5,141 matches
-
morți, Cenaclul a fost interzis de Ceaușescu. Megalomanul Adrian Păunescu și-a compromis și și-a distrus singur cenaclul. Să revenim acum la strofa cu care am debutat în revista Urzica. Acum constat că strofa aceasta nu este o Epigramă, cit mărturisirea unei intenții, un început de program al unui gazetar, în această viață și lume în care visul meu era să devin gazetar, care are o legătură directă cu visul din subconștientul meu. În liceu visul meu a fost acela
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
expunere științifică a filozofiei índice este cuprins în aceeași operă hegeliană, vol. I, p. 143-166, pentru a cărui importanță ar merita să fie amintit în întregime (ceea ce nu justifică, desigur, recunoașterea lui H. v. Glasenapp, Die Philosophie der Inder, loc.cit., p. 7, limitată la "... die vielen Hinweise, welche uns in den Werken... Hegels... entgegen treten"). Spicuim numai ceea ce are legătură directă și imediată cu subiectul abordat: "Cît privește vechimea înțelepciunii índice, ne-am oferit plăcerea de a crede în numerele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pozitivă, care se practică cu cilícii și penitențe îndîrjite [217]. În acest domeniu au apărut diverse teorii ca și cele mai stranii invenții ale brahmanilor." Istoria Indiei este rezumată de Hegel în vol. II din Prelegeri despre filozofia istoriei, ed. cit., p. 106-118, din care vom extrage fragmentele mai interesante: "India nu a făcut niciodată cuceriri, din contră, de-a lungul întregului timp de cînd datează istoria relațiilor ei cu lumea externă, a fost mereu cucerită de mongoli, de afgani și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
p. 5. [32] A. BALLINI, Nuvele indiene, Florența, Sansoni, 1954, p. 162, în care se reproduce ceea ce același autor scrisese în Introducere, p. XIII sq., Hitopadeça, 1, I, text, vers. și ilustrație. Milano, 1935. [33] A. BALLINI, Nuvele indiene, ed. cit., p. 162. Pentru mai multe amănunte privitoare la Italia, cf. G. AMALFI, Panciatantra în Italia, Trani, 1893, V. Vecchi editore. [34] A. BALLINI, ibid., p. 162-163. [35] C. FORMICHI, Salus populi (Eseu de știință politică), editori Frații Bocca, Torino, 1908
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eseu de știință politică), editori Frații Bocca, Torino, 1908, p. 11 sq. [36] C. FORMICHI, op. cit., p. 11-12. [37] Repetăm, subliniind cele spuse, cu cîteva pagini în urmă, de A. BALLINI, op. cit., p. 161. [38] A. BALLINI, Nuvele indiene, ed. cit., p. 163. [39] Cf. S. PUȘCARIU, op. cit., p. 42. Panciatantra putea fi cunoscută în versiunea greacă sau în versiunile slave. [40] L. DI FRANCIA, op. cit., p. 5 sq. [41] Așa cum am văzut, la Florența terenul era bine pregătit în ce privește cunoștințele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de la H. VON GLASENAPP, Indien und Abendland, 2, în: "Universitas", II, 2 (1947), pentru Franța în mod special să se țină seama de R. SCHWAB, op. cit., passim, care este de o bogăție uluitoare. [55] L. RENOU, Sanskrit et Culture, ed. cit., p. 99-100. [56] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 502 sq. (chap. III: L'Orient. Romantisme Supreme). [57] A se vedea și ce a spus L. RENOU în Prefața cărții citate, de R. SCHWAB, p. 6. [58] În rest, aceasta a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și ce a spus L. RENOU în Prefața cărții citate, de R. SCHWAB, p. 6. [58] În rest, aceasta a fost făcută în mod structural cel puțin pentru Franța de R. SCHWAB. [59] Evidențiază L. RENOU, Sanskrit et Culture, ed. cit., p. 96. [60] M.F. SCIACCA, L'idealisme moderne, în vol. Eresie del secolo, "Pro Civitate Christiana", Assisi, 1954, p. 50-51. [61] MARIO PUPPO, Il Romanticismo, Universale Studium, 1951, p. 14. [62] MARIO PUPPO, ibid., p. 21. [63] În Ding an
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
