4,347 matches
-
-i ura fericire-n viață și casă de piatră. Iar tata era și el cam turmentat - Îi știu privirea cu care m-a obișnuit multe zile mai apoi... și multe nopți (albe). Am sărit din pat clătinându-mă și, cu ciocanul cel mare, smuls de pe pervazul geamului, m-am repezit asupra părinților mei, care mă priveau surâzători. Am făcut bucăți tabloul, ciobind urât și peretele din spatele său. Țăndări. M-am tăiat Într-un colț rebel de sticlă, dar nu foarte rău
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
afișaseră cu nonșalanță o răceală care m-a durut ca o trădare, Încercând să nu fiu surprins. O rază de lumină din soarele după-amiezii poposește o clipă pe umărul meu, aurindu-l majestuos. Strâng cu putere coada de lemn a ciocanului greoi, cu care Îmi voi deschide calea spre izbândă. A devenit arma mea deosebită, arma mea magică. Arma mea letală. Nu mai pot fi oprit... Nu mă mai poate opri nimeni acum... Luat pe nepregătite, puținul mobilier pe care-l
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
stătea culcat pe genunchi și spre nasul în vânt al fetei de la geam. Treceam prin dreptul Tribunalului, pe partea cealaltă râul murdărise malurile și asfaltul turnat pe ambele părți. Îmi venea greu să-mi țin privirea pironită afară, în noiembrie. Ciocanul era lipit de peretele autobuzului sub inscripția „În caz de urgență“. Fiecare literă putea forma o infinitate de cuvinte, dar preferase să rămână pentru totdeauna în anunțul bătut cu negru în metal. Se înnoptase și 257 înainta acum prin ceață
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
chelia plecată, cu pași repezi și umbriți de hulă și teamă, a trecut, ca săgeata, și prin Iași și prin Focșani. A urmat, nu după prea multă vreme, noul scrutin. Rezultatul final al acestuia a căzut ca o lovitură de ciocan în molele capului puterii. și, căzuții în cap s-au pomenit, răsturnați, și aruncați, ca niște gunoaie urât mirositoare, din căruța istoriei. Plânsetul famfarelor Locul acțiunii: terasa de jos a Stațiunii Sovata. Principalii eroi: Ionică Hrib, Miruna Breslașu. Ionică - însoțitor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
piuitul nu se mai auzi. În sufletul său, însă, el continua să se audă, neîncetat: piu, piu, piu... Când sosi ora de culcare voi să adoarmă. Nu putu. Piuitul continua să-i bată în auz și-n suflet ca un ciocan imens. Din ziua ce urmă, păți la fel. Unde se ducea, încotro se îndrepta, indiferent pentru ce, strigătul păsării, după iubita sa pereche, ucisă mișelește, de către vânător, îl urmărea cu obstinație. Trecură ani, trecură decenii; și înnebunitorul piuit nu-l
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
excavator Își Înălța mugind cupa, ca un monstru antediluvian. Am smucit-o pe Gioconda de braț și, urmat de ceilalți, ne-am strecurat Într-un gang alăturat, care dădea Într-o alee Îngustă, străjuită de clădiri Înalte. Acolo, surpriză! Un ciocan pneumatic se apropia cu un duduit Înspăimântător, străpungând caldarâmul cu călcătura sa. — Lăsați pe mine! a strigat Silvio, aplecându-se după un bolovan. Pălită drept În frunte, unealta a căzut la pământ, unde a continuat să se zbată convulsiv, ciupind
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-se rapid după uluiala inițială, au pus mâna pe arme. În cazul lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență, s-au dotat cu foarfeci de grădinărit, târnăcoape, pile, clești, ciocane, role adezive, acid pentru arderea revoltaților, pulverizatoare de plante pentru inducerea pârdalnicei rugini În articulațiile inamice, adică orice unealtă cât mai puțin susceptibilă de-a găzdui În interior o „conștiință mecanică“, acel ceva a cărui apariție dusese la dezlănțuirea revoluției
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
