1,541 matches
-
de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma de gențian-albastră, Furnică chicotește pe-un brustu re pe lac. O buburuză-n joacă își vantura în glastra Pistruii din fustița cu soare garnisita, Fluturi în crinoline cu strasuri de smarald Aripile-și ating, îmbujorați palpita, Se-nălță-n zboruri pare pe umeri de
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
afle adevărul. Cavalerii doar atât le ziseră: - Dacă aflați amănuntele vă îngroziți... Avem o misiune de îndeplinit. Vă vom povesti peripețiile din noaptea groazei în timp ce vom vântura printre degete galbenii cu zornăitul lor zglobiu. - Voi savura din plin plăcerile vieții! - chicoti Giorgiana uitând pentru moment riscul la care fuseseră expuși. - Îmi voi deschide cea mai modernă casă de prostituție din lume! - exclamă Giovana cuprinsă de euforia aurului. Iar pe cei mai arătoși și musculoși bărbați îi voi păstra pentru patul meu
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
duios pe la urechi. Fericit, Istrate se trezi cu senzația că plutește și când deschise ochii o văzu pe Verginica surâzând despletită în plăcuta obscuritate a camerei. - Vai, vă rog să mă scuzați, doamnă, nu-mi dau seama cum... Doamna însă, chicoti destul de amuzată și spuse: - Mirșică, gospodariule, de-acu lasî-ti pi mâna me! Cum părea că imposibilul se produsese, Istrate se conformă entuziast propunerii, frustrările sale se răzbunară și, împreună cu afinata, vinul și fripturile îi creară o dorință nebună de performanță
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile nerostite, se rostesc toate legănările din vis, gânguresc toate gândurile serafic-înmugurite, chicotesc toate cuvintele slăvit-înflorite, dănțuiesc toate visele îmbobocite, tresaltă toate alinările ce suspină, se cuprind toate legănările, se îmbrățișează toate năzuințele, se înfiripă toate căutările, se țes toate așteptările, se logodesc toate împlinirile. Și totuși, fiecare Femeie se zămislește, trăiește, iubește
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
răsară iepuri și veverițe. Joaca să-i încălzească și să-i potolescă doar când noaptea va veni, târziu. Apoi, spășiți, să-și ia săniile de sfoară și să apară pe la geamuri cerșind intrarea în casă. Acolo, sub geamuri, să ticluiască, chicotind, năstrușnice urături. Să li se dea voie să intre în casă, să se așeze cuminți pe laviță, în rând, băieți și fete, iepuri și veverițe, cu fețele înroșite de joacă, încălzindu-și piciorușele la focul zdravăn de lemne de fag
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
și de teama că ar putea fi strivită de vreunul dintre pereți înainte de a ajunge la ieșire. Fugi tot mai repede, iar când ieși, în sfârșit, din palat, nu mai văzu în față decât o armată întreagă de spiriduși care chicoteau, iar în spate, o grămadă inertă de moloz care fusese cândva Palatul Miracolelor. * Se trezi plângând. - Louise, ce s-a întâmplat? Părinții o auziseră tocmai din camera cealaltă. Louise!! Răspunde!! - Lăsați-mă în pace!! Lăsați-mă singură, nu vreau să
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
așteptăm să ne adunăm după ce ajungem acasă și mâncăm, nici trei-patru nu se mai întorc... Nu le-a fost greu să ajungă grupul colegilor ce se deplasau în grabă spre parcul din apropiere. Erau doar două-trei sute de pași. Nu chicoteau, ca de obicei, nu se alergau și nici cu voce tare nu vorbeau. S-ar fi minunat părinții lor să-i vadă cât de cuminți erau, cât de corect foloseau trotuarul și cât de atent s-au asigurat înainte de a
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
doi-trei dintre noi apăsau ritmic pe coada lopeții... - Mi-e greu să cred că, tu unul sau oricare altul, ați fi intrat într-o baltă de spermă ! - Am spălat-o ! - Cu furtunul de la rampa din parcul auto ! a completat unul chicotind, fără să fie contrazis de ceilalți. Albert s-a prefăcut a fi convins. „ Acțiunea ” începuse să se petreacă în grădină, lângă portic, ori, până la parcul auto nu numai că era o distanță oarecum considerabilă dar trebuiau să o poarte pe
