338 matches
-
alungați. Ajunși pe insula Lotofagilor, unii din însoțitorii lui mănâncă din fructele lor, uitându-și patria, Itaca. Cei rămași ajung, împreună cu Ulise, pe insula ciclopilor, uriași cu un singur ochi în frunte. Ulise și echipajul său au intrat în peștera ciclopului, unde au găsit bucăți mari de brânză și mult vin. Bucuroși că au găsit mâncare și băutură, s-au ospătat până cand au simtit că se cutremură pământul sub ei, și s-au ascuns în peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
intrat în peștera ciclopului, unde au găsit bucăți mari de brânză și mult vin. Bucuroși că au găsit mâncare și băutură, s-au ospătat până cand au simtit că se cutremură pământul sub ei, și s-au ascuns în peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, barează ieșirea din peștera sa. Fiind în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
până cand au simtit că se cutremură pământul sub ei, și s-au ascuns în peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, barează ieșirea din peștera sa. Fiind în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
în peșteră. Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, barează ieșirea din peștera sa. Fiind în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
ieșirea din peștera sa. Fiind în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a spus că a fost orbit. Aceștia l-au întrebat cine
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
sa. Fiind în pericol de a fi mâncați de uriaș, Odiseu așteptă până când ciclopul a adormit, apoi au luat un buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a spus că a fost orbit. Aceștia l-au întrebat cine l-a orbit
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
buștean și l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoțându-i ochiul, ceea ce atrage dușmănia lui Poseidon, tatăl ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat bătut și l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a spus că a fost orbit. Aceștia l-au întrebat cine l-a orbit. Evident, răspunsul a fost „nimeni”. Ceilalți ciclopi, enervați peste măsură, i-au răspuns că de ce i-a mai chemat dacă
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
a întrebat pe Odiseu cum îl cheamă. Acesta i-a răspuns „nimeni”; apoi ciclopul și-a chemat frații și le-a spus că a fost orbit. Aceștia l-au întrebat cine l-a orbit. Evident, răspunsul a fost „nimeni”. Ceilalți ciclopi, enervați peste măsură, i-au răspuns că de ce i-a mai chemat dacă nu l-a orbit nimeni, și au plecat la peșterile lor. Fuga grecilor este îngreunată de valurile mari, produse de stâncile aruncate în mare de ciclopul orb
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
Ceilalți ciclopi, enervați peste măsură, i-au răspuns că de ce i-a mai chemat dacă nu l-a orbit nimeni, și au plecat la peșterile lor. Fuga grecilor este îngreunată de valurile mari, produse de stâncile aruncate în mare de ciclopul orb. De la Eol, zeul vântului, Odiseu primește în dar un sac cu vânturi, dupa ce ancoreaza pe insula acestuia (a lui Eol) in cautare de apa. Ajunși aproape de casă, însoțitorii săi, curioși, deschid sacul: se pornește o furtună care-i
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
fost să-și împartă între ei pământul Atticei ,ca să înalțe zidurile Troiei. Faptul că nu a fost răsplătit pentru munca sa a atras mânia lui Neptun asupra troienilor. Această mânie, și faptul că "Odysseus" i-a ucis un fiu, pe ciclopul "Polyphemus", l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile și aruncându-l de pe un țărm pe altul. Cu zeițele sau cu muritoarele de rând Neptun a avut numeroși fii
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
corăbiile și aruncându-l de pe un țărm pe altul. Cu zeițele sau cu muritoarele de rând Neptun a avut numeroși fii și fiice, majoritatea înfățișați ca niște ființe monstruoase sau a căror forță era de temut. Printre aceștia se numărau: "ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton" etc. Vulcan - veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu "Hephaestus" din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat drept zeul focului. Vulcanus era șchiop. Infirmitatea lui se datora
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Tethys". Timp de nouă ani Vulcanus a trăit într-o grotă din fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reședința sa de predilecție a rămas însă "muntele Aetna din Sicilia". Acolo, în atelierele fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul și celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar ies tot felul de obiecte minunate: un tron de aur dăruit Iunonei, armele lui Achilles, lucrate la rugămintea lui Thetis, trăsnetele lui Jupiter, faimosul colier al Harmoniei etc. Vulcanus
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
a înființat acolo propriul său oracol, instaurând totodată și "Jocurile Pitice" (jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi, în Grecia antică, în cinstea zeului Apolo). Un alt episod care i se atribuia era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, "Asclepius", inițiat de centaurul "Chiron" în tainele medicinei, nu s-a mai mulțumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Iupiter, care l-a omorât
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Iupiter, care l-a omorât cu trăsnetul său. Îndurerat de pierderea lui și neputând să se răzbune pe Iupiter, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului său pe ciclopi, ucigându-i la rândul său, cu săgețile lui. Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul lui Iupiter. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Iupiter să slujească timp de un an, ca sclav, pe
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
