1,778 matches
-
să aplaneze conflictul dintre ea și Ovidiu, să-i dea o altă coloratură. Poate el o aștepta în mașină bătând nervos cu degetele darabana pe ebonita neagră a volanului. Sidonia s-ar așeza în fotoliu oftând cu o mimică amară, chinuită, își va legăna capul a jale și va repeta: Cum de-a fost posibil, măi copii, cu de-a fost posibil? N-am să înțeleg și pace ce s-a petrecut cu voi de-a lungul anilor, uite, sunt o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
strămutare Într-un loc necunoscut, așa cum Îmi pare și orașul nostru cu numele străzilor schimbate, cum bine se știe de atâtea ori. Tonul scrisorii, grav ori ironic, ritmul sacadat al frazelor scurte, contrastau În mod vădit cu caligrafia nesigură, chiar chinuită a cuvintelor. O prăbușire lentă, amânată parcă de o undă de regret bine disimulată. Luă un pix aflat la Îndemână pe măsuța de telefon și sublinie cuvintele „vinde tablourile”, „10% din afacere”, „Muzeu”, „Mica publicitate” „vânzare” și „Iolandei”. Sugestia unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la Petru: Carevasăzică așa arată un cinic. Își propuse să citească mai atentă Caietul cu vise. Flavius-Tiberius Îi lăsă pe cei doi să se privească În voie și se Îndreptă spre ieșire, mormăind mai mult pentru sine un la revedere chinuit, incert, În care sinceritatea sentimentelor era serios pusă la Îndoială de precaritatea rostirii. Ninsoarea Îngropase arteziana din parc cu pește cu tot. Se simțea bine În Piața Carolina pentru că ea era locul său așa cum fântâna era locul peștelui. Crescuse În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și eu pachete din străinătate! Ăsta a fost semnalul. Cerul s-a umplut de pălării, sutiene, chiloți de damă și bărbătești, de câteva femei mai ușoare, cămăși, proteze de șold și dentare, până și de o mână de mici vieți chinuite, care acum valsau cu grație printre atâtea lucruri brusc inutile. Eu am rămas pe loc căci am văzut cum autocarul se desfăcea În bucăți iar bucățile În nimic. Aici mă opresc Întrucât nimicul nu se poate descrie. Ca o părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
iarbă. Era un cer senin, plin de stele. Nu lipsea niciuna din stelele importante. Eu le puteam admira doar cu un ochi și jumătate. Jumătatea care lipsea lumina la câțiva kilometri de noi, ca o stea polară de buzunar, somnul chinuit al unei femei despre care nu știam decât cum mănâncă și cum calcă pământul, mereu zâmbitoare și niciodată grăbită. Șeful a Început să râdă. Fără motiv. Durerea ia uneori forme neașteptate. Printre sughițuri de râs, a spus: Am mai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
printre hălci de carne spre grămada năruită a navei Orpheus, m-am cățărat cu pieptul pe ea și m-am ținut bine cât timp au căzut din cer și ultimele rămășițe. Marea se liniști într-un târziu într-o legănare chinuită, dar ceața rămase deasupra ei, un întreg al doilea ocean de năvoade și pânze de păianjen, stăruitor și unduitor și tăcut. Mi-am lipit fruntea de scânduri, tremurând înfrigurat, înăbușindu-mi suspinele. M-am împins ușor în mâini și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fost cînd Liselle s-a ridicat să iasă din sală prea repede. Nu agrea devălmășia de după spectacole. "Asta să n-o mai faci, să pleci înainte de aplauze". Imaginea lui cîntînd. E o imagine imposibil de pus în cuvinte: chipul și chinuit și extaziat, gura înghițind lacom aerul, umerii. Poate că nici n-a realizat (el se apăra cu muzica așa cum eu mă apăr cu cărțile mele) ce criză o cuprinsese pe Liselle. Cît de derutată, de frustrată, de nemulțumită era din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nimic, mașina gonea cu peste o sută la oră pocnind din încheieturi, martorul de ulei începuse să pîlpîie, dar omului nu-i păsa, zicea că vrea să ajungă cît mai repede acasă. După încă un pahar de rachiu, din poziția chinuită în care stă la masă, simțind un curent puternic în ceafă, Roja se răsucește în direcția ușii. În pragul Feroviarului stă Gulie, avînd pe el un maieu găurit și strîngînd în mînă un caiet studențesc. Intri sau ieși? strigă o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
