3,274 matches
-
și vocii de cântec pur folcloric. Muzica zisă cultă are și ea un izvor în fântânița culturii sătești, tradiției și folclorului muzical, doar că ea și-a croit strada spre ateneu, pe când muzica folclorică a stat dintotdeauna în drumul plugarului, ciobanului, pădurarului... și nu a fost decât o binecuvântare destinul fiecăreia, numai că publicul de salon a păstrat entuziast simțul artistic, are în urmă actul cultural și în față memoria, pe când în urma țăranului este de atâte ori oprimarea, și în față
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
rămas să stingă hârciogilor foamea, se-agită când ciuta își face popas, iar toamna se duce că-i vremea. Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață, înalță corole pictate, vibrează voind să scape de gheață și plâng cu petale zburate. Ciobanii și ei, sub sarica bătrână, oftează-îndelung a durere, e timpul, e vremea să plece la stână și oile-și strâng în tăcere. Citește mai mult Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol,privește în juru-i cu teamă,pândește chiar vântul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
atât au rămassă stingă hârciogilor foamea,se-agită când ciuta își face popas,iar toamna se duce că-i vremea.Trei flori cu tupeu, mirate, în ceață,înalță corole pictate,vibrează voind să scape de gheațăși plâng cu petale zburate.Ciobanii și ei, sub sarica bătrână,oftează-îndelung a durere,e timpul, e vremea să plece la stânăși oile-și strâng în tăcere.... IV. PĂPUȘĂ DIN TRECUT, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016. Am avut o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
înt-una. Nu-s câni de treabă. Câniele bun bate oțâr șî tace. Cân îl audz că tace, atuncea prinde de urs. Așe-i șî omu: cân prinde miezu lucrurilor, tace... Ușa cioplită a stânii s-a deschis cu un vaiet prelung. Ciobanii hoiau și țolăiau cu disperare. Printre bârnele stânii pătrundea, din când în când, o rază de lanternă. M-am ridicat în picioare, încordat. Unchiu stătea proptit cu umărul în ușori. - Mă, Niculai, ia hai, că ne sparsă una! Glasul răgușit
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
și țolăiau cu disperare. Printre bârnele stânii pătrundea, din când în când, o rază de lanternă. M-am ridicat în picioare, încordat. Unchiu stătea proptit cu umărul în ușori. - Mă, Niculai, ia hai, că ne sparsă una! Glasul răgușit al ciobanului părea că răzbate din iad. Am dat să ies din stână, dar Unchiu m-a prins de pieptar. - Lasă-i mereu! Or dzâs să nu-l măi scot pe Ciontu, că au iei câni. Acu, i-ote cânii! Așe fac tot
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
plâng, mi-era ciudă pe Unchiu. Se scursese toată vlaga din mine, toată bucuria. La primul caș, am scăpat sădila pe jos. Unchiu a răbufnit: - Apăi dă-l în bubă! Să punem cașii a durat o eternitate. Afară, câini și ciobani se liniștiseră. Ursul luase o oaie și își văzuse de drum. Ne-am întins în cojoace. Unchiu stătea pe spate, descoperit, cu o mână sub cap. Eu m-am pitit în lână. Stâna se învârtea cu mine într-un vârtej
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
Da cân rostește, atuncea vorba omului îi înțaleaptă. Omu hăl de rostește îi omu de s-o tras deoparte ș-o cugetat ș-o-nțales rostu la toate helea. Mi-i drag de tinie că iești inimos șî priceput, ș-ai fi cioban bun. Da iești ca oaia de trece pin gard în otavă. În loc să tacă șî să mânce liniștită, zdiară cu iarba-n gură. Atuncea zdiară șî hele oi șî vedie ciobanu ș-o-ntoarn-afară șî-i măi trage ș-o boată pe cârcă
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
albul sincerității. Autoarea cunoscând aspra viață a oamenilor din Țara Vlăsiei îi oglindește plastic și sugestiv în tablouri vibrante unde aceștia trăiesc” Cu sufletul și inima în pădure “, fiindcă ei își duc viața între biserică, meseria lor de țapinari, pietrari, ciobani, restauratori de drumuri, învățători, preoți, îngineri, mai ales silvici, constructori de case, chiar câtăreți. Printre atâtea amintiri risipite prin cele 46 de tablete, autoarea își aduce aminte că aceste meleaguri mioritice au fost călcate, înainte de cel de-al doilea război
REPORTAJUL LITERAR, FRESCĂ SENTIMENTALĂ A ŢĂRII VLĂDESEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reportajul_literar_fresca_se_al_florin_tene_1378793229.html [Corola-blog/BlogPost/372866_a_374195]
-
Intenționam să expun o teorie a conspirației la vârf între ciobani și vânători. Scriind, mi-am dat seama că mă vor urî și unii, și alții. Nu vă temeți de cei care pot să ucidă trupul, temeți-vă de cei care pot să ucidă sufletul. Înainte ca oarecine să mă ucidă
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
Diavol. Se plimbă prin Grădina Maicii Domnului. E relaxat, satisfăcut. Afacerile cu turme îi merg bine. Se gândește să-și ia o mică vacanță de la viața pastorală și să meargă la vânătoare. Cele 22 milioane de oi sunt în grija ciobanilor. Bețivi, fumători, curvari, afaceriști, păcătoși cum sunt, fără ei nu se poate. Paguba-i pagubă, mai scapă oile-n verdeața lui Hristos, mai omoară câinii câte o căprioară neprihănită, mai bat ciobanii câte-o oaie, mai vând, ce să-i
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
