KorAP: Find »[drukola/base=cipriot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...17 >

406 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822

normalizarea vieții și activității personale, era împărțit între obligațiile cotidiene ale oricărui șef de misiune: primirile în audiență ale solicitanților, efectuarea vizitelor de prezentare la cele mai importante personalități ale Republicii Cipru, participarea la toate activitățile protocolare organizate de MAE cipriot sau de ambasadele acreditate în Cipru. Poziția mea de însărcinat cu afaceri ad-interim crea unele dificultăți de comunicare mai ales persoanelor oficiale, care, conform protocolului, trebuia să mi se adreseze folosind titulatura completă. Mulți preferau să mi se adreseze fie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
cu afaceri ad-interim crea unele dificultăți de comunicare mai ales persoanelor oficiale, care, conform protocolului, trebuia să mi se adreseze folosind titulatura completă. Mulți preferau să mi se adreseze fie cu apelativul "domnule șef de misiune", formulă utilizată de oficialii ciprioți, sau mai scurt "domnule ambasador", care implica reacția mea, urmată de explicații edificatoare și acceptarea în final a unei formule mai comode. Cu colegii șefi de misiune convenisem să ne spunem pe numele mic, de la ceilalți, români sau străini, la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
fenomenul Piața Universității" sau deplasările repetate ale minerilor la București, cu devastările binecunoscute ale anumitor instituții centrale, printre care și clădirea Ministerului Afacerilor Externe, care încă găzduia o parte dintre actorii principali ai revoluției anticeaușiste. Prin bunăvoința unor foști studenți ciprioți din vremea dictaturii, au fost deplasați la Nicosia și câțiva cetățeni români, foste victime ale furiei minerilor. Prezența lor în Cipru, inclusiv internarea acestora în spital, nu era explicată nici de pacienți, nici de cei care le făceau vizite ca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
un amic, fost marinar, care vizita periodic corturile instalate în Piață. Spune-mi de unde ai avut atâtea lire cipriote ca să îți cumperi mulțimea asta de aparatură, toată ambalată de parcă ar fi gata de vânzare? Toate le-am primit cadou de la ciprioții care m-au vizitat și care toți vorbesc românește. Cetățene, domn nu pot să îți mai spun pentru că ceea ce ai făcut până acum seamănă îngrozitor de mult cu comportamentul unui delincvent.... Domnule ambasador... Cetățene, nu sunt ambasador, sunt șeful misiunii diplomatice

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
seamănă îngrozitor de mult cu comportamentul unui delincvent.... Domnule ambasador... Cetățene, nu sunt ambasador, sunt șeful misiunii diplomatice a României în Cipru și am obligația și dreptul de a veghea la corectitudinea raporturilor dintre România și Cipru, inclusiv dintre români și ciprioți. Trebuie să îți spun că tu ai escrocat o seamă de ciprioți cinstiți, miloși, corecți în sentimentele lor de recunoștință pentru România, unde au trăit câțiva ani și s-au format ca specialiști. Domnu' șef, eu nu le-am cerut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
ambasador, sunt șeful misiunii diplomatice a României în Cipru și am obligația și dreptul de a veghea la corectitudinea raporturilor dintre România și Cipru, inclusiv dintre români și ciprioți. Trebuie să îți spun că tu ai escrocat o seamă de ciprioți cinstiți, miloși, corecți în sentimentele lor de recunoștință pentru România, unde au trăit câțiva ani și s-au format ca specialiști. Domnu' șef, eu nu le-am cerut nimic, ei mi-au adus din bunăvoința lor, nu puteam să-i

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
ai trăit până zilele trecute. La șase luni de la evenimentele sângeroase pe care le trăisem din plin, am decis că era momentul cel mai oportun pentru întâlnirea dintre salariații ambasadei cu românii rezidenți în Republica Cipru și cu foștii studenți ciprioți care absolviseră instituții de învățământ românești și practicau acum în țara lor profesiile de medic, farmacist, inginer constructor etc. Primisem de la MAE aprobare pentru întreaga manifestare, menită să refacă raporturile de lucru și prietenești, deteriorate de evenimentele din luna mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
a celor două soții să avem un util schimb de opinii, de natură să refacă armonia cu toți participanții la respective reuniune. Cocteilul s-a prelungit peste trei ore, convorbirile mele au fost aproape permanent cu diferite grupuri formate din ciprioți pe care îi bănuiam ca fiind membrii sau simpatizanții unor partide despre care aveam încă de la București suficiente informații. Concluziile mele după reuniune erau că fie foștii studenți ciprioți se molipsiseră de la noi de patimile specifice "românului imparțial", fie era