peste obraz, Însoțită de-o voce pe care n-o mai auzise nimeni până atunci, Înjurând: — Fir-ai a naibii de muscă, mă mai bâzâi mult?! O secundă mai târziu, din Înaltul sălii de judecată a coborât tăcerea, ca un ciocan imens de aer, aducând adevărata pedeapsă pentru Gustav, omul-obiect. Deși acuzațiile În instanță au fost respinse, el a pierdut În acea secundă tot ceea ce obținuse În ani lungi de trudă Întru nemișcare: respectul, faima, poziția socială, statutul de zeu, serviciul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ochiul din ciorapii unei dansatoare de cancan țopăind pe scena de la Moulin Rouge, Îl urmăream necontenit. Numai două lucruri Îmi rămâneau În continuare necunoscute. Uneori, cu o lentilă de bijutier la ochi și cu ceva care părea a fi un ciocan de lipit În mână, Demiurgul se refugia În singurul colț al Încăperii ferit privirilor mele, unde migălea ceva la o masă. Cât despre ce scria la computer, puteam doar presupune că era vorba de un alt roman polițist. Partea cea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de misiunea lor, subînțeleasă în ultimii optsprezece ani. Misiune pe care, evident, o pot accepta, o pot refuza, dar nicidecum delega. Sau pasá, nonșalant, mai departe. Am făcut toată această buclă preliminară pentru a feri recentul roman al lui Iulian Ciocan - Înainte să moară Brejnev - de o eventuală lectură prea politic-empatică. De o ipotetică retroversiune grăbită - exagerez, desigur - care l-ar putea preschimba într-o autohtonă, inconștientă, priveghere ceaușistă sau dejistă. Cu atât mai mult cu cât în corpul cărții, în
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
legitimare. Dispariția lui fizică are tocmai darul de a clătina un mit infantil și nimic mai mult. Ceea ce contează, ceea ce rămâne e aerul fetid al cartierelor sovietice, plin de vorbe întortocheate și de viziuni culpabilizante. O dată parcurs, romanul lui Iulian Ciocan își pretinde, fără alte amânări, relectura. Relectura în sens invers, adaug numaidecât. De ce o asemenea condiționare? Firește, ultimele două capitole răspund exact și condensat tuturor nedumeririlor ivite până acolo. Numai că, deși locul acestor secvențe putea fi, practic, oricare (de vreme ce
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
al aceluiași popor începe, parcă, să dea de gândit. Și să demonstreze, în același timp, compoziția binară și suprastratificată a romanului. Pe de altă parte, deși destul de aseptic, livrescul de antologie dăunează întrucâtva naturaleții realiste puse în pagini de Iulian Ciocan. Întregul farmec imund, vascularizat abundent în povești, capătă o contrapondere nițel rigidă, ostentativă și repetitivă prin toate citatele propagandistice selectate și expuse din loc în loc. Le recunoașteți? Vi le amintiți de undeva? "Lozinca partidului despre lichidarea deosebirilor dintre sat și
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
accident de automobil pus la cale, din cîte se pare, tot de agenții lui Ceaușescu. Un argument suplimentar: cîteva luni mai tîrziu, se acorda prin Decret Prezidențial tovarășului Roland Cârlan titlul de Erou al Muncii Socialiste, Împreună cu medalia Secera și Ciocanul, „pentru merite deosebite În activitatea de apărare a cuceririlor revoluționare“. CÎt despre Hughes, vom vedea că Maggie Hughes, care a moștenit o cotă importantă din averea lui, este una și aceeași persoană cu mătușa lui Bill Waks; la moartea ei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
izbește de pămînt făcînd un zgomot metalic asurzitor, ia să vedem ce avem aici. Ăsta da arsenal, dom’ Președinte, se vede că aveți legături strînse cu reprezentanții clasei muncitoare, zice deșertînd totul pe jos, trecînd în revistă șurubelnițe, chei, pile, ciocane, leviere, de toate felurile și mărimile. Pe etajera din baie și în dulăpiorul de sub lavoar îl așteaptă toate instrumentele necesare întreținerii igienei corporale fără care nu poate să conceapă viața. Este unul din secretele care l-au menținut în formă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
frustrării de fiecare dată cînd simți nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul său celebru centrat între steagul republicii și cel roșu al partidului cu secera și ciocanul. Frumos îți mai șade, în halat alb într-o vizită de lucru, în mijlocul unei cuvîntări la cel de-al XIII-lea Congres, în fața microfoanelor Sălii Palatului, apoi într-o mulțime de vizite diplomatice alături de lideri din tot felul de țări
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
toate firele cu rușii, o au încă în sînge, pe cine își închipuie c-o să prostească? — N-a zis nimeni asta, recunoaște Regizorașul, vreau să te fac să înțelegi că la un moment dat o să fii prins între focuri, între ciocan și nicovală. Dar încă mai ai de ales, îi suflă. — Ascultă, vrea să afle Comandantul, chiar așa de tare te înfierbîntă toată tărășenia asta, încît ai ajuns să te umilești în fața tuturor și din cauza pasiunii să uiți de onoare? — Da
