3,278 matches
-
Tu, fiind așa puternic, cred că poți face asta. Aș vrea să văd un asfințit. Vrei să-i poruncești Soarelui să apună? REGELE: Dacă i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, ca un fluture, ori unui cioban să scrie o tragedie, și dacă generalul sau ciobanul nu mi-ar îndeplini porunca, cine ar fi de vină, ei ori eu? MICUL PRINȚ: Măria Ta ar fi. REGELE: Întocmai. Iată, dacă i-ai cere poporului tău să se arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Aș vrea să văd un asfințit. Vrei să-i poruncești Soarelui să apună? REGELE: Dacă i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, ca un fluture, ori unui cioban să scrie o tragedie, și dacă generalul sau ciobanul nu mi-ar îndeplini porunca, cine ar fi de vină, ei ori eu? MICUL PRINȚ: Măria Ta ar fi. REGELE: Întocmai. Iată, dacă i-ai cere poporului tău să se arunce în mare, el se va răzvrăti. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vremuri, vatra satului se afla undeva într-un loc numit „În Siliște“, pe malul stâng al Prahovei. Însă, într-o duminică, pe când sătenii se găseau la biserică, au fost surprinși de mongoli și măcelăriți. Un singur bătrân a scăpat, un cioban pe nume Neguț. Acesta s-a mutat din calea invaziilor ceva mai sus, pe un deal, pe malul stâng al Doftanei, unde împreună cu alte patru familii a întemeiat un nou sat, în locurile care azi se cheamă Neguțești. După alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
un deal, pe malul stâng al Doftanei, unde împreună cu alte patru familii a întemeiat un nou sat, în locurile care azi se cheamă Neguțești. După alt interval de timp, dealurile au început să se surpe. Nemaiexistând pericolul invaziilor, un alt cioban, Banu, a întemeiat ceva mai jos la confluența celor două râuri o așezare numită Bănești. (din Monografia Comunei Bănești) Foarte interesant cum, în situații din acestea, aproape extreme, începe să se manifeste un acut sentiment de solidaritate. Comunicarea interpersonală tinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
el și i se dădea ceva de făcut. Odată, în echipa în care eram io, stătea în poartă Alin Ciobanu, unul pe care chiar așa îl chema și pentru ca n-a avut încotro, acum, la maturitate, chiar s-a făcut cioban. Mă rog, faza pe care vreau s-o povestesc se întâmpla când noi stăteam de vreo 20 de minute la poarta adversarilor, călare pe ei. Ei cu curu-n poartă, cum se zice. Jucam cu o minge mai dezumflată, mai proletară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
trage și la anul.” Un cârlan poate n-a mai căpăta el, da’ tot mai trage nădejde că a pune laba măcar pe un mieluț - i-a cântat Costăchel în strună inginerului. Tare mă tem că s-au cam înrăit ciobanii și nu te-i alege nici cu o ciosvârtă. Da’ măcar așa, ce-o mai rămas pe fundul ceaunului, cred că tot am să capăt. Să vezi dumneata că au spălat ceaunul și l-au întors cu fundul în sus
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
am să capăt. Să vezi dumneata că au spălat ceaunul și l-au întors cu fundul în sus. Chiar așa de rău stau lucrurile, domnule inginer? Că lucrurile ar sta cum am spus, mai treacă-meargă, dar să vezi dumneata că ciobanii și au pus în gând să sloboadă și câinii, să nu se apropie nimeni de stână. Puteți fi mai limpede, domnule inginer? Poate aș putea fi mai clar, dar nici eu nu pricep prea bine ce se petrece aici la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a domnit. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Ștefan cel Mare (1457-1504) ȘTEFAN CEL MARE, domn al Moldovei Ștefan Lăcustă (1538-1540) ȘTEFAN LĂCUSTĂ, domn al Moldovei Bogdan III(Bogdan cel Orb (1505-1517) BOGDAN III, domn al Moldovei Doamna Chiajna, soția lui Mircea Ciobanul, CHIAJNA, doamna domn al Țării Românești (1559-1568) Ludovic al XIV-lea al Franței (regele Soare) LUDOVIC XIV, rege al (Bibliotecile publice în cataloagele Franței tradiționale) LUDOVIC, roi de France (B. univ. în cataloagele tradiționale) Elisabeta I, regină a Angliei și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
fugeau repede, ascunzându-se la umbră. Copiii aveau toată ziua în grija lor păsările și, dacă aveau ceva animale pe lângă casă, de obicei erau porcii, vacile, se duceau la păscut dimineața cu cireada, iar oile erau la stână sub grija ciobanului. Mama mea, care era bolnavă și nu putea munci la câmp, făcea ce putea pe lângă casă. Eu eram un copil care mă plictiseam repede și mereu ieșeam din ogradă, fără ca să-i spun mamei, pornind în căutarea aventurilor. Îmi vizitam
