610 matches
-
adecă Gambetta. Se pare că Francia alunecă cu o iuțeală nebună pe o pantă la capătul căreia stă căscat un abis roșu și trei candidați de tron așteaptă la pândă ca mântuitori ai statului după cădere. Și mulțimea de primprejur, chiuind de bucurie, va striga: Popoarele trebuiesc guvernate cu o mână de fier! În interesul libertății europene este de dorit ca niciodată statul liberal francez să nu fie înghițit de fantoma roșie, ca Republica să nu fie zdrobită de revoluțiunea sacrilegă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Dionis), simți acea energie, pe care o dă doar impulsul dansului, care îți suspendă deasupra clipei "greutatea impusă de trecătorul corp omenesc" (Sărmanul Dionis). Dacă în aceste momente, de iureș energetic din horă, dansatorul simte nevoia să "țâpurească", să "chiuie", am spune că cel prins în roata elementelor la M. Eminescu are puterea întrebării: "Cugeți tu, pământ?" (Memento mori). O întrebare care devine un oratoriu al pulberii. "Peirea lucrurilor are loc, în conformitate cu necesitatea, în același (element) din care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Ea seminției sale de copii vorbește; laptele ei În jos coboară pe nisip; nisipul cel setos bea și se veselește Uimit văzînd Furnică, Lăcusta, si viermele cel inelat. În mare număr rădăcinile răzbesc prin trainicele stînci, croindu-și drumul, 605 Chiuie de bucuriile ființei; marile tulpini Pe munți se nalta tulpina de tulpina; tritónul cel cu șolzi afar' din piatră Se tîraște, si musca înarmata sare din crăpătura stîncii, Paianjenul, si Liliacul țîșnesc din țină întărită, strigînd Unul la altul: "Ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spus altul, și Mitruț nu mai putea de bucurie că va fi legat cu fânghiile de subsuori și urcat sus, sus, cum numai urcase niciodată ! Copiii și-au desfăcut cingătorile, apoi le-au legat una de alta. Toți râdeau și chiuiau, numai Ștefăniță stătea Încruntat și tăcut, ca un adevărat judecător al năvălitorilor. Așa ! a spus el, În timp ce copiii ceilalți Îl trăgeau pe Mitruț În sus. Mitruț râdea și bătea din palme. L-au urcat până la jumătatea stejarului, și l-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
orbitu-mi trai. {EminescuOpVIII 188} Tu ești ziuă, eu sânt noapte, Tu ești cântec, eu sânt șoapte, Eu sânt iarnă, tu ești mai. * De la Brateș pîn-în poartă Fetele cu cozi în flori Întind vesel mândre hori Și flăcăii beau la toartă Chiuind în danțul lor, Flori și bete-n pălărie, Cămăși albe, fețe vii, Doruri dulci, doruri pustii Mestecate-n veselie, Înecate în beții. Iată ziua ce-azi-întinde A ei raze pe pământ, Ce aduce-n sânul sânt Viitoruri surâzânde Pentru îngeru-mi plăpând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din secolul al XVIII-lea - se țineau de păgâni, ca să aibă parte de un an bun, adică cu același scop precum se serbează și acum.” De asemenea, toamna, la facerea vinului, oamenilor li se cerea în mod expres să nu chiuie : „Nici chiote să nu dea, când toarnă vinul în buți”, deoarece „este același strigăt de veselie pe care-l făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
putut să fie în timpul serviciului, în psiac, decise să încerce întîi să o întîlnească în odaia mică în care vorbiseră și prima oară. Ezită câteva clipe când trecu printre doi bărbați cu priviri rătăcite care se băteau ca niște copii, chiuind și înjurînd, dar care se opriră pentru a-i permite să treacă. După numai câțiva pași trebui pur și simplu să sară peste un bărbat destul de tânăr care poseda sălbatic o femeie care ar fi putut să-i fie bunică
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
apucară cu frenezie să monteze ceva ce semăna izbitor cu un laser de mare putere... - Sfântul Tratat din Eridani garantează inviolabilitatea Cetății noastre. Toate familiile din Adunarea Planetelor ne vor sări în ajutor... Cu un gest scurt, militarul comandă foc. Chiuind de bucurie, soldații lui pulverizară zidul Fortăreței. Starețul mai găsi doar forța de a ridica ochii spre cer: Armatele tale Doamne nasc Apocalipsa. Îmbrăca-voi armura Armaghedonului și strivi-voi pe necredincioși! Nu-Ți fie teamă! 2. Ultimele două zile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
