884 matches
-
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pe anul 2015, în vederea sprijinirii familiei domnului Ciolan Adrian, decedat în urma exploziei produse la Societatea Comercială "Șapte Spice" - S.A. din municipiul Brașov, în data de 5 noiembrie 2015, titularul ajutorului de urgență fiind fratele acestuia, Ciolan Ionuț, cu domiciliul în Str. Principală nr. 6, comuna Holbav, județul Brașov. Articolul 2 Prin derogare de la prevederile art. 37 și 38 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266328_a_267657]
-
Ana, născută la 18.05.1915 în localitatea Bahmut), născută la data de 30 decembrie 1974 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Moscova nr. 16, ap.144. (4.053/2003) 40. Ciolan Eugen, fiul lui Comalcov Vladimir (născut în anul 1936 în localitatea Edineț) și Lucica, născut la data de 8 mai 1972 în localitatea Cernăuți, județul Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, Cernăuți, str. Sidi Tali, nr. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200368_a_201697]
-
Mitrulescu, V., Învățarea bazată pe proiecte. Editura Arves, Craiova, 2009. ● Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturugă, M., Mediul educațional în grădiniță, Editura Reprograph, Craiova, 2005. ● Chiș, V. Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. ● Ciolan, L., Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Cristea, S. Studii de pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009. ● Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000. ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educațional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dar știi că te prea întreci cu șaga ivane bine doamne zise ivan închinânduse până la pământ și rusul acela din copilărie se trezise în oaste am să te țin la pastramă hăt și bine deacum în turbincă au săți putrezească ciolanele ivan atunci lasă capul în jos și tăcând începe a face fețe fețe dar cânți cânți nu tencurci trei coți de pământ atâtai al tău vezi în ce se încheie toată scofala de pe lumea asta apoi stai dar că are
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
patronul benzinăriei s-a angajat să împrejmuiască movila funerară cu un gard metalic, nu s-a făcut nimic până în prezent. În plus, movila a devenit și loc de parcare, patronii profanând groapa comună și cu un pavaj mărunt bătut peste ciolanele oștenilor care odihnesc aici de aproape trei secole . În zilele de vară, peste mormânt se face plajă și se încing grătare. În apropiere urmează să se ridice o clădire de birouri, excavatoarele scobind la baza movilei. În spatele crucii, s-au
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
mondial, fiind distrusă aproape în întregime, cu excepția parterului ("Schwemme"); lucrările de reconstrucție au durat până în 1958. Restaurantul cuprinde mare parte din hanul menționat, o sală de bal, precum și o grădină interioară. Meniul său oferă mâncăruri bavareze precum friptură de porc, ciolan de porc, cârnați de tip Weisswurst. "Helles"-ul este servit într-o halbă ("Maß"), împreună cu bere din grâu și vin. Deși considerat uneori ca fiind "prea comercializat", localul este popular printre localnici, dar și printre străini. În timpul orelor în care
Hofbräuhaus am Platzl () [Corola-website/Science/328365_a_329694]
-
cazare plus masă. Asta este gaur</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> mică din gard prin care câinele vede un ciolan, dar când iese afară să ia ciolanul, vine mașin</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> și îl calcă. Asta au
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> mică din gard prin care câinele vede un ciolan, dar când iese afară să ia ciolanul, vine mașin</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> și îl calcă. Asta au făcut autoritățile, asta au făcut liderii Uniunii
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
Ei știu ce ne așteaptă atunci cand ne părăsim țară, dar s-au săturat să ne dea ei de mâncare și să ne aibă de grija, așa că ne lasă să plecăm. Muncitorii români sunt câinii care pleacă în Europa după un ciolan și mașina care îi calcă este firma din străinătate care își bate joc de om. În concluzie, din experiența mea și a colegilor mei plecați la muncă în străinătate, avem porțile larg deschise spre sclavie și doar cei foarte norocoși
