369 matches
-
cu un an după Axis of Evil (vezi AXIS OF EVIL) a lui George W. Bush, sintagma batjocoritoare Axis of Weasels, pentru a ridiculiza atitudinea Germaniei și Franței (weasel înseamnă nevăstuică, dar to weasel out înseamnă a te fofila, a chiuli, a te deroba). Anne Applebaum, de la Washington Post, comentează "succesul" importantului oficial american: Dacă Rumsfeld ar fi căutat în mod deliberat o modalitate de a irita simultan liderii celor două cele mai mari țări europene, să scoată la iveală cele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
servitoarei, filmat secunde bune în toată splendoarea lui ondulatorie. Când delicatul coleg burghez Lucian îi atrage atenția asupra unei eleve frumoase care e chiar Sonia, Sabin replică macho : „Da, m- aș distra cu ea...”. Pe deasupra mai și bea, fumează și chiulește de la ore. Cu toate astea e un elev eminent, cel mai bun din liceu. Citește poezie, recită în duo cu Lucian din Shakespeare și, surpriză : „Sufletul satului trece pe lângă noi/ Ca un miros sfios de iarbă cosită/ Ca o cădere
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
oricum ne împăcăm bine cu dumneaei, din punctul meu de vedere este o doamnă foarte drăguță și nu are rost să fii botos, nervos sau supărat la ora de istorie. Mai sunt orele de română, frumooaaase ore pentru cei care chiulesc de la ele (și hei! nu mă refer la toți!). Mie îmi place ora de română atunci cănd discutăm despre cărți și îți poți exprima opinia despre un personaj pe care îl urăști, îți place, sau te amuză; în schimb nu
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
de Geany, un sifonat de copil (turnător), praful de coleg, distrusa de fată, uncool-ul de coleg ți-a făcut o farsă penibilă: ratatul de Octavian, retardul de copil, jegosul/japițone de X nu pleacă de la ore când hotărâți toți să chiuliți: un ratangiu/un loser de băiat, retardatul de coleg ți-a furat prietenul/prietena: agariciul/mârlanul/cârnatul/pamfletarul de X, ciorditoarea de fată, un jeg de prietenă nu te-a lăsat să copiezi de la el/ea: sclavul/orfanul de X
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ă lingușitor/oare îngâmfat/ă sau fițos/oasă zgârcit/ă darnic/ă foarte slab/ă la învățătură • un colegă/o colegă care: nu este ,,de gașcă" ți-a făcut o farsă penibilă nu pleacă de la ore când hotărâți toți să chiuliți ți-a furat prietenul/prietena nu te-a ajutat la nevoie nu te-a lăsat să copiezi de la el/ea a copiat total ,,neprofesionist"și a fost prins/ă se bagă mereu în față • un profesor pe care: îl apreciezi
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ce nu cedează la insistențele sexuale sunt respinse de grupul lor. Un alt aspect întîlnit este instalarea unei atmosfere destul de grele în clasă. Unul din cei mai răi dintre tineri dă tonul la tot felul de prostii inclusiv la a chiuli de la ore a se prezenta nepregătiți la ore a face glume proaste, vulgare la adresa tinerelor, profesorilor, direcție de făcut prostii ce se acutizează, fiecare aduce la acea prostie îmbunătătiri considerabile. Un tînăr vorbește urît cu un profesor și dacă aude
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
adresare - fată, fetele; interjecții - bă, mă, bre). A: ce zici fată? B: taci puțin A: vorbește fată mai tare. las-o să vorbească↓ nu te mai băga (IVLRA: 78) A: așa fetele↓ și CE-ați mai făcut astăzi. B: am chiulit de la germană. A: nu v-ar fi rușine. B: măi↓ # CE-ați făcut la germană (IVLRA: 76). Emoția anulează uneori deferența: empatizarea cu interlocutorul, enervarea, disprețul pot conduce la folosirea inconsecventă a pronumelor și a formelor de adresare: B: da
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
când ți se dădea serviciu cu repartiție și, dacă trânteai repede plozii, primeai la două camere în Olinescu (n.a. cartier în Dorohoi). Am crescut cu gustul libertății, chiar dacă uneori am plătit pentru ea, ca orice adolescent certat cu regula. Am chiulit și am cântat prin parcuri, visând să am cândva o chitară nouă. Am crescut și m-am bucurat enorm când am ajuns să cânt pe scena Stufstock, trei ani la rând. Dintre toate concertele anului, ăsta era cel mai iubit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