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > IV. CASA SUFLETULUI MEU Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului IV. CASA SUFLETULUI MEU Mopsu se masturbează! Chicotind o face cu nerușinare, în văzul cetei, că te apucă greața. Câte unul din cei mari, aflâd, îl îndeamnă: - Ia mă, cum o faci? - Nu fac eu așa ceva... - Minte... - Minte... - Hai mă, arată. - Nu vreau! Pe Rașka îl îndeamnă momindu
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
răgaz de a crede că ești nemuritor.. Moartea-i înscrisă-n celulele noastre! Există forme de rezistență! Să alungăm târziul din noi! Tic-tac! Orologiul destrămării țese felii de existență.. ,,Să-i stricăm mecanismul!”- propune perfid osul. ,,Să-i zădărnicim planul!” - chicotește mefistofelic retina. Ei...și dac-am putea faustian sa-i poruncim clipei Să stea în loc, oare ce-am schimba? Cum poți opri moartea când te-ai născut cu ea? În asemenea zile Grele mirosuri pestilențiale se cațără afară din crășma
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
în cer mărite însă pe Dumnezeu de fel Nu l-am zărit, nu era printre stele, fost-am singur eu." Perfid zâmbeau necredincioșii știindu-se fiind Și coate prin spatele arhipăstorului-și dădeau Gândeau cu toții că l-au umilit și chicotind Să-l vadă foarte-nfuriindu-se se așteptau. Bătrânul rămase liniștit și îi zâmbi cu bunătate Ca pe un fiu privindu-l îl binecuvântă și spuse: De nu l-ai întâlnit pe Dumnezeu aicea pe pământ, tu frate Nu-l
IN MEMORIAM IURI GAGARIN de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366752_a_368081]
-
spre camera ei. După un timp, Talestri se ridică și îi făcu semn Aelei să o urmeze în camera de pe punte, în care discutaseră cu Climene. Cele două amazoane începură să vorbească despre copilărie și despre întâmplările frumoase petrecute împreună. Chicotiră, la ideea că poate Climene este deja cuplată cu altul. - Poate că ținta ei este să ajungă la general! zise Aela râzând. - Ceee?! întrebă Talestri schimbându-se la față. Ar vrea ea... - Ahaaaa! Știam eu! exclamă Aela. - Ce știai, tu
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
este neapărat necesar să fii investigată. Documentele poți să le aduci după..., nu estre problemă. Mă refer la adeverința de salariat, bilet de trimitere... - Mulțumesc frumos, Dragoș! Voi fi acolo! - Acestea fiind spuse..., la năniță! Somn ușor! încheie Dragoș dialogul, chicotind ușor, copilărește. Emanuela rămase puțin descumpănită. I se părea că ori ei îi scapă ceva, ori că lumea a luat-o razna. Insă, și-a revenit imediat, punând atitudinea lui Dragoș pe seama fericirii pe care o trăiește... Va urma... 03
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
zânele nopții mi-a povestit bunica, veneau la miezul nopții, am scris și eu un poem despre ele, inspirată fiind de poveștile ei. Sună telefonul. Mă trezesc din visare. E sora mea cea mică. Îi spun că mi-e frig. Chicotim puțin la telefon, să mă înveselească. Ea are casă mare și frumoasă. Are șemineu. Poate face focul la el sau dă drumul la centrala termică... dar, "fiecare cu casa lui", cum se spune. Se apropie seara. Îmi fac un ceai
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
penelul și distribuiau durere cu nemiluita doar într-un colț de tablou, pedepsind nedreptatea. Dintr-un vas cu anafură și apă sfințită aflat la îndemână și tare colorată în roșu, lichidul picura pe tâmpla altarului și lua trup de rugăciune chicotind în smerenie. Miros de mirt și floare uscată de ghindă căzută de la butoniera cavalerului cu același nume, visat de toate evele care-și părăsesc adamii acuzându-i de spurcăciune și prefăcută credință ... Ăștia din urmă erau carevasăzică unși cu toate
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DANSAM ÎN PLOAIE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind Cum îmi țineam umbrela bucuriei Deschisă peste umbră. Chicotind Te-ademeneam în lumea nebuniei De-a fi doar noi și-altfel măcar un vis. Ștergând din gânduri orișice-ntrebare, Să înfruntam în doi, în câmp deschis Iubirea asta mare...tot mai mare Care creștea în noi și ne-aprindea
DANSAM ÎN PLOAIE de AURA POPA în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350575_a_351904]
-
