1,245 matches
-
din mediul de dispersie. În cazul coloizilor hidrofili, acest strat protector este format din moleculele polare ale apei, orientate în jurul micelei în funcție de încărcarea electrică a acesteia. 2.5. Proprietățile sistemelor coloidale Caracteristicile generale ale coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
protector este format din moleculele polare ale apei, orientate în jurul micelei în funcție de încărcarea electrică a acesteia. 2.5. Proprietățile sistemelor coloidale Caracteristicile generale ale coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu viteze de același ordin de mărime cu viteza de difuzie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coloizilor se referă la fenomenele lor cinetice, optice, electrice sau de suprafață. 2.5.1. Proprietăți cinetice 2.5.1.1. Difuziunea Este cel mai simplu fenomen de transfer (transport) și constă în egalizarea spontană a concentrației sistemului datorită agitației cinetice. Difuzia particulelor coloidale se produce cu viteze de același ordin de mărime cu viteza de difuzie a moleculelor. Studiul matematic al difuziei moleculelor simple a fost efectuat pentru prima dată de Fick, în 1855 și Stefan, în 1860. Difuzia se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
strat electric dublu și prezintă o diferență de potențial datorită schimbului de ioni. În cazul coloizilor, la care fazele în contact nu sunt fixe, ci se deplasează una față de cealaltă, producerea diferenței de potențial are și alte aspecte, datorită fenomenelor cinetice. Stratul dublu electric care se formează în cazul particulelor coloidale este constituit din ionii stratului fix (SIH) și contraioni (SEH). Apare diferența de potențial numită potențial electrochimic, ce poate fi calculat cu formula: unde ε0 este potențialul normal, când concentrația
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
-e, 1. (Despre substanțe), Care nu prezintă o structură cristalină, regulată; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. CALORIMÉTRU, calorimetre, Instrument folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau absorbite de corpuri. CINÉTIC, -Ă, cinetici, -ce, 1. Adj. Care ține de mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. CALORIMÉTRU, calorimetre, Instrument folosit pentru măsurarea cantităților de căldură produse sau absorbite de corpuri. CINÉTIC, -Ă, cinetici, -ce, 1. Adj. Care ține de mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 3. (În sintagma) Cinetică chimică = ramură a chimiei fizice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mișcare, privitor la mișcare. ♢ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 2. Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 3. (În sintagma) Cinetică chimică = ramură a chimiei fizice care studiază evoluția reacțiilor chimice și influența factorilor fizicochimici asupra desfășurării acestor reacții. CLIVÁJ ~e , Proprietate a unor minerale, roci, cristale etc. de a se desface în foi sau plăci cu suprafețe plane. COEZIÚNE, coeziuni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
c. distanța focală a lentilei divergente ; d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
45·10 14 Hz. a. calculați valoarea lucrului mecanic de extracție în eV; b.indicați semnificația fizică a pantei dreptei reprezentate în grafic; c. indicați care dintre cele trei radiații produc efect fotoelectric. Justificați; d.calculați în eV valoarea energiei cinetice maxime a electronilor extrași de radiația cu frecvena ν3. Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. Ce fenomene optice au loc? 2. Reprezentați drumul unei raze de lumină care intră într-un sistem de două oglinzi plane perpendiculare. Formulați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
n2 · cos i. 5. Într-un experiment de studiu al efectului fotoelectric pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pe un catod al unei celule fotoelectrice s-au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. Fig.2.13. a reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
ν = 1,0·1015 Hz. Frecvența de prag a materialului din care este confecționat catodul are valoarea ν0 = 6,0·10 15 Hz. a. justificați dacă modificarea fluxului radiației electromagnetice incidente, în condițiile menținerii constante a frecvenței, influențează valoarea energiei cinetice maxime a electronilor emiși; b. calculați energia unui foton din radiația incidentă; c. calculați lucrul mecanic de extracție a fotoelectronilor din catod; d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Determinați: Fig.2.14. a. numărul de fotoni care ajung la catod într-un timp t = 1min ; b. numărul de fotoni care smulg electroni în timpul t = 1min ; c. energia unui foton incident; d. lucrul de extracție a fotoelectronilor; e. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși de catod. Se consideră : constanta lui Planck h = 6,625· 10-34 J · s sarcina electronului e = 1,6 ·10 -19 C 1. Unitatea de măsură pentru lungimea de undă în S.I. este : a. m / s; b