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
basm și o transformă în pașalâc, dacă îi lăsăm pe intelectuali să se solidarizeze, în turul doi pierdem alegerile, toți intelectualii, cu mic cu mare, vor vota integrarea europeană și grosul proștilor se vor lua după ei ca oile după cioban, pe ăștia nu avem cum să-i împușcăm, va trebui să ne săpăm singuri groapa și să ne tragem câte un glonte în cap, de aceea, tovarăși, am pregătit un set de măsuri ferme și precise: 1. Am dat câte
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
care stăpânirea făcea atâta zarvă și le călca pe urmă oriunde voiau să se aciueze!? Dacă se căutau motive, se puteau găsi: că în cutare sat, la trecerea convoiului de țigani, au dispărut fără urmă mai multe gâște, că un cioban se plânsese de lipsa a doi cârlani, că o babă aschidă ajunsese până la primărie cu o jalbă în proțap că i se luase chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut un colț de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
chiar o cloșcă, de i-au rămas puii de izbeliște, de parcă ar fi pierdut un colț de țară, și câte altele. Dar pentru atâta lucru, nu se făcea niciodată tevatură. Se știe că și lupul mănâncă din oile pe care ciobanii le numără în fiecare dimineață. Poate aveau și ei, țiganii, asemenea păsărilor cerului, același drept de a se bucura de darurile pe care Mama Natură le lăsase tuturor, fiind și ei trăitori pe acest pământ. Frica de necunoscut însă îi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
realiza. Din armă, nu mai putea face, nimeni, nimic. Apoi se așeză pe o parte. Cu trupul întins și cu mâinile sub cap. Nu mai auzi piuitul, dar, nici inima lui, nu-și mai răspândi tic-tacurile.Așa l-a găsit, ciobanul, ajuns acolo, pentru a-și întoarce oile. Viața, de-a rostogolul Lumea e plină de scârnăvii, de fapte, lucruri și oameni de care îți vine să nu fii de față, când vine vorba despre ele, ori când apar într-o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mâncarea să nu le aterizeze firesc în stomac, ci, imaginar, într-un fel de buzunar plasat paralel cu stomacul, așa nemărunțită și nemasticată. Dacă ar fi știut că, după toate anchetele alea, încheiate de tot felul de indivizi dubioși, foști ciobani și mulgători cu ziua pe vremea cealaltă, prin gospodăriile sașilor, măgulitori ca mierea în medicamentele amare pentru copii, vor ajunge aruncați tocmai în Bărăgan (nici în direcția aceasta lucrurile nu erau clare, nimeni neștiind niciodată unde anume în Bărăgan au
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nu au fost încă traduse, după știința mea). Erich Bergel este și unul dintre cei mai atenți observatori ai plurietnicității transilvane: lui i se datorează o conturare a arhetipurilor etnice din Transilvania care a făcut epocă (românul - "de origine traco-slavo-romană, cioban", ungurul - "euro-asiat fino-ugric, vânător și războinic", germanul - "de origine germanică, țăran" și "țiganii", goniți în secolul al 14-lea de către ostașii lui Timur Lenk spre Europa de Sud-Est, denumiți astfel după grecescul thingano (pronunțat thigano - numele unei secte din Asia
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
biroul primarului, doamna Roman, edilul orașului, își luase în fugă obiectele personale, a părăsit instituția spre o destinație ascunsă, biroul fiind plin cu câțiva revoluționari adhoc veniți acolo. Unul dintre ei, nu știu cum îl cheamă, era îmbrăcat într-un cojoc de cioban sibian având și toiagul cu el. Nu l-am întrebat cum îl cheamă, însă își aroga dreptul de a conduce în primărie. Le-am spus să părăsească biroul primarului, căci la conducerea primăriei va fi instalată administrația militară. Am ordonat
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
