7,296 matches
-
J A N U ( R O M Â N IA ) Profesorul G. Baciu mi-a oferit poematice importante: 1. Gânduri de paharul poeziei înfocate / Nu-mi mai recent o bijuterie de carte, botezată la marginea lumii ( 22 de poeme în chinui cugetarea cu-ntrebăr i semnificativ: „Gânduri de la Marginea proză), 2. Lieduri ( 19 lieduri și 32 de nedezlegate...” (Mortua est). E Lumii” (Ed. Rotarexim, Rm.Vâlcea, poezii apropiate de tematica adevărat că G. Baciu își pune multe 2010). liedurilor) și 3. Cioburi
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
O femeie din București a hotărât să încheie socotelile cu viața din cauza singurătății și a bolii care o chinuia de câțiva ani. Însă, înainte de a se sinucide, a achitat în avans întreținerea. "A venit, a plătit întreținerea astă-seară, a plătit pe două luni restanța și totodată a vrut să plăteasca anticipat și pentru decembrie, surprinzător", a spus administratorul blocului
Şi-a plătit datoriile la întreţinere, plus o lună în avans, apoi s-a sinucis () [Corola-journal/Journalistic/24066_a_25391]
-
informează . Femeia de 64 de ani locuia singură întro garsonieră. Vecinii spun că ieșea foarte rar din casă și nici foarte multe vizite NU primea. Doar fratele ei mai trecea din când în când să o vadă. Boala care o chinuia tot mai rău în ultima perioadă, dar mai ales singurătatea, au determinat-o să ia această decizie radicală, cred vecinii femeii.
Şi-a plătit datoriile la întreţinere, plus o lună în avans, apoi s-a sinucis () [Corola-journal/Journalistic/24066_a_25391]
-
înaintarea în vîrstă (Familia Roseti trece la ora de iarnă). Persistă, parcă, în trama pieselor sale un mesaj „ocult”, acela al personajului care se sacrifică pentru ca viața să continue, indiferent de modul în care consimte să o facă. Toți se chinuie să găsească un drum - spre ei înșiși sau spre alții. Încă nu au ajuns la înțelepciunea memorabilă a unei femei în vîrstă, care a scăpat de zbuciumul căutării: „Fiecare, cu viața pe care este în stare să o aibă”. Sau
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
maladia protagoniștilor, iar amărîta pensiune, camerele prăfuite ale fiecărui locatar, locul carantinei lor. Dan Grigorescu vede în pensiune un fel de închisoare, cam ca in Kafka. Analogia se justifică perfect, mai ales că un alt personaj, bătrînul poet Potdiaghin, se chinuie să plece la Paris, dar taman cînd izbutește, după îndelungi și grele strădanii, să obțină autorizația autorităților germane, își pierde pașaportul. Că dintr-o închisoare, ieșirea din pensiune, din acel limbo al emigrantului, e imposibilă. Și totuși, mie mai nimerita
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
al meu" (ib. 1670, 1998, 11); "Ia bilantu', neamule..." (ib., 2). În anumite expresii populare și familiare - ce dracu', sună că dracu', a-și da cu stîngu-n dreptu', ca (tot) omu' etc. -, forma orală e sigură potrivită: "Toate țoapele se chinuie să arate ce mulți bani au și se îmbracă că dracu'; Turcia scrie pe ele" - "România liberă" = RL 816, 1992, 5; "Băcăuanii își dau cu stîngu-n dreptu'" - "Evenimentul zilei" = EZ 296, 1993, 7; "rade și el la unșpe dimineață, că
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
și Doamna Marica, Domnița Bălașa și cum-na-ta ei, Anica, soția lui Constantin, împreună cu fiul lor de doar câteva luni. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Pe Doamna Maria au adus-o și la nenumărate schingiuiri ale soțului și copiilor ei. Ea însăși a fost chinuită pentru a mărturisi tot ce știa despre locul unde se găseau averile familiei. Dar, după câteva săptămâni de chinuri, când turcii s-au convins că de la ele nu pot afla nimic despre bani, femeile au fost mutate într-un alt
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
fete ; Eu nu voi fi a nimănui!... O, nu ma dojeni iar, tata : Tu vezi de mult cum ma topesc Din zi în zi, mă ofilesc ! Mă sting încet, ca jertfă-s dată, Și-o grea otravă sorb avan; Mă chinuiește-un duh viclean Cu-n vis ce-n ispitiri mă ține ; Eu pier, îndură-te de mine ! O, du la sfântă mănăstire Pe fiica-ți cea cu gând nebun ; Hristos să-mi fie ocrotire, Și lui amaru-ntreg să-l spun
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