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
României din Iași. Ca și tatăl său, Eduard Caudella a predat la școala de muzică, iar între 1892 și 1901 a fost rector al Conservatorului. Între elevii săi s-au numărat Athanasie Theodorini, Mircea Bârsan, Mircea Anghelescu și dirijorul Antonin Ciolan. A fost și primul profesor de muzică al lui George Enescu care, mai târziu, i-a dedicat lui E. Caudella lucrarea sa pentru vioară „Impresii din copilărie”. În cadrul Conservatorului din Iași, Eduard Caudella a înființat prima orchestră simfonică, al cărei
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
este o companie din România care are ca obiect de activitate vânzarea de materiale de construcții. Grupul Ambient a fost fondat în anul 1993 de omul de afaceri "Ioan Ciolan", care deține 75% din companie. Ambient distribuie o serie de materiale pentru construcții, profile metalice, materiale din ceramică (gresie și faianță), obiecte sanitare, materiale termofonoizolante, mobilă și parchet.Și-a declarat insolvența in 28 august 2015, lăsând o datorie de peste
Ambient Sibiu () [Corola-website/Science/315570_a_316899]
-
războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon și spune că nu mai faci altă dată!"” "Zeflemeaua" a mai publicat și caricaturi în care erau reprezentate relațiile sentimentale dintre militari și sexul frumos. Astfel, Petrescu a făcut
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
veniți din Banat să învețe la Iași, ca și Enrico Mezzetti, Al. Zirra ș.a., au continuat tradiția maestrului lor, îmbogățind repertoriul coral românesc cu lucrări de valoare. Tradiția dirijorală a lui Gavriil Musicescu a fost continuată la Iași de Antonin Ciolan și Vasile Popovici-Ieșeanu.
Gavriil Musicescu () [Corola-website/Science/302591_a_303920]
-
Aspasia Burada Sion - la pian, Alexandru Zirra la compoziție, ( care era și Directorul Conservatorului ), Ionel Ghiga și Constantin Georgescu la armonie, Nicu Teodorescu la violoncel și muzica de cameră, Gavriil Galinescu la pedagogia muzicii, Vasile Rebega la canto auxiliar, Antonin Ciolan la ansamblu coral, orchestră și dirijat. Cu el au învățat și Sergiu Celibidache și Emanoil Elenescu. Conservatorul se făcea în 7 ani dar Dumitru Botez l-a facut în 6. și Matei Cantacuzino, economie politică cu A.C. Cuza, Drept cu
Dumitru D. Botez () [Corola-website/Science/323409_a_324738]
-
volum, în anul 2004, la Editura Amaltea, cu titlul „Țara lui Papură Vouă”. Coautor al piesei „O mătușă pierdută”, care a avut premiera și s-a jucat, în stagiunea 2006, la teatrul „C.I. Nottara” din București. Coautor al piesei “Stăpânul ciolanului”, care a avut premiera la Teatrul de comedie București în 2011. Coautor al scenariului de film artistic de lung metraj „Report la categoria fericire”. În 2007 a publicat volumul de schițe umoristice „Români deja deștepți”, la Casa de editură Mediaon
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
Gârlici: Aaa!... Mda, da! Ștefan? Reta (convingătoare): Boier din neam în neam! Gârlici (ușor dezamăgit): De! ...și nu prea... Ovreu, cam da... Reta: Ovreu, ovreu, dar el plătea! În plus, o măslină, o alună... Măria (ironică): Și-o fasole cu ciolan, specialitatea casei. Pentru atmosferă... Reta: Fie, dar nimic în plus! Destul! Doar știți, noi cu mâncarea nu prea! Băutura e unde e... Bă Gârlici, vezi de vreo vadră de țuică... Bă, dar țuică! Gârlici: Este! Reta: Sau... eu știu, poate
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
cele două comune au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Tisău a schimbat mai multe denumiri, între care "Valea Rea" și (începând cu 1964) "Pădurenii". Tot în 1964, satele Linia Ciolanului și Valea Rea au luat numele de "Izvoru", respectiv "Pădureni". Structura actuală a comunei este cea înregistrată la 1968, când s-a stabilit actuala organizare administrativă a României și s-a reînființat județul Buzău. Tot atunci, comuna Pădureni a revenit
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