la locul unde muncești, chiar dacă ești nevoit să oprești un utilaj ca să poți mătura? Și-apoi, problema cadrelor de specialitate; cu inginerii, cărora li se cere, așa cum remarca și Muraru aseară ce om deștept! -, să fie permanent în mijlocul producției, precum ciobanul între oi, să stea și să viseze; nici măcar la o viitoare posibilă "Mioriță", ci doar așa, că trebuie. Deștept Muraru ăsta: în cîțiva ani voi cunoaște fiecare cot al conductelor, fiecare ventil, cîte pete de igrasie sînt în colțurile vestiarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Ziua de 7 iulie, după calendarul tradițional chinezesc, este ziua în care legendarii iubiți Niulang și Zhinü se întâlnesc în Calea Lactee, motiv pentru care această zi este dedicată îndrăgostiților. Această sărbătoare are o legendă la bază, povestea de dragoste dintre ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinü: Niulang era un băiat sărac, dar cu suflet bun și vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
chiar numai - Yves. Apelativul pe care mi-l adresase avea la bază una dintre legendele tinereții mele, și anume neuitata săptămână în care, în urma unui pariu, ieșisem în oraș și mă culcasem cu trei fete diferite pe nume Mioara. Deci Ciobanul, nu? - Clătite, am răspuns. Tu? - Mă căsătoresc. N-am reușit să sugrum întrebarea care îmi stătea pe limbă. Am încercat totuși să nu par răutăcios. Măcar atât. - Cu cine? am întrebat deci. Ceea ce nu era nevoie. Cu cine s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în Cosmos 7. Visul... 8. Odisee spațială 9. Taine 10. În împărăția munților 11. ,,Buturuga mică răstoarnă carul mare” 12. Apus de soare în Deltă Clasa a VIII-a 1. ,,Priveam Ceahlăul la apus...” 2. Amintiri despre viitor 3. Atitudinea ciobanului mioritic în fața morții 4. Humulești, leagănul Amintirilor din copilărie 5. ,,Codru-i frate cu românul” 6. Comuniunea om - natură în operele studiate 7. O călătorie în munți 8. Rugă pentru neam și țară 9. Portretul moral al poporului român 10
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de formare a poporului român s-au suprapus, într-o perfectă osmoză, principiile bisericii creștine tradiționale, propovăduitoare a vieții veșnice de apoi. Cea mai înaltă întruchipare filozofică și artistică despre VIAȚĂ și MOARTE a poporului român o întâlnim în Miorița. Ciobanul - care știe că viața trebuie trăită și că moartea sosește la ceasul hotărât de soartă - vede în cei doi poli ai existenței doar două momente calitative ale ,,drumului”, ale clipei ce i s-a dat. În concepția lui, moartea nu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
formă de existență, în care toți cei care i-au fost dragi (codrul, apele, izvoarele, luna, luceferii, marea) continuă să-i fie aproape ascultându-i ,,aducerileaminte”. Spre deosebire de ,,Miorița”, în care ideea morții este impusă de planul ucigaș al celor doi ciobani, sau de ,,Mai am un singur dor”, în care aceeași idee vine într-un moment al deznădejdii, poetul nemaicrezându-se în stare să facă față ,,patimilor” care asaltează și tulbură ,,al mării aspru cânt” (metaforă a vieții agitateă, în ,,Vara
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
visând la frumusețea munților și așteptând cu nerăbdare ziua de mâine. Când a sunat ceasornicul, am ieșit grăbită din cabană. Pretutindeni era întuneric. Apoi, puțin câte puțin, începea a se ivi geana de lumină. Ultima stea de pe cer numită ,,Steaua Ciobanului” dispăruse în trandafirul zorilor. Lumina se mărea în locul unde soarele trebuia să apară. Puțin câte puțin, lucrurile prindeau contur. Nu mai semănau cu capete stranii de uriaș sau cu paseri fantastice. Iată-l! Ca o minge de aur ce se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mamă?” Lacrimile șterg imaginile și mâna întinsă a mamei cu strângerea ei caldă, mă face să simt realitatea, să-mi amintesc că acolo, în satul bunicilor n-a fluierat vreodată vreun tren și că mama n-a auzit decât fluieratul ciobanilor de la stânele din deal. Mă șterg iarăși la ochi și mă duc cu gândul la milenara zicală românească: ,,Vrabia mălai visează și, calicul, praznic.” Ghicitoarea se poate folosi ca punct de plecare doar în compozițiile elaborate la clasele a II
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
munte. Oamenii spuneau că soarele de acolo răsare sau acolo apune, norii se adună pe culmile acelea înalte sau se împrăștie de acolo, iar turmele urcă primăvara pe versanții muntelui sau coboară toamna târziu de acolo. Am urcat împreună cu un cioban la o stână, având într-o parte ținuturile păduroase, iar în cealaltă piscurile albe de calcar ale unui alt munte care, ca și cel pe care eram noi urca spre infinit, în depărtări. Ajunsesem într-o lume de legende și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]