829 matches
-
între participanți, indiferent de aportul personal prin ustensile sau muncă fizică, avându-se în vedere doar nevoile fiecăruia, iar cel care stabilea părțile respecta regula de a-și lua ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreținerea lor cădea în sarcina Consiliului Județean Tecuci, organ administrativ ce a întreținut în bune condiții respectivele podețe, două la număr, atâtea fiind și gârlele, de fapt vechi cursuri ale apei Bârladului. Un podeț important, ca destinație, pentru că permitea trecerea cirezii satului Umbrărești pe islazul comunal de la Tămășeni, se afla peste apa Corozelului. Pentru construirea, reconstruirea sau repararea lui, se prevedeau anual în bugetul comunal importante sume de bani, dar care se risipeau și luau alte căi decât acelea destinate inițial
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și cireada de vaci. Înainte de colectivizare, foarte mulți oameni și-au vândut animalele, fiindcă erau condiționați în cererea de înscriere la gospodărie de factori, cum ar fi suprafața totală de teren înscrisă, numărul de animale, mijloace de transport și de lucru sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare. E demn de reținut că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
permanent, cu funcționari nervoși, puși pe harță și mereu în întârziere din cauza mijloacelor de transport în comun, acum, în timpul călătoriei, trebuia să uite de ei și de ele, să se deconecteze de sub tensiunea lor, să se bucure până și de cirezile de vite de caii izolați legați de picioare, sau de cârdurile de gâște pe lângă care trecea odată cu întreaga garnitură. O idee năstrușnică îi trecu prin minte: "Să renunțe la diplomă, să rupă repartiția din valiza de lemn, să coboare în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu are sfârșit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 67) „Când este sărbătoare aici pe pământ, se adună mulțime de oameni, care aduc nenumărate mărfuri: grâu, orz și tot felul de roade, turme de oi și cirezi de vite, haine, veșminte și altele asemenea. Unii vând și alții cumpără. Există asemenea lucruri în ceruri? Nu, există însă unele mai importante. Nu găsim acolo grâu, orz sau alte roade ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cumpără. Există asemenea lucruri în ceruri? Nu, există însă unele mai importante. Nu găsim acolo grâu, orz sau alte roade ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunătatea, blândețea. Nu se găsesc acolo turme de oi și cirezi de vite, ci duhurile drepților, care au ajuns la desăvârșire și sufletele împodobite cu virtuți. Nu se află acolo haine frumoase și bijuterii strălucitoare, ci cununi mai prețioase ca aurul și decorații și daruri nenumărate, care sunt hărăzite biruitorilor luptelor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cer: Zăpezi iernând în munți. Compacte turme, În sine-nghesuite, ca în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci lupi amușinându-le pe urme. Iar pe deasupra, transhumând prin spații Împrăștiate, cu berbeci greoi Ce par să tragă timpul înapoi Cirezi cu mult mai mari de constelații. Morții inexorabile i se opune ciclic vegetalul triumfător, de unde aerul tare și parfum de pajiști, tentații și seve înviorătoare: "Dureri de cap, cu insmnii și greață (...) / Dar și din morți de vrei să te
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
îndemânatic. Acest băț era pentru mama un instrument indispensabil și multifuncțional. Cu el arunca după câinii, pisicile și găinile care dădeau iama prin oale, străchini și alte ustensile folosite la gătit, cu el lua în primire vitele când veneau de la cireadă, cu el intervenea pentru a tempera hârjoana sau certurile dintre noi, copiii, când acestea luau proporții, și tot cu el miluia pe acela dintre noi care, trimis după apă sau după de ale focului, uita să se mai întoarcă. Datorită
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ascuțișul armelor, aveau să se prăbușească neîncetat regate și imperii ce păreau eterne. Totul s-a petrecut odată cu cea de a doua etapă a migrației indo europene din nordul teritoriilor ponto caspice. Erau în căutare de pășuni pentru turmele și cirezile lor greu încercate de seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rău (6); tîmpit (5); bovină (4); carne (4); băiat (3); corn (3); forță (3); iarbă (3); oaie (3); pajiște (3); prostie (3); puternic (3); roșu (3); urît (3); vaca (3); adjectiv (2); animale (2); bătrîn (2); bivol (2); căscat (2); cireadă (2); cîmp (2); cornorat (2); cornut (2); dobitoc (2); ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie; deget; dezgust; diaree; drob; Dumnezeu; fiert; ființă; frumusețe; Gigi Becali; gras; la grătar; grijuliu; groază; imaș; indiferență; inel; isteț; iubire; mare; miel; mieluț; mirositor; moale; mor; mort; negru, zburdă; neobrăzat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lactate (2); negru (2); proastă (2); abundentă; acasă; agitată; albă; alb-negru; aliment; amuzament; amuzant; animal domestic; animal erbivor; animal mare; animal, lapte; animale; atenție; bani; băț; belșug; berbec; bine; biserică; buhai; bună și