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deget pentru ca orice și oricine să-ți cadă înainte. Și-atunci cum să nu te trezești în zorii Revoluției cu toți frustrații regimului pe cap cerîndu-ți să treci dintr-o tabără în alta, de la un complot la altul, prins între ciocan și nicovală, simțind că te lucrează toți pe la spate? Nici nu ieșiseră bine din bîrlogurile lor alde domnul Președinte, Mortăciune sau Broscoiul, că deja zarurile fuseseră aruncate, erai în plus, tovarășe general, asta a fost concluzia Bătrînului încă înainte de a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în picioare, așa cum o mai făcuse de nenumărate ori pînă atunci, fără să se dumirească. Din două rele am s-o aleg pe cea care mi se pare mai mică, se hotărî brusc dîndu-și seama că este prinsă deja între ciocan și nicovală. Se mai destinse puțin, la urma urmei, ce era mai bine? să stea pe tușă și să se lamenteze, să se plîngă că duce o viață nefericită sau să scape de toate complexele de femeie pusă la zid
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
agresorul meu Ocky. — Tacă-ți fleanca de ciripitor căcăcios, zice Ghostie, iar eu Îl pot simți de aici pe Ocky cum tremură. Osavem grijă de tine mai tîrziu. Știm totu despriamicu tău. — Nus ciripitor... imploră Ocky. Bietul Ocky. Mereu Între ciocan și nicovală. — Lexo are dreptate, spune Ghostie. Tipu ăsta știe șmenu. I-am tras-o băiatului. — I-am tras-o la greu, vocea batjocoritoare a lui Lexo continuă, puțoii morți nu spun nimic. Am putea să dăm foc clădirii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ăia s-au pus pe puțoi și i-au tras șuturi pînă l-au lăsat fără cunoștință. Noi n-a trebuit decît să terminăm treaba, nu știam dacă era sau nu tipul cu care era Carole. L-am căpăcit cu ciocanul cu vîrf despicat pe care-l foloseam să ne protejăm pe stradă. L-am cumpărat din Chelmsford, pe drumul de Întoarcere de la Tony și Diana. Drummond poate să caute În toată Scoția. Noi aveam nevoie de el, existau oameni care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Aroma de tei, dumnezeiască umple Încăperea și le intră În nări, aspirată cu lăcomie. -Uite ce, Kawabata, am acceptat să Împart cu tine aerul de care spui, dintr-un motiv simplu: din disperare. Se aude șuieratul trenului și lovituri de ciocan la intervale egale de timp, pe șinele de cale ferată. Kawabata Începe să soarbă din ceai și, după prima Înghițitură, ochii i se umplu de lacrimi. În depărtare, orașul pare un vapor luminat, pregătit de un mare bal. Cu obrajii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
m-a deranjat nimeni, dimpotrivă oameni miloși Îmi mai dădeau de mâncare, ba am primit și o pătură groasă ca să-mi țină de cald. Ieri Însă, În zorii zilei, o familie de țigani s-a năpustit asupra mașinii cu topoare, ciocane și fierăstraie, dezmembrând-o bucată cu bucată. Abia am apucat să ies dinăuntru. Erau În stare să mă taie și pe mine și să mă arunce bucăți În căruța cu care veniseră. Am asistat neputincios la spectacol, și de câte ori aruncau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
jos pe scări și am început să scotocesc prin ele. Ușa de la intrarea în clădire era deschisă, ca de obicei, iar afară, oamenii treceau încolo și încoace pe trotuarul ud. Am ales o mistrie grea cu vârful lat și un ciocan și am urcat scările în goană. Am vârât lama mistriei cât am putut de mult în crăpătura ușii, chiar lângă broască, și prin câteva lovituri de ciocan am înfipt-o mai adânc. Apoi am manevrat mistria ca pe o pârghie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pe trotuarul ud. Am ales o mistrie grea cu vârful lat și un ciocan și am urcat scările în goană. Am vârât lama mistriei cât am putut de mult în crăpătura ușii, chiar lângă broască, și prin câteva lovituri de ciocan am înfipt-o mai adânc. Apoi am manevrat mistria ca pe o pârghie. Ceva a trosnit înăuntru. În clipa următoare mânerul mistriei a cedat. Am împins ușa dar se ținea încă tare. Am luat ciocanul și am lovit cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și prin câteva lovituri de ciocan am înfipt-o mai adânc. Apoi am manevrat mistria ca pe o pârghie. Ceva a trosnit înăuntru. În clipa următoare mânerul mistriei a cedat. Am împins ușa dar se ținea încă tare. Am luat ciocanul și am lovit cu putere ușa în dreptul broaștei. Iar a trosnit ceva și am observat o crăpătură care se lățea. Am împins cu umărul și ușa s-a deschis. Am intrat și am închis ușa în urma mea. Înăuntru domnea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]