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
convorbirile mele au fost aproape permanent cu diferite grupuri formate din ciprioți pe care îi bănuiam ca fiind membrii sau simpatizanții unor partide despre care aveam încă de la București suficiente informații. Concluziile mele după reuniune erau că fie foștii studenți ciprioți se molipsiseră de la noi de patimile specifice "românului imparțial", fie era în caracterul lor mediteranean un soi de mimetism, însușit cu sau fără voie din avatarurile propriei istorii care în folclorul nostru era atât de plastic sintetizat în binecunoscuta zicală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
complet neoficială, ea urma să aibă și ecouri oficiale. La masa respectivă a apărut, ca din întâmplare, și o informație care mi-a stârnit interes maxim, cu atât mai mult cu cât ea preocupa mai ales pe soțiile românce ale ciprioților. Se afirma că de câteva săptămâni începuseră să fie aduse și din România, fete tinere care sunt imediat angajate prin diferite restaurante, în calitate de "debarasatoare" sau ajutoare de ospătar. Când mi s-a cerut părerea, am apreciat că pericolul invadării pieței

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
spre armonia liber consimțită a coloniei române de pe insulă și în acest scop mă străduiam să fiu cât se putea de echidistant în relațiile cu fiecare și cu toți. Comunicarea sinceră și directă era singura cale spre mintea și sufletul ciprioților. Experiența oferită cu generozitate de familia Nishanian îmi dovedea că sunt pe calea cea bună, căci obținusem prin amiciție economii lunare substanțiale pentru MAE. Prin cocteilul oferit familiilor de români și foștilor absolvenți ai unor facultăți din diferitele centre universitare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
noastră reușisem să-i conving că ambasada română este un loc unde ei sunt bineveniți, unde pot găsi prieteni gata să le ofere cel puțin un sfat dezinteresat. Masa oferită de colonia română sau filoromână dovedea receptivitatea celor mai importanți ciprioți față de schimbările de atitudine și de vocabular ale tuturor membrilor misiunii. După aproape trei luni de adaptare la noile condiții, puteam să mă declar satisfăcut de relațiile stabilite cu autoritățile locale, mulțumit de cooperarea cu diaspora locală, încântat de adaptarea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
a dus în orașul Kition. Aici el s-ar fi întâlnit cu apostolii, a fost evanghelizat și canonizat. Rămășițele sfântului Lazăr, se spune, au fost descoperite și curățate în anul 890. De atunci, sarcofagul său a fost venerat de grecii ciprioți. După alte surse, osemintele sfântului Lazăr au fost luate de împăratul Leo I în anul 900 și duse la Marsilia, unde sfântul este de asemenea venerat; o altă variantă ar fi, că, după ridicarea sa din morți, Lazăr s-ar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
se numea Kition și este un lăcaș de cult dintre cele mai importante din punct de vedere istoric, alături de bisericile din Peristorina și cea a sfântului Barnabas, tipice pentru bizantinismul mediu cipriot. * Mă limitam, în acele condiții, la relațiile cu ciprioții. Pe cât era posibil răspundeam invitațiilor româncelor și soților lor care lucrau indiferent de temperaturile cu care ei erau deja obișnuiți. Așa am reușit să răspund unor invitații amabile. O primă vizită în afara Nicosiei am efectuat-o la unul dintre liderii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
numit de președinte fie din rândul deputaților din Camera Reprezentanților, fie din afara ei. Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanților, compusă din 80 de membri, aleși tot pentru o perioadă de 5 ani. Conform Legii electorale, 56 de membri sunt ciprioți greci și 24 de membri sunt ciprioți turci. Prin curierul "TAROM" din 21 septembrie primeam o comunicare urgentă referitoare la membrii delegației române la festivitățile de marcare a celei de a 30-a aniversări a proclamării independenței Republicii. Cei doi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
din Camera Reprezentanților, fie din afara ei. Puterea legislativă este exercitată de Camera Reprezentanților, compusă din 80 de membri, aleși tot pentru o perioadă de 5 ani. Conform Legii electorale, 56 de membri sunt ciprioți greci și 24 de membri sunt ciprioți turci. Prin curierul "TAROM" din 21 septembrie primeam o comunicare urgentă referitoare la membrii delegației române la festivitățile de marcare a celei de a 30-a aniversări a proclamării independenței Republicii. Cei doi reprezentanți erau persoane de la cancelaria președintelui, pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
le cunoșteam: Mircea Dan Popescu și Ion Mărgineanu, un reputat fost șef al Agerpresului. În mod firesc, eram membru al delegației și urma să particip la întregul program al gazdelor pentru toate delegațiile participante la această aniversare deosebit de importantă pentru ciprioții greci. Situația mea era pe deplin egală cu a colegilor de la celelalte state. Astfel, în zilele următoare fusesem de mai multe ori împreună cu ceilalți șefi de misiune, ceea ce a fost un excelent prilej de a conversa pe diferite teme, de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
Din ultimele luni ale anului 1990, îmi mai aduc aminte de două activități care amenințau să capete un caracter de permanență pentru ambasada noastră în Cipru și nu numai. Prima era adopția de copii din România, un fenomen care pentru ciprioți era vital, multe dintre familiile mature fiind lipsite de orice fel de urmași și fără vreo speranță de a avea vreunul. Din luna mai, aveam informații că se constituise o asociație a acestor familii, denumită "From Cyprus with love" ("Din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
că se constituise o asociație a acestor familii, denumită "From Cyprus with love" ("Din Cipru, cu dragoste"), care avea drept scop să înfieze copii sărmani din România, provenind din casele de copii moștenite de la regimul comunist. Avantajul lor era că ciprioții sunt creștini ca și românii. În luna noiembrie fusesem invitat la conducerea asociației, aceasta nutrind speranța de a găsi un sprijin la ambasadă. Atunci le-am spus clar și sincer că misiunea diplomatică nu are nici dreptul, nici interesul să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
comunistă din nordul Dunării, se evocau întâmplările din perioada tulbure a ultimelor zile ale lunii decembrie 1989 și începutul anului 1990. În conferința de presă am folosit punctajul pe care îl experimentasem la prima întâlnire cu românii și foștii studenți ciprioți. Consideram că sinceritatea față de presa locală era poate mai convingătoare decât orice joc al imaginației unui participant neimplicat efectiv în acele evenimente, dar totuși un martor ocular. Am fost uimit să primesc aplauzele lor când am întrebat " Aveți întrebări, vă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
modul calm, sfătos al exprimării ideilor pe care le enunța cu ușurința de bun cunoscător atât al limbii engleze, cât și al problemelor cotidiene ale insulei. Deși eram la prima întâlnire, după ce îl informasem că apreciasem intervențiile echilibrate ale reprezentanților ciprioți la reuniunile de la Helsinki și Geneva și după aproape zece minute de convorbiri, distinsul politician mă întrebă: Ați fost în partea de nord a insulei? Încă nu, dar până la Anul Nou sper să reușesc să îi fac o vizită protocolară

