3,731 matches
-
reduce timpul ciclului de recrutare și cheltuielile; entuziasmează proprii angajați, pentru că aceștia se simt conectați cu un câștigător; conectează organizația cu oameni influenți din industrie; oferă conținut strategic pentru site-ul de recrutare și pentru site-ul Intranet"93. Comunicarea cinstită prin relații publice atât internă, cât și externă a unei filosofii, a unor valori oneste este în favoarea clientului 94. Relațiile publice nu sunt făcute pentru a acoperi cu o mantie strălucitoare un gol. În spatele cortinei strălucitoare, cel care o dă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ușile utopiei. Așa încît Le Chemin de Paradis își schimbă lesne direcția. Să revenim, însă, la cartea din 1905. Inteligența, dacă ne luăm după titlul primului capitol, se nutrește din iluzie. Iluzia puterii și-a însemnătății. Comedia statului care-și cinstește scriitorii, înfățișată solemn de cîte-un confrate cu darul numit de învățații Renașterii sancta simplicitas, e de ajuns ca breasla să tresalte. Cinic pe ici, pe colo, cu picioarele încă pe pămînt, Maurras o face să ia seama: "Demnitatea spiritelor stă
Inteligență and utopie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8752_a_10077]
-
sunt de o necesitate absolută pentru viitorii cercetători ai vieții și operei acestor personalități, în vederea elaborării de monografii și ediții complete. Prin aparițiile recente se numără și de Dora Mezdrea, editată de Muzeul Brăilei și Editura Istros din acest oraș, cinstind astfel memoria unuia dintre cei mai străluciți (și controversați) fii ai insolitului port de la Dunăre. Este o lucrare monumentală, de șase sute de pagini, care a implicat o muncă enormă și, desigur, o competență desăvârșită. Biobibliografia este foarte bine structurată, în
Biobibliografia Nae Ionescu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8996_a_10321]
-
recită cu avânt o strofă, dar nu se înțelese nimic, doar dispărutul, care tăcuse cu respect pentru artă, avusese un zâmbet al lui, schimonosit de atâta încordare.) Vă mulțumesc, încă o dată, - continuă cel din racla de nuc, pentru acțiunea voastră cinstită de forță muncitorească, și să ne revedem cu bine, oricând, scumpi reprezentanți ai clasei muncitoare." (Un troznet repetat se auzi ca de puști descărcate, - între bâtele ridicate în sus, erau pe acolo și câteva kalașnikovuri...) Vocea marelui dispărut, sonoră, dar
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
energia cuvenită pe cel care comite infracțiunea. Acolo unde există censura această datorie revine obligatoriu organelor ei. însă ziarul menționat pe care nu am câștiga nimic numindu-l, s-a scris că: "triburile de abisinieni nu au avut cel puțin cinstea să fie ucise de un popor serios. Au fost omorâte de niște flașnetari". Acest popor de flașnetari este poporul italian, de acelaș sânge cu noi, este poporul care a luptat cu noi pentru aceeași causă în resboiul mondial și este
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
al lui Mohamed și al patrulea calif al islamului în ordine cronologică (singurul dintre cei patru califi pe care șiiții, spre deosebire de sunniți, îl consideră un imam propriu-zis, adică o autoritate sprituală îndreptățită să interpreteze surele Coranului) -, sau cînd un șiit cinstește ritualic jerfa lui Hussein, fiu lui Ali, participînd la procesiuni publice în cursul cărora se flagelează alături de alți confrați, el își asumă simbolic martiriul unui înaintaș. De altfel, tot genealogia explică și împărțirea musulmanilor în șiiți și sunniți. La originea
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
său "îndoiala". Frământările provocate de această meteahnă îl fac să nui mai tihnească viața, să n-o guste din plin. Poate aceasta, îndoiala, este și cauza esențială care ne fură bucuria deplină a vieții. Cred că am dat o explicație cinstită pentru apariția aceste cărți. În unele momente, când vedem și cu mintea ceea ce vedem cu ochii, descoperim ceea ce părea zidit în uitarea veșnică. Numai că ceea ce praful dorea să transforme în "natură moartă", în garajul meu ,cu rafturi pline de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
