1,565 matches
-
în funcție: ochi iscoditori, urechi mari, gură mică - își chemă toți stolnacealnicii la raport. Sosise un ucaz de la Sankt Petersburg. Ceva mai târziu, când piseții tocmai se aplecau scârțâind de zor cu penele înmuiate des în călimări, ca să transcrie, după ciorne, sprafca, otnoșenia sau sdelca cerute urgent de șefii lor, ușile pocniră date de pereți și se auzi glasul Marelui Komandir. Kutuzov năvăli cu mantaua veche pusă direct peste cămășoiul de noapte, nebărbierit, cu părul răsculat. Săriră toți în picioare, strigându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
când a intrat ultima dată Linda. Nu mă uit la ceas când mă antrenez. N-are rost. Așa că, nu le-am prea fost de ajutor. Când ai coborât tu, Jeff era deja În birou? Fliss Încuviință din cap. — Scria o ciornă de petiție În legătură cu sala. M-am gândit că-i cam devreme. Chestiile de genul ăsta se pot Întoarce Împotriva ta, dacă nu le faci la timpul lor. — I-ai spus și lui asta? Fliss Încuviință din nou. Nu era omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În ordine cronologică. Am dat peste jocuri, exerciții, relatările unor evenimente pe care le știam, dar, reflectate de viziunea personală a lui Belbo, Întâmplările acelea Îmi apăreau și ele acum Într-o altă lumină. Am găsit fragmente de jurnal, confesiuni, ciorne cu Încercări narative Înregistrate cu gustul amar al cuiva care le știa deja sortite insuccesului. Am găsit Însemnări, portrete ale unor persoane pe care chiar mi le aminteam, dar care acum căpătau o altă fizionomie - aș zice mai sinistră, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
are stofă, nu-i așa, Jacopo?” „Da, l-am mirosit imediat. Ieri-seară a construit niște raționamente stupide cu multă subtilitate. Dar să continuăm, dat fiind că proiectul te interesează. Ce anume pusesem În secția de Oximoronică, fiindcă nu mai găsesc ciorna?” Diotallevi scoase din buzunar o fițuică și mă fixă cu o simpatie sentențioasă: „La Oximoronică, așa cum spune și cuvântul, contează caracterul autocontradictoriu al disciplinei. Iată de ce, după mine, Urbanistica Țigănească ar trebui să intre aici...” „Nu”, zise Belbo, „numai dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
când vin aici, Îmi place să scriu de mână, cum făceam altădată”. Ne arătă un dulap maiestuos: „Uite, după ce-oi muri, amintiți-vă, acolo-i toată producția mea literară de tinerețe, poeziile pe care le scriam la șaisprezece ani, ciornele de la o saga În șase volume pe care o scriam la optsprezece... și tot așa, pe măsură ce...” „Să vedem, să vedem!” strigă Lorenza bătând din palme și apoi apropiindu-se, felină, de dulap. „Stai cuminte”, zise Belbo. „Nu-i nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aproape cu nepăsare îl las să alerge - ooo, cât de orb ! - spre suferințele lui viitoare ! Da, îl las, o nebunească senzație că mi-ar sta în puteri să împing lucrurile înapoi, spre începutul lor. Dar eu aplec creionul mecanic spre ciornă, Liebe Karl, scriu... Scriu la ciornă cu luare aminte, aici este toată atenția mea, nu la bietul tânăr străin care am fost, care atât de vag poate să-mi semene ! Cum s-au rărit sprâncenele ! Cum s-a subțiat firul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alerge - ooo, cât de orb ! - spre suferințele lui viitoare ! Da, îl las, o nebunească senzație că mi-ar sta în puteri să împing lucrurile înapoi, spre începutul lor. Dar eu aplec creionul mecanic spre ciornă, Liebe Karl, scriu... Scriu la ciornă cu luare aminte, aici este toată atenția mea, nu la bietul tânăr străin care am fost, care atât de vag poate să-mi semene ! Cum s-au rărit sprâncenele ! Cum s-a subțiat firul părului ! Ce vagă asemănare, în afara acestui
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
abur lasciv are să îi încețoșeze mintea, vuietul dezlănțuit în urechi, valul de sânge care va face oasele să-i devină tot mai ușoare, tot mai spongioase, iar în pântec, același piron înroșit în foc al dorinței... Acum trec pe curat ciorna scrisorii, gheboșat deasupra gheridonului. Iarăși mă văd ca și când un ochi străin și atoateștiutor m-ar privi din afară, dar cât de diferit este totul ! Umerii slabi și aduși, pieptul este îngust, dar viscerele împing înainte, un mic embonpoint, la colțul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
real. Nu contează dacă rezultatul e slab, dar poate vor accepta scriererile cîtorva dintre voi. Thaw se aplecă peste hîrtie, cu mintea potopită de gînduri înaripate. Inima începu să-i bată mai repede și începu să scrie. Umplu repede două ciorne, apoi copie produsul cu mare grijă, verificînd cuvintele dificile în dicționar. Profesorul strînse lucrările și clopoțelul sună pentru ora următoare. A doua zi aveau geometrie. Profesoara de mate vorbea foarte rațional și desena diagrame clare pe tablă, iar Thaw o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