împotriva sa. După fiecare dezamăgire de felul ăsta, seara, după ce preda cheile la portar și semna într-un caiet, se întorcea acasă convins că n-o să se aleagă nimic din planul său. Multe nopți n-a reușit să adoarmă deloc. Chinuit, speriat sau uimit, zăcea doar întins în pat cu ochii abia mijiți, întrezărind printre pleoape aceleași imagini dezolante ale coridoarelor goale și ale băncilor pustii. Ești mai norocos decît îți poți închipui, nu oricine beneficiază de șansa de a-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
grație, fluturi“. Poate că prinde fluturi, la propriu, în weekenduri, când iese la iarbă verde, dar în literatură nu prinde nimic, nici măcar musculițe. Cât privește grația, de unde grație, într-o carte plină de obscurități și stridențe, de jocuri de cuvinte chinuite, de enunțuri apodictice lipsite de acoperire în idei? Să citim împreună: „Fiecare și extrage energia cinetică din Oriunde, dar dacă l-ai schimbat din neștiință pe Oriunde, atunci fiecare își va fi încetat existența! Așa deci, care pe vremea aceea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
metoda“ prin care poetul lipsit de vocație compune ceva asemănător cu poezia. Într-un volum recent apărut (Nemărginită rotire, prefață de Andrei Strihan, Cartea Românească, București, 2001), el se lansează, cu o dezinvoltură afișată și suspectă, de fapt, o dezinvoltură chinuită, ca dansul unui reumatic, în imaginarea unor întâmplări năstrușnice, crezând că aceste întâmplări sunt semnificative. Nu sunt. Trebuie să fii Nichita Stănescu ca să dai sens unor elucubrații. Când ești doar Solo Har-Herescu, un extravagant fără grație, întâmplările abracadabrante pe care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
umor, care nu face pe nimeni să râdă. Ultima sa carte, Dicționar cu umor geto-dacic (Criterion Publishing, București, 2008), este ingenios concepută, ca o enciclopedie parodică a civilizației geto-dace. Dar aproape toate jocurile de cuvinte și aluziile au ceva căutat, chinuit și sunt lipsite de haz: „Dacă viezure și vizuină - cuvinte eminamente geto-dace, la care nu știm dacă veți ajunge în acest dicționar - descriu microcosmosul nostru, numit mai popular - pădure, cuvântul viziune descrie aspirația noastră către lumea largă, macrocosmos și Universul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza nefericirii căprioarei. Un picioruț era rupt și cînd efortul de a se ridica i-a provocat o mare durere puiuțul a țipat ca un copil. Doamne, ce necaz a dat peste voi! Cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dorește să încheie această aventură neașteptată. O să am grijă de tine. A murit și tătuța meu. Nu fi prostuță. Ba sînt. A doua zi Lara atîrna de o funie în tinda casei. Și-a pus capăt zilelor, săraca. Un suflet chinuit, comentau prin sat. Doar tătuța plîngea pe ascuns și se considera un criminal. Ceea ce nu era chiar departe de adevăr. Coincidențe Avionul de Iași, crăcănat pe locul de parcare, așteaptă pasagerii. Aceștia se uită atent la matahală și cercetează eventualele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu frumoasă, mă rog, prezentabilă, atracțioasă. Vorbesc, prin urmare, despre o apariție inedită, nu despre o doamnă Întîl nită deja, a cărei Înfățișare mi-ar fi putut-o descrie alții. O femeie nearătoasă poate fi sumbră, resemnată, crispată, insi pidă, chinuită, irascibilă, acră, ciufută, acrită sau, dimpo trivă, volubilă, agresivă, băgăcioasă, excesiv tutelară, zgomotos vo luntară și de o nonșalanță abuzivă. De vreme ce stilului ei Îi lipsește grația, nu are parte nici de binecuvîntarea fri voli tății. De cum Își face apariția, ea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe scăpătat, cînd tărîmul de jos suie prea mult, pînă unde nu-i e Îngăduit, Încercînd să soarbă din razele soarelui. Pe strigi Însă, Floare ba le zărea, ba le simțea prin preajmă. Le vedea noaptea În chip de luminițe chinuite, șovăitoare, lunecînd prin aer la Înălțimea ochilor omului, osîndite să bată nouă hotare pînă la vărsatul de ziuă. Lumînăruca aia era bobul de jar al sufletului lor atîta cît să-și vadă drumul și să atingă țărîna cu tălpile lor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ați ascunselea”. Minunile lui Iahve sunt „negative”, „patetic-demonstrative”, de ordin punitiv, realizate împotriva unei populații străine și au drept scop eliberarea din jug a lui Israel. În Noul Testament, Isus operează minuni pozitive: vindecă, alungă demoni, trezește la credință, mângâie suflete chinuite, arătând instaurarea efectivă a Împărăției lui