rupți din cer ! Deasupra chipului stingher Sta-n beznă ,plin de strălucire , Necruțător că un jungher . Vai, duhul rău e-n izbindire! Sărutul buzelor lui arse , Prin buzele spre el întoarse , Otravă morții a răspândit . Și-un strigat slab și chinuit Tăcerea nopții reci o sparse... Era-n el totul: suferință , Dojana , dragoste , căința , O-ntreaga lume de tristeți , Si rugămintea ce se curma , Și bun rămasul cel din urmă A tinerei , sfârșitei vieți XII Atunci , străjerul colindând În jurul zidurilor grele
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
care astfel pare a se obiectiva. S-a produs o desensibilizare a reprezentării lumii care a devenit identică cu ea însăși, neschimbată, deci "obiectivă". Obiectivitatea, convenție acceptată pentru o clipă uzurpează însăși eternitatea. Posibil și imposibil De fapt gândirea se chinuiește într-o meditație neîntreruptă despre "posibil" și "imposibil". Întreaga lume pare să se despartă între ceea ce îmi aparține și altă parte rîvnită cu îndîrjire la care parcă nu pot ajunge! Dar lucrurile "mele" sunt și ele de două feluri - cunoscute
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
decît cu evreii". Se plîngea, ca de obicei, de sterilitatea sa cronică, pe care încerca să o frîngă, întrebîndu-se însă de ce și pentru ce ar izbîndi. Nouvelle Revue Française îl roagă, în 1969, să scrie un articol despre naștere. Se chinuia profund să-l scrie și tergiversa ca de obicei. Am conștiința vinovată, nota prin septembrie 1969. în loc să mă apuc de articolul promis la N.R.F. mă duc să mă plimb prin Spania! E drept, credeam c-o să-l termin în august
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
fiindcă ascultam un refren care le plăcea". Se plînge de sterilitatea sa cronicizată, trăiește mereu, cu acuitate, bolile sale care vin, cum sînt insomnia și reumatismul, de departe, din adolescență și tinerețe. Prin aprilie 1969 nota: "Pe vremea cînd mă chinuiau cel mai rău insomniile (trecusem de douăzeci de ani), mama a plătit, dacă-mi aduc bine aminte, o slujbă pentru mine. Nu una, ci treizeci de mii ar fi trebuit". La 30 mai 1969 (însemnare datată) mărturisea: "La ora 5
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
mama a plătit, dacă-mi aduc bine aminte, o slujbă pentru mine. Nu una, ci treizeci de mii ar fi trebuit". La 30 mai 1969 (însemnare datată) mărturisea: "La ora 5 dimineața, trezit de misterioasele dureri de picioare care mă chinuie de vreo treizeci de ani, la orice schimbare a vremii". În iulie 1970 se autocompătimea: "Și m-am gîndit cît sînt de mizerabil, eu, care în loc să mă apuc de treabă, nu fac decît să mă oblojesc, țin un regim pe
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
cu riscul de a crede că în lumea noastră orice e posibil." Ar cam fi, crede Cronicarul, care simte un imbold să lungească lista exemplelor date de Nistorescu. Dar la ce bun? În ultima vreme președintele PD, dl Roman e chinuit de premoniții și imbolduri viscerale. Premoniții asupra victoriei sale în cursa pentru Cotroceni și imbolduri de a candida din cauza sărăciei din România. Mai toate ziarele n-au scăpat prilejul de a publica spusele dlui Roman despre amintitele probleme viscerale ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
Să nu uităm însă că asta nu le-a fost de prea mare ajutor la alegeri cînd două dintre ele, devenite pe parcurs trei, prin scindarea PSM-ului, n-au mai intrat în Parlament, iar celelalte două au trecut destul de chinuit pragul de numai 3%. Coaliția care se află azi la putere, alcătuită fiind din partide dintre care nici unul nu poate fi considerat o mare forță politică nu se destramă, dar nici nu prea mai funcționează politic. Acuzele împotriva partenerilor, care
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
cufundîndu-se în tăcere totală. Are parte și de năpasta unei prime căsătorii neizbutite, soția abandonîndu-l imediat după absolvirea Medicinei la Cluj, pe care romancierul a subvenționat-o financiar. Apoi revine la București, colaborează la revistele literare importante ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a lui Virgil Madgearu și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
Zburătorul). "Zburătorul, notează S. Fl. Marian, după credința poporului din Țara Românească, e un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă de șarpe și cu aparență de flacără și care chinuiește toată noaptea pre femeia ce are lipitură, adecă pre aceea care se scoală dimineața fără puteri, zdrobită de osteneală și cu vinețele pe corp. Femeia, care e cuprinsă de această ființă rea, simte pe tot corpul ei o mare greutate
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
