o „adeverință de repatriere”. Interesant și tulburător este faptul că marea majoritate a celor chestionați se declarau „cetățeni români” sau „moldoveni” iar pe adeverințe apar ca fiind „cetățeni sovietici” sau chiar „ruși”! Trebuie adăugat faptul, deloc de neglijat, că aceste hârtii erau completate de vreun membru (evident, român!) al comisiei deoarece se poate constata o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]