Dumnezeu. Iahve eliberează poporul lui Israel din robie politică; Isus eliberează sufletele opresate de demoni. La un al doilea nivel de lectură, adevărata analogie care trebuie subliniată este aceea între împietrirea inimii fariseilor (Marcu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-se, abatele află că personajul înlănțuit acolo, ca un al doilea Prometeu, este Iuda Iscariotul. Ce face Iuda pe stânca neprimitoare? „Se odihnește”! Ciudată odihnă, remarcă abatele, să fii scufundat în fiecare minut de valuri și ridicat apoi la suprafață, chinuit neîncetat, plesnit peste față și peste trup de vijelii, cu ochii plini de sare. Dar Iuda îi atrage atenția că, în comparație cu torturile pe care le îndură zilnic în fundul iadului, cele de la suprafață echivalează cu un concediu de odihnă. și, într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
păcate. Adică, Fiul Lui Dumnezeu a ajuns, așa puternic și liber cum e El, să fie sclavul tău, sclavul meu și al tuturor oamenilor, numai ca omului să-i fie bine. Și să fie batjocorit mai rău decât un sclav, chinuit și ucis. Ucis chiar de cei pe care i-a salvat ! ...Dar asta tot nu mă lămurește ce-i cu jugul... am zis în gând. Tot n-ai înțeles care-i jugul ? De ce ar fi făcut Fiul toate astea ? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Păi, nu cred că a făcut așa numai fiindcă tata L-a trimis... Ba da, ca să-L asculte pe tatăl Lui. Cum adică, numai fiindcă Tatăl Lui îi iubea pe oamenii pe care i-a creat, s-a lăsat El chinuit și ucis ? Da, dar nu-i numai asta: dacă-i iubea tatăl Lui, tu ce crezi, fiul nu-i iubea ? Ba cred că da, fiindcă mi-ai spus odată că Tatăl și Fiul una sunt, așa că și Fiul îi iubea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
a regimului rămăsese doar omul. Sosirea lui neanunțată provocă stupoare, iar în salon se așternu liniștea. Fostul colonel închise ușa și se opri în mijlocul încăperii. Da, aveți dreptate să mă judecați cu asprime, vorbi el cu un glas de om chinuit. Am greșit... Vă cer iertare!... Fiule..., rosti Mișu Leibovici, dând să se ridice de pe scaun. Aronică se apropie de fratele său, Levi și îi întinse mâna. Levi îl privi lung și rămase neclintit pe scaunul său. Ii zise fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai dinainte... Ia mai du-te dracului, Costache, că tu nu ești în stare să-l recunoști nici pe taică-tu, dacă ar intra în la tine în birou!... îl înjură directorul pe ochelarist, fără să-i mai asculte explicațiile chinuite. Un bese-n cizme!... îl categorisi el râzând pe amploiat, conducându-l pe Sever înainte pe coridor și urcând după aceea scările la primul etaj și intrând într-un birou unde o secretară tânără bătea de zor ceva la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-nvăț a muri vreodată, Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, Ochii mei 'nălțam visători la steaua Singurătății. Când deodată tu răsăriși în cale-mi, Suferință tu, dureros de dulce... Până-m fund băui voluptatea morții Neîndurătoare. Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Ori ca Hercul înveninat de haina-i, Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet. Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări... Pot să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pot oare discerne esențialul ? O să îți dau să citești și niște pagini salvate din jurnalul Minodorei. Pagini pe care dânsa a învățat să scrie, să citească, să deseneze și pe care și-a descărcat o parte din ofurile unei adolescențe chinuite cum nu ar trebui niciodată să existe. Continui deci. Trei săptămâni de așteptări în gări pustii și întunecoase, așteptări angoasante a sinistrelor sunete metalice : se atașau noi vagoane, alte și alte vagoane roșii. Nu cred că îți poți imagina promiscuitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
familiară, scumpă și prețioasă. Iar Trei Ierarhi e o bijuterie, o perlă a Moldovei. Hotelul Europa simbol al luxului luminează peisajul Iașului. Centrul cultural francez e și el o bijuterie. Iașul, orașul celor 7 coline Pisicul, slab și ciufulit, stătea chinuit, supărat, uitat de lume, înghesuit pe labele din față. Mă face să plâng. Pisicul este negru cu pete mai maro, două îi sunt chiar pe spate. Bunicul meu are doi ochi de un bleu deschis, puțin tulburi, ce te amețesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]