în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam, cu ochi senini... Bunica se uită la mine, din ochi deodată clipește și-n hohot de râs, chicotind, îl cheamă pe bunul ce tocmai sosește. Privește măi Costeo! ce bine trăim, găinile noastre fac ouă de rață, de gâscă și curcă... Emoții încerc, urchile-mi ard și-mi vine să plâng de rușine, ei râd și-nțelepți fac cu
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
și eu năzbâtii, ca orice copil. Haide să-ți spun ce am făcut odată și atunci am luat bătaie la fund, de la mama, cu făcălețul. Dar să nu le spui părinților tăi. - Nu le spun bunico, ăsta este secretul nostru, chicoti Alexia. - Pe toate paturile, mama avea cearceafuri țesute din fir de borangic iar pe margini cususe dantele croșetate de ea. Peste cearceaf punea cuverturi din lână, cu diferite modele și culori, țesute tot de ea, în război. Am rămas singură
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă ! ... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând ... ne împăcam. Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici și bătrâni; Care-mi fură amici buni ... Tristă ești și-ntunecată. Vioara nu mai vibrează, Banca-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
silabe și crișcând din măsele ca și cum ar fi fost bărbat în putere și nu o biată femeie. De la locul ei, cu obrazul ascuns în spatele celor cinci degete frumoase și fără inele, cea mai vestită dansatoare a Secolului XX se trezi chicotind ca o adolescentă atotștiutoare: ,, Iaca, vorbi și Proasta-noastră! Ce poate ști ea, o țigancă ignorantă, despre ,,concepție” și ,,concept”!? - Fie cum zisei; îs proastă și albă doar în podu' de palmă, da' nici tu nu ești mai brează. Te văz
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
ducă afară. Îmi era teamă că tot mișcându-se sub strachină o dă jos de pe fund și putea scăpa înapoi în cameră. Se mai întâmplase.Eram terminată de frică. Cele două surori mă auzeau lamentându-mă și eu le auzeam chicotind prin ușă. În cele din urmă fratele meu trebuia să coboare din patul său și să ducă șoarecele afară, că eu nu aș fi pus mâna pe cursă cu șoarecele înlăuntru, pentru nimic în lume. Repulsia era mai tare, ca
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
stăteam fiecare în patul său și opriserăm radioul. Spuneam bancuri și povesteam întâmplări hazlii, ne distram și râdeam grozav. De dincolo, Ilinca și Tina, îndepărtaseră un pic patul lor din ușa dintre camere, întredeschiseseră ușa,să asculte și ele și chicoteau amândou stând pe brânci cu urechile la poveștile lui Gioni cerându-i să vorbească mai tare. La un moment dat, când noi râdeam mai cu foc, începe să se audă un huruit teribil pe stradă, chiar sub ferestrele noastre, ca și cum
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
fi înlăturați din cauza tulburărilor care se vor face când vor auzi că acela a fost răstignit aici la Ierusalim? -Și nu ai ciraci mărite și preaputernice tetrarh Irod? Să taie în carne vie, spuse Irodiada cu asprime în glas. -Hm! chicoti Irod gândindu-se la o așa naivitate. Crezi că pot face chiar ce vreau eu? Magnificul Tiberius mă poate pedepsi oricând, cu toată prietenia noastră, auzind de vreun asemenea masacru. -Dar dacă vei fi nevoit să te aperi de gloată
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
știa ce să răspundă. Îi evită privirea. Simți obrajii cum i se aprind. Nu știu de unde a izvorât întrebarea ta..., dar simt că dorești un răspuns sincer, chiar dacă au trecut mulți ani de atunci și... - Nu ești obligat să răspunzi, chicoti Iuliana, amuzată de ezitarea lui Eugen și gândindu-se că nu va fi sincer. „Hm! Oare ce mi-a venit să-l întreb? Ce simt eu? Ce mă îndeamnă pârdalnica asta de inimă?... Nu aveam dreptul să-l iscodesc. Sper
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Era ora zece, abia începuse tornada, se plimba focul prin stejari doborâți, un pescar desena tone de vise pe sticlă și inventa un record de-așteptare pe stânci. În albii de lut figurine perechi chicoteau îmblânzirea tornadei pe cer și parcă cetățile vremii dansau efemer în clepsidre de ger. Ce vechi calendare strigau spre lumină, ce faguri de stări, ce cuburi de gând! Treceau râuri de vrajă pe meridianele lumii și fiecare avea o torță
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]