germană, li se atribuia mascaților, costumele lor semănând cu ale turcoaicelor. Nunta- Cortegiul de nuntă este unul poetic: mirii, nașul, nașa, cumnatul , nuntașii etc.Ceremonia căsătoriei se realizează într-un loc special amenajat, de către preot. Simbolic se servește masa, se cinstesc, după care cel desemnat anunță darurile. Exprimate în cuvinte plastice, ele arată cam ce le-ar fi de trebuință tinerilor însurăței[ ex. Nașii dăruiesc tinerilor 100 gălbiori și un ghem cu ață, făcându-se aluzie la faptul că mireasa nu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sau ca dar o funie de cânepă pentru mireasă și o vacă de lapte pentru mire pentru că mirele ar fi cam tânăr de ani.Petrecerea se încheia seara când toți reveneau( pe ascuns) la locuințele lor( nu înainte de a se cinsti zdravăn). Înmormântarea- semnifică nu atât trecerea prin timp a omului cât mai ales, despărțirea de tot ceea ce a fost rau, urât, nefericit în anul anterior( neâmpliniri, necazuri, etc.). Un mascat joacă rolul mortului. Acesta este așezat într-un coșciug sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
al profesiei nobile de jurnalist. Doresc, în același timp, să le mulțumesc jurnaliștilor de la Antenă 3 pentru scrisoarea lor de suflet". Ceea ce regret cel mai mult în dosarul ICĂ este faptul că, oameni nevinovați, care toată viața lor au fost cinstiți, sunt acum tarați fără vină într-un proces politic nedrept. Oameni precum prof. Sin Gheorghe, prof. Mencinicopschi, cenzorii Alexandru Petre, Vica Ene, ca și toți ceilalți, au de suferit, ei și familiile lor, pentru că Traian Băsescu dorește să se răzbune
Dan Voiculescu: "Vinovații fără vină" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81770_a_83095]
-
al profesiei nobile de jurnalist. Doresc, în același timp, să le mulțumesc jurnaliștilor de la Antenă 3 pentru scrisoarea lor de suflet". Ceea ce regret cel mai mult în dosarul ICĂ este faptul că, oameni nevinovați, care toată viața lor au fost cinstiți, sunt acum tarați fără vină într-un proces politic nedrept. Oameni precum prof. Sin Gheorghe, prof. Mencinicopschi, cenzorii Alexandru Petre, Vica Ene, ca și toți ceilalți, au de suferit, ei și familiile lor, pentru că Traian Băsescu dorește să se răzbune
Dan Voiculescu: "Vinovații fără vină" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81771_a_83096]
-
sunt încredințat, nimeni peste secole nu va mai putea și nu va trebui să o reia, realizând alta. E o faptă culturală de ordinul permanențelor impresionante. Care durează și întreține un climat cultural. Nici un elogiu nu e suficient pentru a cinsti, cum și cât se cuvine, efortul, competența și stăruința istoricului literar Teodor Vârgolici" (cronică a edițiilor culeasă în volumul Fizionomii. Medalioane de istorie literară, Ed. Nemira, 1997). Calitatea actului editorial (îngrijire a textului, note, comentarii de istorie literară, explorarea arhivelor
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
și degeaba. De la un timp, nici nu i-am mai băgat În seamă. Hai, leatule, scoți o cană cu vin sau nu? Cum să nu, dar hai să facem treaba gospodărește, că doar nu mereu vine un maior să mi cinstească familia. Vă rog să scuzați că nu am o casă mai mare! Ieși pe prispă și scoase un șuierat de flăcău, iar după două minute apăru Maria crezând că s-a aprins casa ori că, Doamne ferește!, a murit chiupul cel
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mâine voi pleca! Victor plecă spre oraș, Înainte de ultimul cântat al cocoșilor, voia să meargă pe jos cei opt kilometri pentru a-și liniști gândurile și pentru a-și face un plan cât mai bun. Ajuns În oraș, olarul se cinsti discret cu un rom mic, romuleț, așa cum Îl dezmierda el și Încerca să deslușească schimbările apărute la nivelul orașului reședință de județ. Privea discret și fără grabă. Dispăruseră portretele conducătorilor Împușcați În numele poporului și apăruseră oameni care vorbeau răcnind, se
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
două vârste, care purta pince-nez. N-o să se ofere nimeni. Trebuie să tragem la sorți. Sau poate, adăugă el, ar trebui să ținem cont de vârstă: cei mai bătrâni pleacă primii. Nu, nu, nu, protestă un bărbat. N-ar fi cinstit! Așa e legea firii. Nu e nici măcar legea firii, spuse altul, eu am avut un copil care a murit când avea cinci ani... —Trebuie să tragem la sorți, spuse primarul hotărât, e singura soluție corectă. Ședea ținându-și încă mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