an nu mai răsare soarele. Sclipesc numai stelele pe cerul înghețat și câteodată luna. Dar de cele mai multa ori, domnește o beznă adâncă, fiindcă luna și stele sunt acoperite de nori, iar viscolul poartă zăpada în vârtejuri, hohotește și chiuie și geme; sloiurile trosnesc de ger; e o spaimă și o urgie de ți se zburlește părul.” (Cezar Petrescu Fram, ursul polar) 2. Găsește înțelesul fiecărui cuvânt (grup de cuvinte); balenă; focă; noapte; acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969, 173-248; Folclor din Moldova, București, 1969, vol. I, 65-73, 154-179, 364-381, vol. II, 263-396, 626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
nu vă pierdeți cumpătul, băieți, ușurel, ușurel... Nu vă ieșiți din pepeni!... încetișor, băieți... dar țineți-vă după ea, ca moartea și ca diavolii rînjitori... Hai, băieți, să se scoale și morții din morminte!... N-o lăsați, băieți! Ă Uhuhu! chiui omul din Gay Head, azvîrlindu-și spre cer străvechiul strigăt războinic, în timp ce vîslașii din ambarcațiunea pusă la grea încercare erau fără să vrea împinși înainte de formidabila lovitură de babaică a nerăbdătorului indian. Dar la zbieretele lui sălbatice răspunseră altele, aproape la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ci și scoțînd niște chiote puternice, repetate; iar ce înseamnă s-o ții într-un zbieret, în timp ce toți mușchii ți-s încordați la culme, nu poate ști nimeni dacă nu-ncearcă personal. Eu, de pildă, nu sînt în stare să chiui și în același timp să muncesc din răsputeri. Așadar, în această stare de încordare, zbierînd într-una, cu spatele la monstru, bietul harponist aude deodată strigătul înnebunitor: „Ridică-te și atinge-o!“ El trebuie atunci să lase din mînă babaica și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi făcut o mișcare greșită. în timp ce neîndemînaticul vîslaș se căznea să-și elibereze rama, ambarcațiunea lui Derick fu cît pe ce să se răstoarne; neamțul răcnea ca un turbat la oamenii lui. Starbuck, Stubb și Flask profitară de prilej și, chiuind, se avîntară înainte și luară poziție pieziș în apropierea ambarcațiunii germane. Peste o secundă, toate cele patru ambarcațiuni intrară, de-a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîntau din diblele lor, cu niște arcușuri făcute din fildeș strălucitor de balenă. între timp, alți membri ai echipajului dărîmau de zor zidăria cazanelor, care fuseseră scoase de-acolo. Ai fi putut crede că dărîmă blestemata Bastilie, atît de aprig chiuiau, azvîrlind în mare cărămizile devenite inutile. Prezidînd întreagă această scenă, căpitanul stătea țanțoș pe puntea de comandă a corabiei, de la înălțimea căreia putea urmări veselul spectacol, pregătit parcă anume pentru desfătarea lui personală. Ahab stătea și el, pe puntea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-nmormântare! Fagule, tu nu uita, că i-ai tras și-n țepi cândva. Nani, nani țânc peltic n-ai mindir de borangic, dar ți-aducem azi altoi, de gând și podoabe noi». Iar Dan Deșliu, care se pricepe, dealtfel, să chiuie și lăutărește la ospețele vremii noi, știe, cum am văzut, să fie nu numai dirijor de scenă, al poeziei sale, ci și actor și poet, trecând fără cabotinism În haina personajelor sale, cutrierând mulțimile și vorbindu-le În limba În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă». Amintirea vechimii de venin și minciună» este În adevăr „frământată” și urmărită În toată sluțenia ei tiranică. Stoarcerea poporului de către fostele clase dominante tindea să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
valoare artistică, pe care urmează să-l suplinească melodia (...). Iată un exemplu de proletcultism, îmbăiat în puțin semănătorism: În uzină harnici muncitori au pornit motoarele în zori, brațele încep cu vlagă munca lor atât de dragă ce-și înalță rodul chiuind sub scânteile ce-ntr-una plouă frunțile ce se îmbracă-n rouă ca rotunde zâmbete de-argint. Versuri semnate de C.Ghiban - ce sunt oare aceste zâmbete rotunde? - pot fi citite și în ordine inversă, fără să-și trădeze conținutul pe care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