plătită de contribuabil și nu pentru a se perfecționa. În această categorie poate fi încadrată subcategoria tipă frumușică, prezentă o oră de dimineața, în mini, exact în fața sărmanului instructor german. Toată lumea vrea să profite de această ieșire, de aceea se chiulește în draci, fapt greu de înțeles pentru instructorul german, care ne-a mărturist nevinovat: „for us, for the Germans, work comes first, joy second“ (pentru noi, germanii, munca este pe primul plan, distracția vine după muncă). Vai lui... Cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sa lu’ fata aia din Ibănești, Ortansa. Avem două fete, una-i în Italia. Vine luna viitoare acasă și vreau să te invit, dacă ai plăcerea, la... — Mai ții minte, Pandelică, ce frumos ne mai distram noi la profisională, cum chiuleam și tu fumai Carpați după școală? Ce vremuri mai erau, când mergeam la... Costicuță, nu mai am cartelă, lasă amintirile, eu vreau să te invit la... Cum să lași amintirile, când tocmai cu astea rămâi în viață? Mie mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
care vi le expediez cu toată plăcerea mea și a noastră. Mereu mă gândesc la cei dragi și aștept vara noastră. Săptămâna aceasta a fost de trei ori la Brașov la tot felul de ședințe. I-am spus să mai „chiulească” pentru că oricum are motive, fiind bolnav, dar prezența lui se face necesară și astfel trebuie să fie peste tot. Acum are ceva necazuri cu liceul care a fost „cutremurat” și s-a ales cu ceva răni care trebuie înlăturate. Mama
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
urmă au dispărut, au fost lichidați. Am fost În lagărul A și acolo ne-au scos la muncă, la Însămânțări de cartofi. Am ieșit și eu. Și femeile au ieșit. Ploua, că era spre toamnă, În noiembrie. Eu, care mai chiuleam, la un moment dat m-am ascuns Într-o... A venit un neamț, căci i se părea suspect. Eram Într-un maldăr de cartofi, Într-o baracă de zid. Stăteam chitic. Cred că dacă mă vedea mă Împușca. A intrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ajutoare, tot cu banderole pe care scria kapo și cu bâta În mână, semn al autorității. Oamenii, la un moment dat, s-au abrutizat, să știți, au devenit brute, obosiți... Nu prea mai erau sensibili la o bâtă. Dacă puteau chiuli o zi, riscau să primească o bâtă sau două. SS-iștii ăștia, când ne duceau pe noi până acolo, ne predau la garda locului de muncă, care era formată din soldați ruși Îmbrăcați În haine nemțești. Era armata lui Vlasov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mă duc. Conflictul era mult mai grav, nu mai semăna cu jocul cunoscut de la școală: puteam fi dat afară din liceu, exmatriculat, nu doar scos afară să mă calmez. A trebuit să găsesc tot felul de pretexte bizare pentru a chiuli, m-am mai și dus uneori - ceea ce m-a costat o mulțime de emoții. Veneau reprezentanți ai comuniștilor și mă scoteau în fața clasei: „N-ai fost etc.” Era și primejdios, și penibil. Acestea au fost deci cele două conflicte ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
școală. Unchiul mă mai certa uneori că îmi fac mereu drum pe la el în timpul orelor de curs. S.A.: Avea dreptate! Te duceai deci în misiune oficială, plecai de la școală pentru o cauză nobilă, iar tu te foloseai de asta ca să chiulești! M.I.: Trebuie să admit. Dar numai începând din școala secundară, la primară am stat cam la toate orele... S.A.: Bun. Sau, mă rog... Și tot așa, învățând, vorbind și „intermediind” între școală și cooperativă, limba română devine tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
într-o seară, mă plimb prin târg singur și văd în vitrina librăriei Contele de Monte Cristo. Era duminică seara, totul închis. Am avut toată noaptea un coșmar: se făcea că mă duc a doua zi dis-de-dimineață la librărie (desigur, chiulesc de la școală), cer romanul și romanul nu este. Din fericire, a fost numai un coșmar: a doua zi am chiulit de la școală, am fugit la librărie să cumpăr romanul, l-am cumpărat și l-am citit de o sută de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
totul închis. Am avut toată noaptea un coșmar: se făcea că mă duc a doua zi dis-de-dimineață la librărie (desigur, chiulesc de la școală), cer romanul și romanul nu este. Din fericire, a fost numai un coșmar: a doua zi am chiulit de la școală, am fugit la librărie să cumpăr romanul, l-am cumpărat și l-am citit de o sută de ori. Ce fericire! Dar așteptasem un an până să ajungă acea carte minunată la noi în târg... S.A.: O eternitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