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. 1,6 ·10 -19 Kg·m 2 ·s -2 ; c. 3,2 ·10 -19 Kg·m 2 ; d. 3,2 ·10 -19 Kg·m 2 ·s -2 . 6. Într-o experiență de efect fotoelectric s-a reprezentat dependența energiei cinetice a fotoelectronilor în funcție de frecvența radiației incidente pentru doi catozi din materiale diferite. Dintre cele patru drepte din figura alăturată, dreptele care ar putea reprezenta dependența amintită pentru cei doi catozi sunt: a. 1 și 2; b. 2 și 3; c
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. n2; c. n3; d. n4. 6. Un fascicul de lumină monocromatică cu λ = 0,45μm iluminează catodul unei celule fotoelectrice având pragul fotoelectric λ0 = 0,55μm. Calculați: a. lucrul mecanic de extracție; b. energia unui foton incident; c. energia cinetică maximă a fotoelectronilor; d.lungimea de undă în apă înapă= 4/3) a radiației electromagnetice. 1. Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracție al apei este n = 4 / 3. Sinusul unghiului făcut de verticală cu direcția sub care un pește aflat în apă vede Soarele răsărind este: a. 1 / 2; 73 b. 3 / 4; c. 2 / 3; d. 4 / 5. 5. Energia cinetică maximă a electronilor extrași prin efect fotoelectric extern depinde de frecvența radiației incidente conform graficului din figura Fig.2.23. În aceste condiții, valoarea frecvenței de prag este: a. 5,0 · 10 15 Hz; b. 1,2 · 10 15 Hz
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
la joncțiunea dintre aducțiune și conducta forțată). Într-o schemă de amenajare clasică, castelul de echilibru trebuie să îndeplinească următoarele funcțiuni: să amortizeze oscilațiile hidrodinamice în aductiuni, provenite de la regulatorii turbinelor, asigurând un mers normal al centralei; să transforme energia cinetică produsă la închiderea turbinelor, în energie potențială, fără a se produce suprapresiuni dăunătoare conductelor și mașinilor; să debiteze suficientă apă în conducta forțată, la pornirea turbinelor până ce apa din aducțiune s-a accelerat la valoarea cerută; să permită vizitarea și
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
interfață apreciabilă. I.2. Clasificarea sistemelor disperse Răspândirea largă a sistemelor disperse în natură impune clasificarea lor pentru ușurința studiului. Literatura de specialitate cuprinde diferite criterii de clasificare dintre care se pot aminti: 1. clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice; 2. clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente; 3. clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate; 4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
diferite criterii de clasificare dintre care se pot aminti: 1. clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice; 2. clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente; 3. clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate; 4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
aminti: 1. clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice; 2. clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente; 3. clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate; 4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
clasificarea sistemelor disperse după numărul dimensiunilor dispersate; 4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
disperse după numărul dimensiunilor dispersate; 4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate reda sub forma unui tabel de forma
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
fundamental diferite. Se poate afirma că însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
aceleași, sistemul se numește monodispers și are o valoare unică a gradului de dispersie. În realitate, particulele au dimensiunile cuprinse într-un interval destul de larg și sistemele sunt polidisperse. Deci sistemele tipic coloidale sunt cele ultramicroeterogene. Sistemele microeterogene având unitatea cinetică de dimensiuni mai mari, au doar unele proprietăți analoage cu cele coloidale. I.2.2.Clasificarea sistemelor disperse după natura fazelor componente După starea de agregare a fazelor ce compun sistemul se poate face o clasificare rațională a tuturor sistemelor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]