amintirea ta, zise Thaw. — Dacă ai minte, o să-i cheltui altfel. Aproape la un an după toate astea, Thaw căuta printr-un sertar, cînd descoperi o scrisoare cu scrisul mamei. Era scrisă cu un creion foarte șters și era o ciornă a unei scrisori pe care nu apucase probabil s-o trimită. Era adresată paginii de corespondență a unei reviste ieftine pentru femei. Mi-au plăcut foarte mult scrisorile de la cititorii dumneavoastră care povestesc gafele nostime ale unor copii. Aș dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar fără chef, tot la scrisoarea mea mi-era gândul. Becky îmi place din ce în ce mai puțin, nu mai vreau să-i semăn, deși mi-e milă de ea mai mult decât de Amelia. Poate s-a simțit jignit? N-am nici o ciornă să văd ce-am scris, îmi amintesc vag ideile, dar nu mai știu exact tonul și vorbele. Sau poate nu l-o fi găsit și a lăsat scrisoarea la fratele lui, și el nu i-a dat o? Tare rău
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
suntem oaspeți, am găsit și microfoanele a căror existență o bănuiam. Lângă camera de recepție, un birou adăpostea și șeful de stat major al agenților care ne supravegheau. Am investigat discret locul, iar Milou a găsit hârtiile mototolite ce cuprindeau ciornele rapoartelor lor către doctorul Simba. Fuseserăm puși sub urmărire încă de la urcarea pe pachebot, iar toate mișcarile noastre sunt cunoscute în avans. Vocea din bazar știa despre toate acestea. Noi nu. Dar niciodată nu este prea târziu spre a fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Ci a mâinilor bărbatului sau, mai degrabă, a mâinii lui drepte. Încă încleștată, cu degetele înțepenite nu pe o armă - ci pe o bucată de hârtie, acum îmbibată de sânge. Omul acesta nu încercase să scoată un revolver, ci o ciornă. Shimon Guttman nu voise să-l omoare pe prim-ministru. Ci doar să-i spună ceva. Capitolul 2 Washington, duminică, 9.00 a.m. —E o zi mare azi, dragă. —Ce? — Hai, iubito, e timpul să te trezești. —Nnuu. —OK. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mai bună difuzare. Scăpat de grijile gestiunii zilnice a unei librării și a unei edituri, tata s-a consacrat cu totul operei lui și s-a Întors la roman. HÎrtia cu antetul editurii Cedrului, devenită acum inutilizabilă, a servit la ciorne și la copiile articolelor lui. Sfîrșitul librăriei m-a făcut să pricep că eram expulzat din copilărie și că adolescența mea era practic terminată, dacă n-aș fi fost Încă dispus să-mi dau seama de asta de unul singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
etc. În poemele din 1913-1915 ale lui Vinea, impusurile iconoclaste sînt însă cenzurate de o melancolie retractilă, proiectate - nostalgic - în trecut, în amintire sau într-un prezent dominat de sentimentul pierderii iremediabile, al neliniștii metafizice sau al angoasei expresioniste („Septembrie. Ciornă“, „Dintr-o vară“, „Doleanțe“, „Pantelimon“ ș.a.). În schimb, primele poeme ale lui Tzara - pline de îndemnuri iconoclaste: „să ne coborîm în rîpa/care-i Dumnezeu cînd cască”, „să plecăm, să plecăm”, „ne-om dezbrăca în pielea goală...” - conțin destui germeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
omoară timpul cu panglică albastră” [„Din almanahul îngerilor (constatări provinciale)“, 1917], „iarba moartă pălise văile și vitele pășteau mîhnite/zăream mai departe caii goi/au murit toți oamenii de pe pămînt, dar nu-mi dau/seama dacă e mai bine“ („Septembrie. Ciornă“) etc. Tzara însuși va mărturisi, în Almanahul Dada al lui Richard Huelsenbeck din 1920, că a tradus pe loc, special pentru a le citi, poeziile „Înserează“ și „Nocturnă“. Despre traducerea aproape literală în limba franceză și publicarea lor în revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cotidiene (reportajul) sau din tehnica cinematografică. Așteptările cititorului tradițional sînt programatic frustrate, efectul de surpriză este căutat cu obstinație, iar caracterul masiv, finit, închis al „(capod)operei” - refuzat în favoarea formei deschise, a imperfecțiunii, fragmentarului, virtualului, a „proiectului” și „rezumatului”, a ciornei și schemei. Volume anunțate triumfal rămîn simple anunțuri. Convenția este exhibată ludic, în toată mecanica ei comică și stereotipă. Adeseori denudarea metatextuală a convenției sevește drept happy-end: „Jim plînse pierderea Monnei, iar