11,545 matches
-
curând pe "baronul RAFO" condamnat la ani grei de închisoare. Suntem, doar, în România, țara unde minunile țin trei zile. Și nici bugetul nu se va însănătoși brusc dacă domnul Sârbu de la Pro Tv își va plăti datoriile acumulate în cinematografie. Cu atât mai nefericită mi se pare ieșirea președintelui Băsescu, iritat că politicienii străini văd în România o țară dominată de corupție. Ne place, nu ne place (personal, nu-mi place!), cam asta e situația. Și cam din acest motiv
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
gingășii și tandrețuri, momente de poezie pe care alți regizori le găsesc futile într-un astfel de context. Concluzia e că lungmetrajul lui Jeunet e "blindat", mi-e foarte greu să-i găsesc un defect la designul producției, la nivelul cinematografiei sau la orice alt nivel. Montajul e în continuare rapid, dând un ritm alert pe care l-aș defini ca subliminal, pentru că nu ai senzația, deși evenimentele sunt foarte numeroase, că pelicula te grăbește cumva. E melanjul perfect de poveste
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
bună decât nimic. Dar nu cu mult. Nu există în momentul de față un stil rusesc și asta e o catastrofă. Nu ne-a ferit de ea nici Zaițev, cu stilul lui exagerat rusesc, nici patrioții cu rubăștile lor, nici cinematografia națională. Noi nu suntem români și nici măcar ucraineni; noi ne-am pierdut toate ritualurile folclorice. N-avem putere să ne întoarcem la ele, și nici nu-i nevoie. în afară de o lingură-două de argint, străbunicii și străbunicele noastre anterevoluționare nu ne-
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Dana Diaconu Ați scris poezie, roman, relatări, cărți de călătorie, scenariu de film pentru cinematograf și televiziune, articole de ziar. Ce vă determină opțiunea pentru un gen sau altul și ce părere aveți despre impactul jurnalismului și cinematografiei în scrierile literare? Referindu-mă la literatură cu o expresie din domeniul flamenco-ului, aș spune că îmi place să folosesc toate castanietele. Ceea ce îmi place este să scriu, indiferent de gen sau temă. În orice caz, acestea depind de
Interviu cu Julio Llamazares - "Pentru mine poezia este fundamentală" by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11986_a_13311]
-
să creeze un spațiu spiritual legat de lumea filmului". Chiar dacă metodologia aplicată de scenaristul-romancier este aceeași, rezultatele sînt însă cu totul diferite. Spre deosebire de Prea tîrziu, unde cartea nu era decît o repovestire a filmului (inclusiv obsesiile și locurile comune ale cinematografiei lui Lucian Pintilie), Femeia visurilor este un roman adevărat. Dan Pița are dreptate doar pînă la un punct. Acest roman este "literatură influențată de imagini filmice", dar este în primul rînd literatură pentru că pe primul plan stau subtilitățile de construcție
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
povestirii are un rol la fel de redus ca și în viața lui. La început nu a fost așa" (p. 95). Meditațiile lui Thomas se întind pe o arie foarte largă, de la discuții cît se poate de specializate privind teoria luminii în cinematografie (cu aplicație pe soluțiile găsite de Tarkovski, Scorsese și Kieslovski, pînă la relațiile de cuplu, angoasele scriitorului în fața colii albe sau criza lecturii în lumea contemporană. Oarecum paradoxal, deși pare atins de o boală gravă care îl face în permanență
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
ultimii ani în anturajul unor celebri regizori de cinema. El este important nu atît prin faptul că aduce în literatura noastră o temă nouă (aceea a evenimentelor care se petrec în jurul realizării unui film), ci pentru că utilizează metode noi - specifice cinematografiei - de organizare a materialului epic. Unghiurile variabile de privire, planurile suprapuse, mobilitatea spațială și temporală sînt elemente care dau prospețime acestei cărți. Răsvan Popescu nu este un mare stilist. Scriitura sa este una directă, cursivă, cu fraze scurte, fără zorzoane
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
și asasin. Eroinei care, într-un frămîntat ev chinez de secol III î.Ch., încearcă să medieze între scop și mijloace, adevăr și principii, ambiție și onoare, Gong Li îi conferă strălucire aparte. Unul dintre cei mai iconoclaști regizori ai cinematografiei japoneze - extrem de novatoare în ultimul deceniu, Soho Ishi, își continuă opera de stilist al crimei tratată în diverse chei de la comic la social. De astă dată unghiul de abordare este cel al forțelor supranaturale. Gojoe (Japonia, 2000), podul de lîngă
ASIA la "Europa" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16071_a_17396]
-
să imprime o traiectorie produsului finit, adică filmului. Înainte de '89, unicul producător era statul (interesat de film ca instrument de propagandă; v. Lenin: "cinematograful e, pentru noi, cea mai importantă artă"...); după '89, pentru statul "democratic" și sărac, existența unei cinematografii naționale n-a mai figurat printre priorități. Iar pe terenul viran nu s-a impus nici un producător puternic, mai degrabă cîțiva producători "delegați" ai unor producători străini. Din motive obiective (ex. lipsa unui parc de săli adecvat) și din motive