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
imperiul britanic. Primul colaborator mă anunță discret că sosește președintele. M-am scuzat și i-am întâmpinat pe George și Andrula Vassiliou. Convorbirile șefului misiunii și ale soției sale cu familia Vassiliou s-au desfășurat, mulțumită atitudinii celor doi demnitari ciprioți, într-o atmosferă pe deplin prietenească. Timp de peste o oră, am trecut în revistă și am conversat cu aproape toți invitații, folosind prilejul pentru rememorarea tradiției relațiilor bilaterale româno-cipriote, pentru reconfirmarea aprecierilor față România, țara unde s-au format ca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
Italiei, SUA și Marii Britanii au constituit pentru mine un fel de recunoaștere că țara noastră devenise un stat demn, un interlocutor valabil, în Europa și, poate, nu numai. Am informat conducerea Ministerului Afacerilor Externe despre activitatea protocolară, despre participarea demnitarilor ciprioți și a ambasadorilor, despre convorbirile avute cu înalții oaspeți. Trebuie să recunosc că această recepție a fost percepută ca un eveniment de seamă în raporturile noastre cu gazdele și cu lumea diplomatică din Nicosia. Eram încântat de multiplele apeluri telefonice

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
perspectivele relațiilor bilaterale. În timpul convorbiri în trei, opiniile mele erau susținute de Președinția Ciprului, dar neglijată de Petre Roman. Îi recunoșteam stilul său cribdos, răutatea lui față de persoana mea, în repetate rânduri, după scena din Piața Revoluției. Manifestarea ei în fața ciprioților și a delegației române prin evitarea oricărei încercări ale demnitarului cipriot de a transforma dialogul forțat al primului-ministru român în convorbire firească între trei persoane era atât de evidentă și penibilă pentru persoana care o cultiva. Eu mi-am jucat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
participam la două recepții, una la prânz la ambasadorul Australiei, iar seara la ambasadorul Indiei, cu care am abordat vizita președintelui Iliescu în India. Activitatea cea mai de seamă fusese un dineu la ambasadorul Cehoslovaciei, oferit în cinstea a doi ciprioți de seamă, care aveau, cel puțin în lumea diplomatică din Nicosia, un renume de negociatori celebri în problemele interetnice de pe insulă. Nu îmi pot permite să evoc conținutul argumentațiilor celor doi insulari de etnii opuse, diferite ca sistem de gândire

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]