cuminte; bunica; Burger; caș; casă; cașcaval; cîmpie; cireadă; clopot; corniță; cornorată; cornute; dex; drăgălașă; drumul; ea; entuziasm; ce ești; fată; fete; foame; gingaș; gospodărie; grasa; ha-ha; iarba; iepure; imaș; India; inteligentă; iubit; juncă; cu lapte; de lapte; lapte, bani; lapte/ Milka; lapte-delicatese; lăptic; legată; lene; leu; liniște; luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); tinerețe (2); tînăr (2); țară (2); vietate (2); vițel (2); zburdalnic (2); acasă; admirație; adorabil; animal domestic; animal mic; atracție; bani; bădăran; băiat; bărbat; Băsescu; blînd; bouț; în burtă la vacă; cabalină; capră; carne roșie; căciulă; căruță; cercel; cîmpie; cireadă; coadă puternică; compasiune; continuitate; copilărie; copilaș; copilul vacii; cornițe; cornorat; credință; cuminte; curte; delicios; dovlecel; drăgălășenie; duioșie; foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita care are roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o lingură, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de poeziile Joc secund și Timbru; 13. Lumea purificată în oglindă se asociază cu ideea autocunoașterii, așa cum este prezentată în poezia Din ceas, dedus...: "Din ceas dedus adâncul acestei calme creste,/ Intrată prin oglindă în mântuit azur./ Tăind pe înecarea cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joc secund, mai pur"; 14. Comuniunea desăvârșită a spiritului cu creația cosmică, atunci când poetul atribuie lucrurilor un suflet, iar poezia este "un cântec încăpător" ("Ar trebui un cântec încăpător, precum/ Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acestei calme creste") care se răsfrânge în sine însuși ca într-o oglindă. Arta are valori narcisiste, poezia fiind un produs al minții, un proces exclusiv intelectual, "un joc secund mai pur", în care se reflectă realitatea: "Tăind pe înecarea cirezilor agreste/ În grupurile apei,/ un joc secund, mai pur". În strofa a doua o altă concepție a poetului despre poezie, care este "Nadir latent" (nadir = punct imaginar pe bolta cerească, diametral opus zenitului, aflat la intersecția dintre verticala locului, de unde
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
era ger, făceam degerături la degete), ca să nu ducă lipsă nici iarna de furaj proaspăt. Iar din aprilie până în noiembrie, aceste doamne trebuiau duse la păscut și păzite cu câinele. Pe atunci nu existau garduri electrice, pe atunci omul păzea cireada și stătea pe gânduri la pășune. Cât timp nu le acordam, când stau și mă gândesc !... Încă nu deveniseră un simplu număr (agățat de ureche), așa cum se întâmplă astăzi în crescătoriile moderne, în marile lagăre de concentrare. Fiecare avea un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele de putere, purtate aprig între cele două cornute. "Murga" a deținut multă vreme supremația. Îmi aduc aminte de cruda bătălie care a izbucnit între ele sub ulmi
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele de putere, purtate aprig între cele două cornute. "Murga" a deținut multă vreme supremația. Îmi aduc aminte de cruda bătălie care a izbucnit între ele sub ulmi, într-o seară frumoasă de vară, la ora când dobitoacele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
decât să vină la noi; în adâncul bârlogului său, cred că se gândește deja la afinele care acușica se coc. Am încercat pur și simplu să văd muntele așa cum îl vede ursul, ceea este deja un pas înainte. Am văzut cirezile de vaci și turmele de oi care se ivesc pe costișe, am văzut vulturii planând deasupra lor, în voia curenților ascendenți, am văzut norii (minunații nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îi gheața și două pahare de argint, părul îi oferă pere galbene ca ceara și dulci ca mierea, cățelușa îi oferă o salbă de galbeni, iar când ajunge acasă scoate din lada dată de Sfânta Duminică nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi, de care se bucură tatăl ei. Fata babei, care se poartă urât cu toți cei care-i cer ajutorul este pedepsită. Căci deschizând lada, o mulțime de bălauri au ieșit dintr ânsa și pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și toate astea din frică față de Dumnezeu. (Coran, II, 35, adaptare după versiunea franceză a lui Jacques Berque). Am putea afla acolo o altă perspectivă asupra relatării informante pe bază de "mulgere", așa cum, pornind de la o imagine în oglindă ("înecarea cirezilor agreste") Dan Barbilian ajungea la "un joc secund, mai pur". Dar, nefiind în stare deocamdată să ajungem la acel "nadir latent", trebuie să ne mulțumim cu zona obscură a subconștientului: operațiunea de extragere a laptelui de la blânda rumegătoare generează imagini
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Poți dacă vrei să nu te naști,/ Dar dacă ești te și îngropi.// E fericit cuvântu-n gând,/ Rostit, urechea îl defăimă,/ Spre care o să mă aplec/ Din talgere vis mut sau faimă?// Între tăcere și păcat/ Ce-o să aleg cirezi sau lotuși?/ O, drama de-a muri de alb/ Sau moartea de-a învinge totuși...//"( Știu, puritatea). Toate acestea, în ciuda faptului că lirismul debordant din primul volum începe să se cenzureze, din ce în ce mai vizibil, odată cu cel de-al doilea volum: Călcâiul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]