SCHWAB, op. cit., p. 20-22 etc. și, mai ales, p. 74-85, 177-180, 219-239 etc. (cf. Index, p. 520). [69] E. PAPPACENA, op. cit., p. 436. [70] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 96-104. [71] Cf. H. VON GLASENAPP, Die Philosophie der Inder, ed. cit., p. 7. Dar vom vedea că pentru Hegel nu este vorba de singurele "referințe" la filozofia índică veche. [72] Și Novalis i-a cunoscut pe frații Schlegel; cf. R. BOTTACCHINI, op. cit., p. 221; cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 219-224. [73
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
hexametri și note. Bari, Laterza, 1943, p. 22-23. [83] Tot apud IDA VASSALINI, op. cit., p. 138. [84] Ibid., unde se pot vedea și trimiterile respective, la p. 23. [85] Cf. indicațiilor din H. VON GLASENAPP, Die Philosophie der Inder, ed. cit., p. 6 și nota 12. La p. 9 se arată cum importantei versiuni engleze a lui Wilkins i-ar corespunde prefața dedicată lui de Warren Hastings, guvernator britanic al Indiei, care afirmă că Gta ar fi trăit "when the
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Damăyănti" din Mahăbhărata (III, 52-79), care este rezumat și comentat și de Hegel de două ori, mai precis în Ideea frumosului artistic (Estetica) (trad. ital. de A. Novellini, Napoli, 1863), p. 230-231, și în Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 145. [112] Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I (trad. ital. de E. Codignola și G. Sanna, Perugia-Veneția, "La Nuova Italia", 1930), p. 146. [113] Ibid., este amintită, pentru a stabili problemele studiilor filozofice indiene, chiar Transactions of
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1930), p. 146. [113] Ibid., este amintită, pentru a stabili problemele studiilor filozofice indiene, chiar Transactions of the Royal Asiatic Society of Great Britain and Ireland, vol. I, prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Great Britain and Ireland, vol. I, prima parte, Londra, 1824, p. 19-43; și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare la lumea índică au fost adunate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și vol. II, prima parte, ed. cit. [114] Cf. fragmentului citat mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare la lumea índică au fost adunate în addenda tezei despre Hegel și lumea índică, de o absolventă de-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai sus, p. 229 (= "baza" limbii grecești și latine). [115] Cf. Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 171. [116] Cf. Prelegeri de istorie a filozofiei, ed. cit., I, p. 143; idem, Prelegeri de filozofie a istoriei, ed. cit., II, p. 170 sq. [117] Fragmentele din opera lui Hegel privitoare la lumea índică au fost adunate în addenda tezei despre Hegel și lumea índică, de o absolventă de-a mea, Achille Rosaria, căreia îi mulțumesc mult pentru că mi-a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca fiind deficiente, a se vedea p. 252. [281] Cf. note 158 de la p. 247. [282] După bogata recoltă de texte hegeliene referitoare la gîndirea indiană, rămîn sub orice așteptare însemnările lui H. VON GLASENAPP, Die Phil. d. Inder, ed. cit., p. 7, asupra "numeroaselor trimiteri" (die vielen Hinweise) la filozofia indiană făcute de Hegel, împreună cu Schelling și cu Schopenhauer îndeosebi; cu atît mai mult, asupra unei anumite aprofundări a gîndirii indiene din partea lui Hegel, în măsura în care: "Schön Hegel hat auf die
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Împotriva sistemului hegelian, cf. A. LOMBARDI, Critica delle Metafisiche, Roma, Bardi, 1940, p. 81-234. [350] Geneza, 3, 5. [351] Cf. p. 286 și 272. [352] După cum, cu bună dreptate, observă cu privire la brahmani (care înțeleg să comande zeilor); E. GATHIER, art. cit., în Fede e Civ., ed. cit., p. 331. [353] G. MARTANO, L' ε*ναντίωσις nel pensiero dei Greci, Extr. din vol. LXXIII al "Atti dell'Acad. di Scienze Morali e Politiche della Societa Naz. di Scienze, Lettere ed Arti in