Cele 22 milioane de oi sunt în grija ciobanilor. Bețivi, fumători, curvari, afaceriști, păcătoși cum sunt, fără ei nu se poate. Paguba-i pagubă, mai scapă oile-n verdeața lui Hristos, mai omoară câinii câte o căprioară neprihănită, mai bat ciobanii câte-o oaie, mai vând, ce să-i faci!? Profit să iasă. Vânătoarea, în schimb, e distracție. Mai ales de când tehnica a evoluat: arme de ucidere în masă, lunete, drone, mijloace de comunicare sofisticate etc, să tot vânezi. N-aduce
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile by https://republica.ro/daramac-i-catedrala-neamului-c-i-o-voi-ridica-in-trei-zile [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
constat faptul că, întradevăr, avem comportamentul rumegătoarelor: speriați și dezbinați. Urăsc școala pentru faptul că m-a învățat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc școala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înțelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în școli, cum e posibil să știi că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_distrugi_si_vinzi_o_tara_in_20_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
comportamentul rumegătoarelor: speriați și dezbinați. Urăsc școala pentru faptul că m-a învățat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc școala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înțelepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în școli, cum e posibil să știi că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morții gospodăria să fie
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_distrugi_si_vinzi_o_tara_in_20_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morții gospodăria să fie ordonată? Să aibă ăia ce să fure mai bine? Preferam să știu că ciobanul mioritic le-a luat-o ălora înainte trimițându-i el pe ei in mormânt (parcă unul din principiile românești spune că paza bună trece primejdia rea). Vă amintiți episodul din anii '90, când unii dintre ai noștri strigau "nu ne
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_distrugi_si_vinzi_o_tara_in_20_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
cărui umbră stăteai, copilărie. toamnele cădeau altfel atunci, se rostogolea soarele pe devale, din mirajul serilor stelele deveneau licurici și -mi ieșeau ca fluturii-n cale. câteodată rămâneam cu ochii pe ele, erau un câmp de mioare pe cerul albastru, ciobanul se pitise departe în lună, eu călăream pe un cal măiastru. adesea desculță prin iarbă-n poiană, din vrăji te-așteptam încet să cobori, printr-un văl de mătase argintoasă, mi-apăreai, iubito, pe aripi de nori. erai o minune
AMINTIRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Amintire_ion_ionescu_bucovu_1390202095.html [Corola-blog/BlogPost/361620_a_362949]
-
oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
și se îngrijeau să aibă câini bărbați. După moartea bătrânului Dumitru, conducerea stânii a fost preluată de Dumitrică al Costi, iar frații lui, Gheorghe, zis și Hobza, bunicul meu după mamă, și Ion, zis și Clopățăl, au rămas cu el ciobani. Mai târziu, când cei doi băieți ai lui Clopățăl, Culiță și Mitică, au început să-și ajute tatăl la oi, acesta s-a despărțit de Dumitrică și de moșu’ Hobza și și-a făcut propria-i stână taman în Pârcălabu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
acesta s-a despărțit de Dumitrică și de moșu’ Hobza și și-a făcut propria-i stână taman în Pârcălabu, de cealaltă parte a Oltului, dincolo de Coasta Câinenilor, el devenind, se-nțelege - baci. Moșu’ Hobza, săracul, a rămas toată viața cioban la frate-său Dumitrică al Costi; de altfel, chiar de la ocupația asta grea i s-a și tras moartea - vară-iarnă, ploaie sau arșiță, zăpadă sau viscol -, el era tot timpul pe afară cu oile, a făcut un reumatism infecțios. A
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
nu-mi ieșea ca lui moșu’ Hobza, avea el un farmec al lui când icnea așa... I se mai spunea și „Hobza-n dârj”, de la sufletul pe care-l punea la facerea oricărei trebi care presupunea întrebuințarea forței fizice. Ca orice cioban de meserie, moșu’ Hobza își avea câinele lui de suflet. Vlăduț era un câine de talie mijlocie, alb și puțin gălbui pe spate, cu ochi negri ca tăciunele și blană deasă. A fost primul câine pe care l-am văzut
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
în toate așezările bucovinene, isi subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Mască costumului de capră este constituită dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul. În cele din urmă capră reînvie spre bucuria tuturor, glumele și ghidușiile animalului reluandu-si cursul. Prin aspect și înfățișare, capră jucată la Anul Nou este un animal simbol, o ființă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/anul-nou-obiceiuri-de-anul-nou/ [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
de iluzii deșarte. • Fericirea este o himeră pe care puțini o apucă, iar multora le scapă cu totul. • Viața ar fi mai roză, dacă n-am fi obsedați, tot timpul, de ideea fericirii. • Și în ranița soldatului, și în traista ciobanului strălucește un nimb de fericire. • Dacă am putea aduna și păstra clipele de fericire, poate n-am cunoaște sentimentul de nefericire. • De ce plângi, omule? Existența însăși este un dar pe care l-ai primit fără plată. • În una din cele
GÂNDURI REBELE (14) – AFORISME (5) DESPRE FERICIRE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1450954124.html [Corola-blog/BlogPost/381291_a_382620]