ambasadorul nefiind decît o invenție a autorului roagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Enigme și evidențe urmuziene” din volumul Afinități efective, Ed. Cartea Românească, București, 1990, Șerban Foarță speculează în marginea obedienței timorate a lui Urmuz față de imaginea dominatoare a Tatălui. Este identificat un „exces de scrupule filiale (frizînd «aneroismul» însuși)” și - în ciornele de manuscris rămase - „o teodicee in nuce, vag maniheistă” (p. 57), însemnările despre atotputernicul revolver, „Suveran al lumii”, arătînd chiar că „suicidul său este, în fond, un deicid”... Putem cita și alte numeroase referințe ale poeților la proza (textele) lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poziție nefirească, jucându-se cu o țigară neaprinsă) și surâdea unuia și altuia. Cu toate acestea, nu privea pe nimeni în ochi, deși avea răspunsuri pentru toți. Doar în ziua în care Erika se aplecă peste catedră prezentându-i o ciornă de proiect, el fu smuls parcă dintr-un somn greu și clipi des. Erika afișa un zâmbet parșiv, care îi însoțea privirile pe jumătate ironice, pe jumătate batjocoritoare. Creionul i se plimba încet peste o schemă complicată, înconjurând unele componente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
achiziționarea unor taurine de o rasă superioară: de tip Simmental. Vrea să sporească producția de lapte și carne, să aibă succes pe piață cu produsele lactate. Se bucură nespus pentru intenția lui de a o ajuta. A scris cererea în ciornă, ajutată de Alexandru, urmând ca ea să o bată la mașina de scris. - Mulțumesc pentru ajutor. M-am gândit ca duminică să pregătesc peștele și să te invit la masa de prânz. Tata te așteaptă să beți și un pahar
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
în care soarta l-a târât de urechi pe sărmanul băiat și îi șoptește: 163 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cea neafectată, adicălea, de curbele de sacrificiu. Cum să te superi pe pricopsiții care-și presară locurile spargerilor cu ciornele unor scrisorele istețe, cuvântând despre fair-play și chemîndu-i la hărnicie pe polițiști? Sufletele lui Sutică și Țirfea respectă pactul tacit de a nu fura, de la un singur om, o sumă mai mare de una mie de lei. Când dispare vreun
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. Despre „vocația (sa) temperamentală” s-a spus, cu exactitate, că „și-a găsit expresia convenabilă În ornamentația excesivă, În acea erupție imagistică ce transpune o nesiguranță funciară, o gamă frenetică a echivalențelor, precum o ciornă Încărcată de monstruoase corecturi”, - și că: „Aproximarea este genul psihologic al unei atari creații care nu se decide, jubilant nesatisfăcută de sine, Înșelată de scînteierea fiecărui contact insolit, pe fundalul unei ancestrale anxietăți”. Opera poetică a lui Ilarie Voronca și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de frică să nu pierzi hârtiile, le pui la adăpost; este o mare greșeală; - regula calvarului: dacă ai nevoie de o hârtie nu o găsești; când nu mai ai nevoie de ea, apare brusc; - organizează activitatea de secretariat; • renunță la ciorne: - trebuie să fii conștient că toate hârtiile ajung, în final și fără excepție, la renumitul coș de gunoi; - trebuie să ai în permanență tăria de a te rupe de trecut, pastrând numai documentele importante; • nu îți mări stresul: - nu îți
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
căutarea unui „concept solid de adevăr”. În acest sens, nu este cu totul lipsită de interes invocarea exemplului de narațiunilor metaficționale. Să ne gândim din nou, pe urmele lui Doležel, la Casa de rendez-vous a lui Robbe-Grillet, unde apar suprapuse ciorne, schițe cu ștersături, reluări, corecturi și adăugiri, alcătuind o narațiune autoreflexivă de un tip radical ce dezvăluie, după opinia autorului Heterocosmicei, tocmai legătura strânsă „între transgresiunile logico-semantice și cele pragmatice”161. Se conturează în felul acesta profilul unei lumi situate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acceptă. Cel care trece, ca Cézanne, de la schiță la schiță, de la pânzele abandonate la pânzele aruncate cu furie pe câmpia de la Aix; cel care pășește, cum a făcut-o Balzac, spre pagina definitivă lăsând în urmă-i acel morman de ciorne care e urma unei căutări a absolutului. [...] "Realizarea" pentru Cézanne nu e conformitatea pânzei sale cu o oarecare imagine interioară, ci apariția unei forme mai tari decât forța sa de refuz". Gaëtan Picon, L'Écrivain et son ombre. Introduction à
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]