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
lipsită de orice eficiență practică. Apoi, nimeni nu răspunde, la noi, pentru distribuția dezastruoasă a unui film românesc (fie el Marfa și banii, întors neșifonat de la Cannes, și care, în lipsa vreunei strategii de lansare, face, din plin, săli goale!). În cinematografiile cu producători veritabili - de la independenți pînă la marile studiouri - lucrurile se văd altfel: filmul e o chestiune vitală și totul se plătește. De pildă, Alain Sarde, producătorul francez cel mai prolific (peste 100 de filme la activ), își amintea, la
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
nu vor mai fi bani să producem. Trebuie să avem profit, mai ales că bugetul filmelor e în constantă inflație. Anul trecut, un buget mijlociu era de 82 milioane de dolari!"... " Industria noastră chiar a devenit globală", zicea Jack Valenti. Cinematografia americană exportă prin toate mijloacele posibile și 42% din venituri provin din distribuția internațională. Filmul, televiziunea, video-ul, DVD-ul sînt internaționale și nu naționale. Sosirea lui Vivendi în SUA, funcționează ca un argument în plus al "internaționalizării": "Avem, în
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
Politehnic din Timișoara a fost numit în consiliul directorial al Uzinelor Metalurgice din Reșița. (Temesvári Hírlap din 15 mai 1928). 50 ANI „«Erkel». Pe ecranul cinematografului «Maxim Gorki» rulează săptămâna aceasta una dintre cele mai de seamă realizări ale noii cinematografii din Republica Populară Ungară, filmul «Erkel»... El a fost distins cu Premiul pentru filmul muzical la festivalul filmului de la Karlovy-Vary pe anul 1952“. (Luptătorul Bănățean din 14 mai 1953). „Între 16 și 25 mai se va desfășura în întreaga țară
Agenda2003-19-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280992_a_282321]
-
Legea cinematografiei l Finanțarea unor activități din domeniu De curând adoptată, Legea nr. 630/27 noiembrie 2002 reglementează organizarea, finanțarea și desfășurarea activităților din domeniul cinematografiei, precum și administrarea patrimoniului acesteia. Principiile promovate de Centrul Național al Cinematografiei ( C.N.C. ) sunt: încurajarea inițiativei private
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]
-
Legea cinematografiei l Finanțarea unor activități din domeniu De curând adoptată, Legea nr. 630/27 noiembrie 2002 reglementează organizarea, finanțarea și desfășurarea activităților din domeniul cinematografiei, precum și administrarea patrimoniului acesteia. Principiile promovate de Centrul Național al Cinematografiei ( C.N.C. ) sunt: încurajarea inițiativei private în domeniile creației, producției, finanțării, distribuției, difuzării și exploatării filmelor cinematografice românești sau realizate cu participare românească; libertatea de creație; afirmarea identității culturale naționale
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]
-
Legea cinematografiei l Finanțarea unor activități din domeniu De curând adoptată, Legea nr. 630/27 noiembrie 2002 reglementează organizarea, finanțarea și desfășurarea activităților din domeniul cinematografiei, precum și administrarea patrimoniului acesteia. Principiile promovate de Centrul Național al Cinematografiei ( C.N.C. ) sunt: încurajarea inițiativei private în domeniile creației, producției, finanțării, distribuției, difuzării și exploatării filmelor cinematografice românești sau realizate cu participare românească; libertatea de creație; afirmarea identității culturale naționale; protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale. C.N.C. acordă
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]
-
Centrul Național al Cinematografiei ( C.N.C. ) sunt: încurajarea inițiativei private în domeniile creației, producției, finanțării, distribuției, difuzării și exploatării filmelor cinematografice românești sau realizate cu participare românească; libertatea de creație; afirmarea identității culturale naționale; protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale. C.N.C. acordă, din Fondul cinematografic, credit financiar persoanelor juridice înscrise în Registrul cinematografic. Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 50 la 250 milioane de lei următoarele fapte: neînregistrarea persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activități în acest
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]
-
din Fondul cinematografic, credit financiar persoanelor juridice înscrise în Registrul cinematografic. Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 50 la 250 milioane de lei următoarele fapte: neînregistrarea persoanelor fizice sau juridice care desfășoară activități în acest domeniu în Registrul cinematografiei; desfășurarea oricăror activități de distribuire, difuzare sau exploatare de filme fără certificat de clasificare a acestora, emis de C.N.C. VALI CORDUNEANU Pădurile timișene l Se extind cu 408 hectare Pe lângă valoarea economică, fondul forestier are un rol hotărâtor pentru însăși
Agenda2003-5-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280633_a_281962]