vechime drept element primordial din care se trăgeau toți ceilalți zei, s-a născut după "Chaos" (Haosul), zămislindu-i, la rândul ei, pe Uranus (Cerul) și pe "Pontus" (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au născut titanii, titanidele și ciclopii. Toți acești copii ai Terrei îl urau însă pe tatăl lor, Uranus, fiindcă îi silea să trăiască în adâncurile pământului și nu le îngăduia să vadă lumina zilei. Pentru a-și scăpa copiii de tirania lui Uranus, Terra(Tellus)l-
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
de 10 ani al lui Ulise către casă a fost descris de Homer în epopeea Odiseea. Ulise și oamenii lui au fost împinși către pământuri necunoscute de ei. Acolo Ulise a avut multe aventuri, una din ele fiind întâlnirea cu ciclopul Polifem pe care l-a orbit pentru a-și salva oamenii, sau consultarea profetului Tiresias în Hades. Pe insula Trinacria, oamenii lui Ulise au mâncat vițelul sfânt al zeului Helios, zeul soarelui. Pentru acest sacrilegiu, corăbiile lui Ulise au fost
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
întregului ținut. După aceea, Apollo a înființat acolo propriul său oracol, instaurând totodată și "Jocurile Pitice". (Tot de la acest fapt provenea și denumirea purtată de zeu, aceea de Pythius). Un alt episod care i se atribuie era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepios, inițiat de centaurul Chiron în tainele medicinei, nu s-a mai mulțumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Zeus, care l-a omorât
Apollo (mitologie) () [Corola-website/Science/314050_a_315379]
-
învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Zeus, care l-a omorât cu trăsnetul său. Îndurerat de pierderea lui și neputând să se răzbune pe Zeus, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului său pe ciclopi, ucigându-i la rândul său, cu săgețile lui. Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul lui Zeus. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească timp de un an, ca sclav, pe
Apollo (mitologie) () [Corola-website/Science/314050_a_315379]
-
Scandinavilor, spre deosebire de seria originală care este inspirată din realitate. Totuși, foarte multe elemente ale jocului se aseamană cu "Age of Empires". Campania povestește întâmplările amiralului Atlantean, "Arkantos", care este forțat să treacă prin cele trei civilizații ale jocului, urmărind un ciclop care s-a întors odată cu Poseidon împotriva Atlantidei. "Age of Mythology" a devenit rapid un succes comercial, devenind ""de platină"" doar la patru luni după lansare, deja având peste un milion de copi. Recepția critică a fost în mare parte
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
în trei categori: "clădiri economice", 'clădiri militare' și 'clădiri defensive'. Cea mai importantă clădire, este centrul satului / orașului (Town Center). De asemenea, o altă clădire importantă este templul cu ajutorul căruia se pot obține diferite favoruri, puteri sau unități mitice precum ciclopi sau centauri de la zei. Campania începe în Atlantida, o colonie grecească de pe o insulă din Oceanul Atlantic, și ni-l prezinta pe Arkantos, amiralul Atlantidei, care încearcă să recâștige favorurile zeului Poseidon, protectorul Atlantidei. La început, Arkantos respinge cu succes atacurile
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
pe Chiron, centaurul cel înțelept . Acesta le spune că la puțin mai la nord de Ioklos se află un canion unde oamenii din împrejurime sunt forțați să sape un pasaj către Lumea de Dincolo, la comanda lui Gargarensis, un general ciclop, care se pare că este stăpânul lui Kamos. Eroii pătrund în Lumea de Dincolo, unde îl văd pe Gargarensis și pe servitorii săi încercând să spargă o poartă uriașă Arkantos își dă seama că orice ar face nu e de
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
viață unei statui uriașe a lui Poseidon care scoate la suprafață a patra poartă a Tartarului. Arkantos le ordonă tuturor să plece de pe insulă inclusiv prietenilor săi și să rămână doar el în fruntea amatei pentru a se lupta cu ciclopul. Apoi, Arkantos construiește o statuie uriașă din aur a lui Zeus și îi cere ajutorul, acesta transformându-l pe Arkantos într-un semizeu . El pornește spre cetate și distruge toți inamici, iar apoi se luptă cu statuia urișă a lui
Age of Mythology () [Corola-website/Science/314065_a_315394]
-
culturii miceniene). În jurul anului 1350 î.Hr., fortificațiile Acropolisului și ale orașului au fost construite într-un stil cunoscut sub numele de "ciclopic", crezându-se că pietrele ar fi fost aduse și prelucrate de către niște uriași fabuloși, cu un singur ochi (Ciclopi). În interiorul acestor ziduri, parte din care se mai văd încă, s-au construit atât morminte-galerie (Cercul Funerar A), cât și temple (în spatele Acropolei). Mormintele supușilor sau trădătorilor (morminte-stup) se aflau în afara orașului (Cercul Funerar B). Agora (locul de întâlnire al
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
unele declarându-le fără nici o dovadă ale lui Agamemnon (mai târziu, cu ajutorul datării cu carbon, s-a scos la lumină adevărul). În jurul anului 1350 î.Hr., zidurile cetății au fost reconstruite, fiind denumite de cei de mai târziu ciclopice (construite de ciclopi). Palatele regale a fost de asemenea reconstruite (probabil de mai multe ori), fiind asemănătoare cu restul palatelor din Grecia Aheeană. Toate palatele regale includeau și un megaron. Într-un templu, a fost găsit un scarabeu al reginei Tiye a Egiptului
Micene () [Corola-website/Science/297350_a_298679]
-
trist și mizer Să-l arunc ca pe un vechi pled Nu vreau decât alt loc, mai prosper. Doresc să plec în excursii La munte, la mare, pe glob Să nu mai am deloc repulsii Nu să exist ca un ciclop. Vreau să mă bucur de viață Să am liniștea zilei de mâine Să privesc ghioceii cum se dezgheață Nu să trăiesc ca un câine. Dar timpul trece necruțător Lăsând răni în suflet. Ca un mixer Mestecă, freacă, neiertător Trecut, prezent
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]