nu a sesizat umorul tatălui și l-a trecut pe copil în registrul de stare civilă cu numele Doctor . „Eu m-am născut direct doctor”, a povestit maestrul. Maestrul Petre Sbârcea a studiat artă dirijatului cu Sergiu Celibidache și Antonin Ciolan. A fost dirijor titular la: Opera Română din Cluj, ( 1957-1976), Filarmonica de Stat Sibiu. Invitat permanent al orchestrelor din : Germania, Ungaria, Italia, Austria, Iran, Franța, Belgia, Rusia, Olanda, Elveția, Luxemburg etc. A fost cel care a dirijat primul turneu al
Petre Sbârcea () [Corola-website/Science/314872_a_316201]
-
Simon, Ervin Acel, Liviu Comes, Ion Bogdan Ștefănescu, Erich Bergel. Odată cu înființarea Filarmonicii de Stat din Cluj în 1955 a fost numit director și prim - dirijor, posturi pe care le va ocupa până în 1970. A fost căsătorit cu pianista Eliza Ciolan, absolventă a clasei Alfred Cortot de la „Ecole Normale” din Paris. Dirijorul Antonin Ciolan a fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (1963) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul muzicii și al învățământului
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
de Stat din Cluj în 1955 a fost numit director și prim - dirijor, posturi pe care le va ocupa până în 1970. A fost căsătorit cu pianista Eliza Ciolan, absolventă a clasei Alfred Cortot de la „Ecole Normale” din Paris. Dirijorul Antonin Ciolan a fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Romînă (1963) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul muzicii și al învățământului superior artistic, cu prilejul împlinirii a 80 ani de viață și 60 ani
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959 "Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea: Odae cum harmoniis de J. Honterus", revista „Muzică”, București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea lui Constantin Brăiloiu în lumina unor scrisori inedite", în „Lucrări de muzicologie”, vol. ÎI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
RTV, Alfred Alessandrescu; • Suita nr. 1 pe teme populare, opus 74 (1954); • Suita nr. 2 pe teme populare, opus 75 (1954); • Simfonia nr. 4 în RE major, opus 76 (1954), București, 1963, primă audiție, București, 1 ianuarie 1955, Filarmonică, Antonin Ciolan; • Simfonia nr. 5 în mi minor, opus 78 (1955), primă audiție, București, 30 martie 1957, Filarmonică, George Georgescu; • Simfonia nr. 6 în do diez minor, opus 82 (1957), București, 1964, primă audiție, București, 7 decembrie 1957, Filarmonică, George Georgescu; Suită
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
să cânte pe străzile din Santiago din toți plămânii, cu voce tare, pentru a-l însoți cum se cuvine pe Neruda, poetul, poetul lui, pe ultimul drum. [1] Memoria Focului. Eduardo Galeano. Editura Politică, 1988. Trad. din limba spaniolă Alexandru Ciolan.
Memoria Focului: Lovitura de stat din Chile - 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295686_a_297015]
-
descoperiri geografice”, uitând sau neștiind faptul că urmarea acestor ”descoperiri” a fost cel mai mare genocid din istoria cunoscută a omenirii, publicăm astăzi fragmente din cartea lui Eduardo Galeano, Memoria Focului (Editura Politică, 1988, București. Traducerea din limba spaniolă: Alexandru Ciolan). MEMORIA FOCULUI. VECHEA LUME NOUĂ 1492 / Guanahani Columb Cade în genunchi, plânge, sărută pământul. Înaintează împleticindu-se, pentru că de mai bine de o lună doarme puțin sau deloc, și cu lovituri de spadă doboară câteva crengi. Apoi înalță stindardul. În
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
Câteva dintre acestea și comentariul lingvistului Carlo Tagliavini: Carlo Tagliavini: „Însă atunci când vrea să citeze aceste particularități, se mărginește să dea câteva cuvinte a căror arie este întreaga Moldovă istorică, iar câteva sunt cunoscute și în alte regiuni românești” (ca ciolan etc.). Carlo Tagliavini observă că autorul articolului se contrazice atunci când spune: „limba moldovenească este extraordinar de apropiată de dialectul moldovenesc al limbii române care se vorbește în Moldova (Republica Populară Română) dintre Prut și Carpați”. (p. 287) Carlo Tagliavini comentează
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]