543 matches
-
c.c., când aceștia propuneau, uneori, în acei ani de cvasiliberalizare, măsuri pozitive, în sensul valorii, al tradiției literare de vârf dintre războaie etc. E cunoscută, de altfel, „revolta” unui grup de scriitori, amici ai lui Stancu, un Boureanu, Jebeleanu, Cicerone Teodorescu, față de „îndrăzneala” tânărului critic Manolescu, care a avut „neobrăzarea” de a-i include în antologia sa poetică pe un Nichifor Crainic, Ștefan Baciu și alți „fasciști notorii!”... Este mărturisirea secretarului c.c. Mizil, șeful propagandei și culturii, în biroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
academice, au fost uneori mai „acerbi retrograzi” chiar decât activiștii culturali propriu-ziși. (Îmi amintesc, în treacăt, cum la ESPLA începuse seria de Scrieri, deci de opere complete, ale unor mediocrități, dacă nu de-a dreptul impostori, de la Ion Pas la Cicerone Teodorescu, Boureanu și alții!Ă În februarie ’68 a avut loc o plenară a U. Scriitorilor, o ședință amplă la care participau mulți scriitori din marile centre literare ale țării; astfel de plenare au fost semnul unei reale liberalizări a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cronică acut negativă și absolut tembelă! -, iar, țin minte, propunerea pe care o făceam noului șef al ideologiei și culturii era să înceapă cu schimbarea profilului primei pagini a publicațiilor literare. „Să nu mai scrie editoriale anoste și conformiste un Cicerone Teodorescu sau Aurel Baranga, ci... Matei Călinescu și alții ce apără valoarea estetică, fără de care politicul cade iremediabil în dogmatism...” Am tăcut, toată lumea a întors capul spre întunecatul și amenințătorul personaj și acesta a spus uscat: - Luați cuvântul tovarășului Breban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
exemplele date mai sus sunt de fapt excepții, cei mai mulți dintre „adaptați” au rămas „pe poziții”, încurajați de foruri, bineînțeles, dar și solidarizați între ei de mediocritatea „sclipitoare” a talentului și a nivelului lor intelectual. Prietenii lui Zaharia Stancu, de exemplu, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu și alții al căror nume nu mai spune, azi, mare lucru. Jebeleanu este un caz oarecum aparte, ca și Bogza: ambii, scriitori înzestrați cu un mediu talent literar, dar onești intelectual și uman, s-au distanțat mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
poeți, cu toate că nu se poate spune că s-a acordat o atenție specială genului liric, spațiul rezervat acestuia fiind mai degrabă redus. La răstimpuri pot fi citite însă poeme de Camil Baltazar, Horia Stamatu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Mihail Celarianu, Cicerone Theodorescu, Virgil Gheorghiu, Emil Gulian, Pericle Martinescu, Ion Pillat ș.a. G. Călinescu, care studia manuscrisele eminesciene, publică aici pentru prima dată (cu o notă introductivă) poemul Memento mori. Fără a fi foarte abundentă, proza se distinge prin calitatea și prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
mărturii scriitoricești importante (de exemplu, cele ale lui Panait Istrati, 66, 74/1933), sunt evocate și comemorate personalități, editorialele abordează probleme de principiu sau, dimpotrivă, chestiuni foarte concrete ale vieții culturale. Rubricile permanente sunt susținute de comentatori competenți: „Cronica teatrală” - Cicerone Theodorescu, „Cronica muzicală” - Andrei Tudor, „Cronica plastică” - H. Blazian, Ion Zurescu, dar și Eugen Ionescu, „Film și cinema” - Barbu Florian, sub pseudonimul Menalque, între alții, „Cronica ideilor” - I. Brucăr. De remarcat că spațiul rezervat filosofiei este amplu, numeroase texte poartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Boboc -Pungeșteanu. E adevărat, a subliniat și C. Hușanu, cărțile la care m-am referit, despre Vaslui, ca și altele semnate de Ion N. Oprea, C. Hușanu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Ion Baban, Avram D. Tudose ori Ioan Mititelu și Cicerone Medeleanu, iar acum Ștefan Boboc, nu-s monografii în înțelesul propriu al termenului, dar pot oricând servi cercetătorului care mai de vreme ori mai târziu va da cititorului marea monografie a județului Vaslui, ce rămâne încă așteptată. Structurată pe mici