plasa verbului apter a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul ș.a.m.d.) și poze neprelucrate, n-au cum să ne convingă despre tentativa de aventură blagiană (panteistă) a celui cuprins subit de "genunea-nseninării", chinuit într-o gesticulație cu o reală gravitate de fond. Căutător al adevărului ultim, Nicolae Sinești probează calități reale de palpare a multiformului mister universal, fie și în dicțiune nichitiană: "Aer atomic respirăm./ Am degetele degerate/ de electricitatea ideilor!.../ În sânge
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
adolescent, are senzația că asistă la originile spectacolului și ale narațiunii: o femeie își spune povestea în fața unui cor de femei. Manuela e și ea foarte interesată de film. Esteban: Nu ți-ar plăcea să fii actriță? Manuela: M-am chinuit destul pînă să ajung infirmieră. De ce mă întrebi asta? Esteban: Dacă ai fi actriță, aș scrie roluri pentru tine. Manuela (recunoaște): Cînd eram foarte tînără, am jucat într-o trupă de amatori. Și nu mă descurcam prost. Trebuie să mai
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
coșmaruri, în ceea ce deducem că reprezintă jurnalul eroinei, foarte direct și simplu, în propoziții care împînzesc, transferîndu-le într-un spațiu verbal logic și structural, frisonul de irațional și totuși semnificativ al oniricului. Prin aceste vise femeia își descoperă o copilărie chinuită de absența afecțiunii, dar și o tinerețe naiv fericită. Într-un fel ciudat și inițial greu de înțeles, ea devine geloasă pe cea care a fost odată, și pe care soțul infidel a iubit-o cîndva cu adevărat, dar și
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
e interesantă și cu atît mai puțin originală, cît felul în care funcționează ea în logica poveștii: aceste identități cvasi-separate, desprinse dintr-o identitate tutelară care însă nu le poate re-conține și deci nici controla, se războiesc între ele, se chinuie reciproc. Femeia trădată de soț e geloasă, o arată coșmarul, pe ea însăși cea de odinioară, care nu cunoscuse infidelitatea și respingerea. Singurătatea reprezintă, dacă astfel funcționează principiul identitar în romanul Agnetei Pleijel, o pierdere în abisul propriei persoane. "Cușca
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
-și dădu seama că a ajuns pe malul apei Moldovei. Un zăvoi des se întindea de-o parte și de alta a râului. Lăstarii încâlciți îi împiedicau înaintarea. Tot mai spera să poată găsi leacul. Cu toată foamea ce-l chinuia, continua să înainteze prin hățișul sălbatec. Deodată simți în nări miros de tutun. S-opri în loc. Cine putea să fumeze tocmai în hățișurile astea? Cuprins de curiozitate înainta precaut. Auzi niște glasuri. Vorbeau încet de nu se putea desluși ce
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
ale unor frumoase eroine din serialele sud-americane ori înțepenirea ore în șir în fotolii la concursurile de Teleeurobingo, pentru a-ți da seama că viața nu e numai vis, dar și visul visurilor altora, pe care îi percepem mai puțin chinuiți de realitățile dure din jur și de permanenta nesiguranță în care trăim. Îmi amintesc de o replică frumoasă, dar și descurajantă, dintr-o piesă de teatru de mai demult: "Aș vrea să trăiesc într-un jurnal de modă!", semn elocvent
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
pese că textul respectiv va fi citit de un singur om. Amândoi sunt neliniștiți și merg cu sinceritatea până la autoflagelare, ca unele personaje dostoievskiene. Există însă și o deosebire importantă. Ion D. Sîrbu își declară nefericirea, plăcându-i să se chinuiască în văzul lumii, în timp ce N. Steinhardt, deși este la fel de nefericit, se declară senin și mulțumit de viață. Nu este vorba de ipocrizie, nu este vorba nici de acel O.K. pe care americanii îl spun mecanic, pentru a nu-i
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
prea clară în meseria noastră. Cel puțin așa a fost pentru mine și cunosc foarte mulți chirurgi care au avut aceeași viață. În realitate, asta nu este adevărat numai pentru chirurgie, ci și pentru interniști". Grija față de bolnavi l-a chinuit toată viața și o retrăiește și azi, cînd e pensionar. Viața este chinuită, se destăinuie reputatul chirurg, foarte chinuită, tensiunea sub care trăiești este permanentă. Eram și acasă urmărit de griji. Telefonul a fost un instrument de tortură. De cîte
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]