așa mai departe, în afara celor care vin pe șantier cu dorința vie de a înfăptui o operă socialistă. Multitudinea la început este eterogenă și acest procedeu este bun și ar fi fost dimpotrivă o eroare dacă toți ar fi venit chiuind (...). Definirea unui complex al taberei ostile este de asemenea condusă cu inteligență. Din ea fac parte oameni aparținând claselor înlăturate, ființe intrate în putrefacție din punct de vedere moral, luptând să se organizeze în nădejdea unei izbânzi din afară. Mijloacele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adoptând în mare măsură simplismul versificațiilor proletcultiste, pe care le înnobilează uneori cu talentul personal. Alteori însă, zelul poetic decompensează măsura simțului artistic; rezultă versuri care vor face carieră în zona ridicolului: „Plugul, strungul și condeiul / S-au pornit să chiuie” sau „La masa verde, față-n față / cer unii moarte, alții viață” - o versiune simplificată a tranzacțiilor istoriei politice. Poemele versifică reportajele la modă ale primelor două decenii de după război. Dar, spre sfârșitul anilor ‘50, poeta găsește și exploatează un
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
ecran, C. înregistrează clipele trăirilor omenești în marele spectacol al lumii, care se sustrage controlului și pătrunderii înțelesurilor: „Am văzut omul întunecatelor dimineți/ Am văzut fiul furtunii cântând în lanțuri/ Am văzut întreaga durere cum curge deschisă/Exilați în noi chiuim în mine părăsite.” Entități însingurate, trăind între ziduri opace. Cartea este un amplu poem continuu, alcătuit din secvențe care proiectează trecerea noastră efemer-întunecată pe o zare cenușie, îndurerată. Poetul C., descoperit „dincolo de masca actorului și dincolo de destinul monstrului sacru”, a
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
în schimb, numai cu multe sclifoseli izbuteam să isprăvim corvoada asta. Marea patimă a lui Neculai era însă goana după câinii hoinari. îndată ce zărea vreunul, scăpa din mâini coarba fântânii iar ciutura pornea ca un glonț în gol. Fâșcâind și chiuind, Neculai țâșnea, zvârlind cu tot ce apuca în mână. Cu coada între picioare, jigodia îngrozită o lua la goană. Neculai no slăbea defel, fugind, desculț și- n capul gol, chiar și la vreme de iarnă, doar în cămeșa de câlți
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo o aduse înapoi. Umflată pepene, vaca venea în trap ușor. - Se baligă ! chiui de departe Tremurici. - Ei, de-amu a scăpat, zise Hortolomei, și, ușurat, se puse săși răsucească o țigară. Vestit cine știe de cine, din sat venea în goană stăpânul vacii. Sosi cu sufletul în palmă, tras la față și galben
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-o eu mai bine, sare fina Gâscă care, la toate nunțile din sat, e bucătăreasă și scornește zicături. - Așa, fină, o îndeamnă gazda înveselită, zi, s-audă toată lumea. - Pui... se pregăti Gâsca trăgând din ulcică o dușcă. După ce făcu efect, chiui ascuțit : „La noi, între domnișoare, Este-o fudulie mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat Și cu care cremă-au dat : «Maria», de nouă lei, Să le
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat Și cu care cremă-au dat : «Maria», de nouă lei, Să le placă la flăcăi !” - Just ! aprobă Soltana. Ambalată, fina chiui din nou : „Toate se țin de cocoane Iar acasă mor de foame ; Ies în sat pe înserate, Zici că-s malagambiste toate Când le vezi așa drotate. Zulufat își fac și părul Cu suvacul, ori cu fierul... Cu șoșoni și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
babele pornite, cu o undă de zâmbet femeia exclamă : „Doamne păzește și apără !” - Apoi Corbici, își aminti Băltoaia, e nepotul lui Tiliuță, cel care trecea prin sat cu pălăria care- o avea de când era flăcău șiși repezea în sus mâna chiuind. Avea o mână cioancă, învelită în cârpe. Cu droaia de copii după el, chiuia : Tiliuță mort de bat De trei zile n-a mâncat. De astă dată Burlăcița se dumeri mai repede. Apoi eu l-am apucat pe feciorul lui
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]