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Studenții teologi au cerut insistent, și cu acest prilej, aprobare pentru reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca având specific teologic. S-a produs un vacarm pentru liniștirea căruia au intervenit profesorul Justin Moisescu și apoi decanul Facultății de Teologie, Părintele Profesor Cicerone Iordăchescu. Lucrurile nu s-au lămurit, studenții teologi nu s-au liniștit, iar părintele Cicerone a cerut ca studenții să spună ce doleanțe au, ce vor. În această situație, colegul Gheorghe Aroneanu a propus ca în numele studenților să vorbesc eu. Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Mi s-a dat cuvântul. Am prezentat motivele noastre, dar am și atacat „argumentele” aduse de delegații de la Iași și am tras concluzia că nu vom adera la propunerea ieșenilor de a ne înscrie în Uniunea Studenților Democrați. Părintele profesor Cicerone Iordăchescu, decanul nostru și profesorul Justin Moisescu au insistat ca să renunțăm la reînființarea asociației „Academia Ortodoxă” care fusese desființată și să ne înscrim în „Uniunea Studenților Democrați”. Înfierbântat, necontrolat, am reluat cuvântul și i-am jignit și pe deleagații de la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu mi-a mai adus aminte de cele petrecute. Dar nimeni n-a mai vorbit nici despre acordarea bursei pentru studii teologice la Strabourg. Înainte de deschiderea seziunii de examene ale anului III am fost chemat la decanat și părintele profesor Cicerone Iordăchescu m-a felicitat pentru tot ce am spus, dar mi-a atras atenția că profesorii nu se pot exprima ca studenții, pentru că au familii, pentru că sunt înaintați în vârstă, pentru că ei nu pot să adopte atitudinea pe care am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări a inițiatorilor publicației, care iese din nou de sub tipar „în vremea războiului contra bolșevismului”. Sunt găzduite acum versuri de Al. A. Philippide, Tudor Arghezi, Aurel Tita, Otilia Cazimir, Cicerone Theodorescu, Mihai Codreanu, Mircea Dem. Rădulescu, Teodor Scarlat, C. Ignătescu, Const. Goran, George Gregorian, Fane George Pajiște, Șerban Bascovici ș.a. Un poet cultivat constant este Radu Gyr, colaborarea sa încetând odată cu evenimentele din august 1944. Tudor Arghezi scrie despre G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
vă dau vești prea bune. Nu cred că este cazul să se ceară o referință lui Demostene Botez care sigur nu-și mai amintește de L.A. pe care nu cred s-o fi văzut mai mult de o singură dată. Cicerone Teodorescu este deocamdată În Italia unde va sta probabil toată iarna. Nu am putut Încă lua contact cu Romulus Vulpescu prin cunoștința comună pe care o avem. Sper totuși să reușesc. Dacă este urgență cred mai nimerit să adresați o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dispoziție. În fine, fu o lună de plăcere și satisfacție intelectuală și artistică. D-na Playfair avea trăsura ei proprie, doctorul pe a lui, ne plimbarăm de la tărâmul de polo până la Richmond și New Gardens. Nu se putea [să avem] ciceroni mai gentili, discreți și inteligenți. La plecare, promiseserăm că anul viitor vom merge în sep tembrie la dânșii în Scoția să vizităm castelele și să auzim cântecul cimpoaielor ecosez după masa de seară... Anul viitor, doctorul Playfair era în pușcărie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
apelează pentru argumentație la poezia florentinului Pietro Aretino și a lui Charles Baudelaire, precum și la pictura lui Edouard Manet), Camil Petrescu (Sufletul național), Eugen Jebeleanu (Literatura în provincie), I. Peltz ( Viața încalecă romanul, Destinul romanului). „Cronica teatrală” e asigurată de Cicerone Theodorescu, „Cronica cinematografică” de Andrei Tudor, „Cronica plastică” de I. D. Ștefănescu, „Cronica ideii” de Oscar Lemnaru (cu Paralogismele cunoașterii, de pildă), iar la „Cronica literară”, uneori intitulată „Sensul cărții”, scriu Petru Manoliu, Ștefan Tita, G. M. Vlădescu. Articole mai semnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
a doua a ziarului, care găzduiește, rând pe rând, rubricile „Literatura-Arta”, „Cultura”, „Cultura poporului”. Aici pot fi găsite articole nesemnate, precum Romanul sovietic, în care se admite, cu citate din Lenin, doctrina realismului socialist, ori de genul celui semnat de Cicerone Theodorescu și intitulat De la „turnul de fildeș” la „atelierul scriitorului”. Totuși, asemenea intervenții sau atitudinile programatice de pe aceeași poziție nu dețin întru totul întâietatea. T.p. publică și multe texte de calitate: poeme de Magda Isanos (Aștept anul unu, Munții lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