au venit În ultimii doi ani au fost obligate să părăsească orașul, și celor care au rămas le-a fost interzis să locuiască prea aproape de biserici sau să intre În acestea la aceleași ore cu „femeile de stare bună și cinstite"; le-a fost, de asemenea, interzis să țină servitoare cu vârsta de sub 30 de ani În casele lor. Deși documentația existentă, din mijlocul secolului al XIV-lea, indică faptul că prostituatele au fost Într-adevăr persecutate pentru nerespectarea acestor regulamente
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Religiozitate, bun simț, tărie de caracter, responsabilitate, intuiție, toate aceste calități Îi sunt definitorii: „... bunica m-a Învățat foarte multe lucruri bune, m-a Învățat În principal faptul că În viață trebuie să fii la locul tău, trebuie să fii cinstit, pentru că foarte multă lume câștigă prin felul ăsta...”. Cu toate că era o femeie simplă de la țară, fără prea multe studii, impresia pe care i-a lăsat-o fetei a fost aceea de persoană cu capul pe umeri, „absolventă” a școlii vieții
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
și, nu exagerez, tot timpul avea o variație așa mare de feluri de mAmeliare. Bunica m-a Învațat foarte multe lucruri bune, m-a Învățat În principal faptul că În viață trebuie să fii la locul tău, trebuie să fii cinstit, pentru că foarte multă lume câștigă prin felul asta. Ea a fost genul de femeie mândra și orgolioasă, deși nu prea,... judecând la rece, nu prea avea de ce să fie așa... pentru că... era o persoană... o avut două clase primare, nici
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit, odată, bădița... ANISIA: Când n-oi fi fost eu acasă! Se putea altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-a cinstit, odată, bădița... ANISIA: Când n-oi fi fost eu acasă! Se putea altfel? Tot un bou și-o belea! V-ați potrivit cum nici că se putea mai bine: el adună și dumneata vii la de-a gata! Sătulă-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
umbră. Șezi, Dănilă. ANISIA: Da' pe mine nu mă poftiți? DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să-mi secere un petec de grâu ce-l am; și ia așa părea că joacă aerul în fața ochilor, ia așa, ca o apă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o clipă, ca un om care-și face ordine în gânduri, pe urmă se așază la masă, în fața catastifului. Răsfoiește câteva file, scrie ceva pe o foaie de hârtie. Intră Ceaun, bine clădit și bine hrănit. Tușește semnificativ.) LIANA: Poftește, cinstite jupâne Ceaun. CEAUN: Oi pofti, că-i vremea. Acuși se face de prânzișor, și-apoi nici prânzul nu-i departe. Câte-s de făcut... LIANA: Așa este. Arată-ți îndreptările pe săptămâna asta, așa cum cere rânduiala. CEAUN: Da' jupâneasa Ilinca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Tot mai adaugă câte una, de câte ori îi apucă. SISOE: Drept spui, Sfinte Habacuc? HABACUC: Cum nu se poate mai drept. SISOE: Și sărbătorile acestea nou-nouțe le țin creștinii ca și pe celelalte? HABACUC: Ba încă cum! Pe cele proaspete le cinstesc binecredincioșii cu trâmbițe, cu surle și cu tobe, mai abitir decât pe cele vechi. SISOE: Ai auzit sfinția ta cu urechile sfinției tale toate acestea? HABACUC: Cum altfel? Când vom merge la trapeză am să-ți arăt eu unul venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am mai spus: stăi cuminte acolo unde te afli! Și mie taica Sisoe să-mi răspundă ce și cum l-oi întreba, da' de-adevăratele, că altfel, cuvioase, am și eu minunile mele, care se cheamă 25 de trăgători la cinstitu-ți dos; și-apoi mai este o minune care se cheamă "cățeaua" nu știu dacă se cunoaște de ea acolo, în raiul de care spune baba Rada. Osebit de toate acestea, mai știu face și alte minuni, care de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai bine aici decât în Rai!" PITAC: Numai zdrențărosul ăsta de sfânt ne lipsea!" BABA RADA: "Uită el de călindar..." (Pe acest vălmășag CORTINA care se ridică după câteva clipe. În prima odaie, așezați la masă, Popa Niță și Dumitraș cinstesc foarte veseli. În odaia din stânga, la altă masă, Sisoe scrie, foarte concentrat. Este îmrăcat cuviincios, cu cămașă albă si anteriu negru descheiat la gât, cât să se vadă cămașa. Are barba și părul tunse scurt. Aspect de gospodar aranjat) NIȚĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]