lipsit de vedere". f) Există și exemple de contragere în complementul modificator a funcției și sensului capului de grup verbal sau adjectival, dar cele verbale nu se pot realiza, cel puțin în limba română, decât cu sprijinul derivării: rom. a chiuli < [a trage un] chiul; a închiria < [a da sau a lua] în chirie etc., iar cele adjectivale se realizează, firesc, prin conversiune: drom. albastru "de culoarea cerului senin" < [vânăt-]albastru "albastru-deschis, vânăt-alburiu"; fr. aveugle "orb" < lat. [orbus] ab oculis "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nominal, având indici formali asemănători. Numărul cazurilor de formare a unor verbe delocutive 103 prin condensare este destul de mare: aminti "a-i reveni sau a face să-i revină în minte un fapt" < [a(-și) aduce] aminte "idem" + suf. -i; chiuli "a se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații" < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul "idem" (calc după fr. tirer au cul) + suf. -i; dedulci "a mânca de dulce în zilele de post" < [a mânca] de dulce "idem" + suf.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
germ. (der) blaue [Montag] (DEX), blauer [Montag] "zi de luni liberă, nelucrătoare" (literal: "zi de luni albastră" sau "zi de luni beată, amețită de alcool"), ci locuțiunea însăși este un calc parțial după germ. blau machen (scris și blaumachen) "a chiuli, a absenta nemotivat, a lipsi de la lucru sau de la școală" (machen "a face"); rom. bloc "clădire mare, cu mai multe etaje, împărțită în apartamente" (< germ. Block, engl. block "idem") a fost explicat, eronat, din germ. Blockhaus (DLRM, DEX, NȘDU)130
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de bază, dar pierde complet caracteristicile morfologice ale elementului reținut. Este vorba de cazurile de reducere a unor locuțiuni verbale la complementul nominal sau, rareori, adverbial, care trece prin derivare la o altă parte de vorbire, devenind verb (rom. a chiuli < [a trage un] chiul sau [a trage] chiulul, a drăcui < [a trimite la] dracu', a închiria < [a da sau a lua] în chirie, a (se) întruni < [a (se) pune, a (se) strânge, a (se) face] într-una etc., magh. poznáz
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
12, 135 camănă, 211 cameră, 128 Cameră, 128 candel, 129, 157 caracteristică, 120 carosabil, 172 (a) cauza, 24, 142, 173 cârmâz, 127, 188, 197 celular, 119, 161 centrală, 119 cezariană, 119 cherhana, 127 chibrit, 131 chilnă, 127, 188, 198 (a) chiuli, 86, 143, 205 cico, 131 ciozvârtă, 140 circular, 118, 173, 203 circulară, 118, 173, 203 circulație, 118, 135 ciric, 140 Cluj, 118, 125 cola, 86, 125, 173 coloniale, 136, 186, 199, 206 colonie, 46, 85, 118, 133, 160, 173, 202
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prezentării la vot este răspunsul. În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de țări. În Uniunea Europeană, cetățenii sunt obligați să se prezinte la urne în Belgia, Grecia, Cipru, Italia, Luxemburg și Franța (doar pentru Senat). Sancțiunile pentru cei care “chiulesc” diferă de la țară la țară. În Belgia, de exemplu, ești privat de anumite drepturi civile dacă nu votezi cel puțin la patru alegeri într-o perioadă de 15 ani, obligativitatea votului fiind prevăzută de Constituție la art. 62. (“votul este
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fost obișnuit de o presă populistă cu ideea că aleșii săi sunt, în cel mai bun caz, un rău necesar. Alegerile costă și, pe urmă, aleșii dorm pe diurnă, citesc ziarele și își fac afacerile la telefon. Asta când nu chiulesc, ca școlarii. La birourile din teritoriu și-au angajat rudele sau amantele, falsifică deconturile și calcă bătrâni cu mașina de serviciu. Geoană a ridicat vocea și-a strigat: mai puțini parlamentari! Și să-i înghesuim într-o singură Cameră! Dar
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
din amintirele tinereței, pentru că la vremurile noastre, găsim și pensionari tineri și sănătoși, pe care cei trecuți de 75 de trepte, este normal să-i invidieze.Pentru că mulți puteau să mai muncească, zece cinsprezece ani, dar au fost puși să chiulească, nu pe gratis ci pe bani, ne spune un poet anonim. Insă așa-i viața și trebuie să o acceptaăm cum ne-o dă Dumnezeu de sus, de și legile sunt făcute de sfinții de jos,după voința și interesele
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]