unor texte din literaturile socialiste: poezii de Vladimir Maiakovski și Ilya Ehrenburg, altele din lirica bulgară, coreeană, chineză, în tălmăcirea lui Marcel Breslașu, Al. Andrițoiu, Ștefan Iureș, Ion Hobana, Nicolae Labiș, Victor Tulbure, Miron Radu Paraschivescu, A. Toma, Mihu Dragomir, Cicerone Theodorescu. În 1949 apare și un fragment dintr-un roman al lui Mihail Șolohov, Ei au luptat pentru patrie, în traducerea lui V. Tescoveanu. Sunt de menționat, de asemenea, numeroasele dezbateri și anchete referitoare la relația dintre literatură și politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
materiale mai mult informative. Propunându-și să încurajeze tinerele talente, V.n. promovează nume recent afirmate în poezie (Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav Sargețiu, Cicerone Theodorescu). Apar și două interviuri, cu Mircea Eliade (dezbatere despre literatură, politică și gazetărie și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
che solo a partire dall'età modernă sorgano davvero valori comuni a tutto îl continente, troverebbe certo obiezioni în chi ritiene invece che essa non possa che essersi sedimentata în una ben più longue durée, risalendo șino ad Omero e Cicerone e poi alla sintesi cristiano-medievale. Non sarà în realtà superfluo persino chiedersi se davvero și possa parlare di identità europea e, în caso affermativo, în che cosa essa davvero consista: domanda quanto mai attuale e urgente, e la cui discussione
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
și editor. Este fiul Silviei Slușanschi (n. Procopovici), profesoară, și al lui Barbu Slușanschi, scriitor. A absolvit Facultatea de Filologie, secția de filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
mare europeană prin cultura ei intensivă, prin arte, prin industrie, prin judecata sănătoasă a aristocrației ei. Dar toate aceste condiții de mărire erau câștigate prin muncă îndelungată, deprinderea și priceperea se moștenea apoi din neam în neam, încât chiar astăzi ciceronii venețieni au păstrat mai mult gust în judecarea tablourilor decum au mulți profesori de estetică." Eminescu găsește alte exemple în Olanda și în Belgia, având prilejul să le judece nu cu ajutorul simplistei balanțe, ci tot cu al cântarului: "Un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lucrări consacrate lui Hașdeu și amănuntul cel mai important colecția revistei "Columna lui Traian" pe anul 1882, legată într-un volum impunător. În plus, îmi face plăcere să adaug o altă informație semnificativă: dânsul este văr bun cu regretatul savant Cicerone Poghirc (1928-2009), cel care a evidențiat, că nimeni altul, genialitatea și actualitatea lui B.P. Hașdeu că lingvist și filolog. Studiu introductiv: B.P. Hașdeu primul nostru teoretician al limbajului 0. Preocupări mai mult sau mai putin lingvistice au existat în cultura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
finalizării acestui dicționar. Din păcate, încercările sorții (și ingratitudinea confraților) din ultima perioadă a vieții i-au paralizat forțele și voință 5. 2. Elemente de epistemologie lingvistică și de teorie a limbajului la B.P. Hașdeu 2.1. În monografia să, Cicerone Poghirc include și un capitol despre "formația științifică" a lui Hașdeu, punând accentul pe enciclopedismul și pe poliglosia acestuia, pe curiozitatea nesecata și permanentă, pe repeziciunea cu care se iniția în orice domeniu ș.a.m.d. În primă instanță, Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
după 1870. 2.2. O personalitate de o asemenea amplititudine trebuia să aibă, fără îndoială, si o concepție filozofica. În acest sens, primele lecții de filozofie (germană) i le-a dat chiar tatăl său, Alexandru Hâjdeu, admirator al lui Hegel. Cicerone Poghirc amintește câteva nume de gânditori a caror înrâurire este evidentă: "Printre filozofii citați de el cu admirație menționam pe "marele Bacon, moașa științelor moderne", cum îi spune el în tinerețe, Giambattista Vico, care a manifestat asupra lui una din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
larg, că știința a culturii având ca obiect limbajul omenesc) sunt încadrate adecvat, dacă ținem seama de gradul de dezvoltare pe care il atinsese știință în general în epocile în care au trăit cei doi savanți români. 2.7. Undeva, Cicerone Poghirc face unele aprecieri cu privire la "contribuțiile însemnate" ale lui Hașdeu referitoare, pe de o parte, la raportul dintre filologie și lingvistică și, pe de altă parte, la definirea și clasificarea diverselor discipline lingvistice: "Discuția, extrem de importantă pentru acea vreme, cănd
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]