-
remarcabila cofetăreasă Agatha (Saoirse Ronan), iubita lui Zero și incidental o mână de pușcăriași desprinși parcă dintr-un film mut, cu Lidwig (Harvey Keitel) pe post de șef. Compozițiile meticuloase până la prețiozitate, gagurile savant construite care ne aruncă în istoria cinematografiei și a filmului mut, în special, așa cum o făcea și filmul mai sus pomenit al lui Jiri Menzel, butaforiile cu aspect de marțipan ca și cofeturile celebrului Mendl servind drept recipient pentru instrumentele cu care pușcăriașii evadează, până și intriga
Marele hotel de marțipan al istoriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2697_a_4022]
-
Fischer este un alt câmp fertil al imaginației pessoane care avea o predispoziție foarte elaborată pentru teatralitate și puneri în scenă. Unele texte sunt efectiv scenarii concentrate de filme, idei care puteau să fie dezvoltate. Altele sunt remarci despre statutul cinematografiei, critici la, deja!, stilul populist sau lacrimogen de la Hollywood etc. La un moment dat Pessoa a încercat să înființeze case de produs filme, cluburi sau cinematografe. Cel mai avansat a fost proiectul Portugalia film L-da, pentru care ni s-
Noi explorări pe continentul Pessoa by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2702_a_4027]
-
plastic și mai exact decât „alienat”), care și-a pierdut vocația dialogului și a comuniunii. Înainte să se călugărească primind numele de Tihon, Gheorghe Șevkunov (pe numele său de mirean) a absolvit Facultatea de Scenaristică din cadrul Institutului de Stat pentru Cinematografie. Personaj carismatic (și aici, varianta învechită „harismatic” e mai potrivită), cultivat, cu vederi deschise spre vremurile în care trăim, fără să conteste însă tradiția întemeiată de Sfinții Părinți, viitorul stareț al Mănăstirii Sretensky contrazice - și prin prezența sa, dar și
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
atât. Impresionantă întreprindere de sistematizare, sinteză și istorie cinematografică, dicționarul, așa îl voi numi, recomandă numaidecât acribia și răbdarea benedictină a unui erudit care s-a documentat decenii pentru o astfel de punere în scenă a unui vast tablou al cinematografiei românești. De altfel, alături de prestigiosul critic și istoric de film Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu este autorul volumului Cinema... un secol și ceva. O istorie cronologică a cinematografului mondial 3 martie 1985 - 31 decembrie 2000 (Curtea Veche, 2002), o altă
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
cu riscul de a crea un spațiu difuz, incontrolabil de asimilare, dar și partea sa „inefabilă”, pentru că recuperează ceva din forța iradiantă a acestei arte polifonice și relevă un lung și complicat comerț cu politicul și ideologia, fapt constitutiv pentru cinematografiile înregimentate ale statelor totalitare, România între 1948 și 1989 y compris. Cinematografistul poate fi și un funcționar de care depinde soarta membrilor breslei, dar și un aventurier amestecat în producția de film, „particulă elementară” dintr-o maree spectrală, parte a
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
Târgu Jiu, eseistul Dan Botta, publicist, dar și autorul unor texte publicitare pentru filmele de propagandă din anii ’40, dar și, surprinzător, `nsă explicabil, infatigabilul culturnic zelos și ignar, Ion Dodu Bălan, în calitate de membru al Comisiei Ideologice și al Comisiei Cinematografiei. Am urmărit cu atenție raportul pe care autorul dicționarului îl are cu tânăra generație de regizori grupați sub egida Noului Cinematograf Românesc, cinematograful de autor al anilor 2000 și deopotrivă raportarea la generațiile care se manifestă în contextul regimului comunist
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
comunist din care fac parte Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Mircea Veroiu, Stere Gulea, Andrei Blaier, Alexandru Tatos etc. Bujor T. Rîpeanu dovedește un echilibru remarcabil în a cântări, într-un spațiu inevitabil restrâns, contribuția acestor regizori la edificarea cinematografiei românești. Cu o lectură de decupaj atent, avem două dimensiuni distincte ale fenomenului cinematografic românesc care înscriu filmul în paradigme diferite. Între 1947 și 1989, cinematografia românească poartă marca idelebilă, cu excepții notabile, dar totuși excepții, a pertractărilor, constrângerilor, reglajelor
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
remarcabil în a cântări, într-un spațiu inevitabil restrâns, contribuția acestor regizori la edificarea cinematografiei românești. Cu o lectură de decupaj atent, avem două dimensiuni distincte ale fenomenului cinematografic românesc care înscriu filmul în paradigme diferite. Între 1947 și 1989, cinematografia românească poartă marca idelebilă, cu excepții notabile, dar totuși excepții, a pertractărilor, constrângerilor, reglajelor și angajamentelor ideologice, a instrumentării propagandistice a artei cinematografice de care se ocupă, din punctul de vedere al tehnicilor de manipulare și propagandă, Cristian Tudor Popescu
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]