308 matches
-
mereu promițătoare. Într-adevăr, sub acest titlu incongruent și greu de acceptat, se ascunde, de fapt o superbă metaforă în care fluxul memoriei se scalda într-un ocean de idei. Stând de vorbă într-o intimitate doar parțial comunicată, Elenă Chițimia Armenescu ne introduce într-un univers fremătător al oamenilor, naturii, ființelor, ideilor, anotimpurilor, guvernat de un fals „dictat” al iubirii sublimate, în care totul este în egală măsură tonic și fragil. În această carte, care poate fi considerată și un
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
care-l va edita parțial mai tarziu. Intra într-un cerc de intelectuali cu care împărtășește aceleași idei: arheologul Dinu Adameșteanu (Italia), pictorul George Demetrescu Mirea (Franța), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulcănescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul Ion C. Chițimia. Acțiunea să culturală devine deja proeminenta în acei ani. La revista “Luceafărul” inițiază proiectul “Noii geografii literare” în vederea stimulării creației locale și regionale, respingând centralizarea culturală. Efectele acestei idei au fost puternice și durabile și s-au resimțit ulterior întrucât
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
breviar de istorie culturală autohtonistă. În 1987, la sugestia lui Nestor Vornicescu, scriitorul a reușit să adune mai mulți savanți de prestigiu în cadrul "Grupului pentru istorie alternativă", un colectiv independent de cercetători ai istoriei vechi, din care făceau parte I.C. Chițimia, Pândele Olteanu, Virgiliu Ștefănescu - Drăgănești, Paul Tonciulescu, David Popescu și alții, elaborând o lucrare monumentala “Daco-Romanica. Studii privind cultura română în epoca etnogenezei”, lucrare rămasă inedită, alături de alte cercetări privitoare la scrierile străromâne, “Biblia goților” și alfabetele necunoscute din România
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
că ar fi «îndreptat» versurile culese cum a vrut, adică le-ar fi contrafăcut, dar el ar fi de fapt autorul unor capodopere ca Miorița, opinie care persistă și azi printre intelectuali și este exprimată în publicații, fără rezerve” (I.C. Chițimia, 1968). Autorul acestei observații consideră actuală necesitatea demontării tezei și o face aducând drept argument scrisoarea-comentariu către Alecu Hurmuzachi, unde Vasile Alecsandri mărturisea: „Eu nu cred să fie întreagă, dar cât este măcar, ea plătește în ochii mei un poem
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
drept argument scrisoarea-comentariu către Alecu Hurmuzachi, unde Vasile Alecsandri mărturisea: „Eu nu cred să fie întreagă, dar cât este măcar, ea plătește în ochii mei un poem neprețuit și de care noi, românii, ne putem făli cu toată dreptatea” . I.C. Chițimia concluzionează: „de ce nu i-ar fi adus Alecsandri întregirea, dacă într-adevăr și-a îngăduit să intervină în creație?” Deși ajuns, din perspectiva acestor suspiciuni, într-o postură onorantă, Vasile Alecsandri va da dovada sincerității sale și a dezinteresului pentru
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și mahalaua Moșilor, cu Oborul de-o parte și Dudeștii nu chiar departe, melting pot etnic (armeni, greci, evrei, țigani, bulgari, machedoni, albanezi, fiecare cu ticurile, comerțul, șiretlicurile și micile sale monopoluri), Curte a Miracolelor, junglă interlopă, răscruce de bordeluri, chițimii, prăvălii ploșnițoase și cârciumi ucigător duhnitoare, adulmecate de tânărul Niculae cu nări exersate parcă în lumea lui Panait Istrati. O lume și-o istorie privite când prin ochii Penei Corcodușa ori prin holbările grobiene ale lui Gorică Pirgu, când cu
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]