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Critica delle Metafisiche, Roma, Bardi, 1940, p. 81-234. [350] Geneza, 3, 5. [351] Cf. p. 286 și 272. [352] După cum, cu bună dreptate, observă cu privire la brahmani (care înțeleg să comande zeilor); E. GATHIER, art. cit., în Fede e Civ., ed. cit., p. 331. [353] G. MARTANO, L' ε*ναντίωσις nel pensiero dei Greci, Extr. din vol. LXXIII al "Atti dell'Acad. di Scienze Morali e Politiche della Societa Naz. di Scienze, Lettere ed Arti in Napoli", Napoli, G. Genovese, 1962, p.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mod fatal o pierde, deoarece: "trei sînt destinele bogăției: sau unul o dăruiește, sau se bucură de ea, sau o pierde. Cine nu o dăruiește sau nu se bucură de ea, acela o pierde" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit, p. 111). Firește, cum va rezulta mai departe, eliberarea de sub robia avuției constituie un adevărat ideal pentru "înțelept", care prescrie "sărăcia ca singura avuție a înțeleptului" (331, 12) și, adesea, îi înalță un veritabil imn de glorie: "Mărire ție, sărăcie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în adîncul oceanului: Că oceanul în fund pune Perla, iar că paiul sus îl ține, E spre marea sa rușine: Paiul pai e, perla-i perlă, orice-ai spune. (O. BÖHTLINGK, op. cit., n. 209, în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 192.) 2) Neînțeleptul Neînțeleptul sau prostul sau nebunul (prostia și nebunia sînt puse pe același plan de indian) ne este prezentat (ironic) ca avînd opt avantaje: "Opt sînt avantajele prostului: nu are griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
griji, mănîncă mult, vorbește totdeauna el, doarme zi și noapte, nu-și frămîntă creierul cu privire la ceea ce trebuie să facă sau nu, rămîne indiferent la laudă și la blam, se crede superior tuturora, trăiește viață lungă" (C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit., p. 120). Întocmai ca și omul rău, neînțeleptul constituie o primejdie pentru salvarea omului bun; de aceea, și de societatea acestuia trebuie să fugă: Să rătăcești, alături de jivine, Prin văgăuni de munți e mult mai bine -, Decît cu ne-nțelepții
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
spună un lucru neplăcut, dar folositor, sau cineva care să-l asculte" (160). "Cei care spun pe lumea aceasta lucruri neplăcute dar folositoare, aceia sînt numiți prieteni adevărați; ceilalți nu poartă decît numele de prieten" (161) (Panciatantra, II, 209, trad. cit.). 4) Femeia Desigur, un loc aparte, în întreaga literatură gnomică indiană, în ocupă femeia. Sînt cunoscute din Antologia sanscrită a lui G. Coșbuc maximele IV, V, VI, XXXII, care numai măgulitoare la adresa ei nu pot fi. Mergînd în această direcție
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
328, 9); "femeile îndrăcite răpesc mintea neînțelepților" (328, 14); "femeia rea (frumoasă) ca o floare de lotus îmbobocită este un heleșteu plin cu flori de lotus, în care se ascunde un crocodil" (340, 13). Citez din Panciatantra, I, 61 (trad. cit.) cea mai semnificativă, după cît se pare, în această privință, dintre cugetările indiene "Vîrtej de primejdii, lăcaș al purtării rele, cetate a faptelor îndrăznețe, depozit de păcate, izvor al neîncrederii, cuprinzînd o sută de feluri de înșelăciuni, coș plin de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
maxime în care se fac cele mai înalte elogii femeii și se recomandă cea mai distinsă comportare față de ea în genere. Asupra acestui aspect al femeii indiene a insitat C. FORMICHI, La donna nell'India (în: Sette saggi indiani, ed. cit., p. 123-141). Noi vom căuta doar să trasăm termenii problemei cu relativa soluție. Așa, în Sutra celor 42 de secțiun (cf. TH. SIMENSCHY, Morala hindusă, Iași, 1943, p. 5, citînd ALEXANDRA DAVID-NEEL, Buddhism, London, 1939, p. 287) se citează următorul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu ea cu respect și politețe". "Demne de cinste, sfinte, pure, făclii ale casei, femeile sînt numite zeițele destinului familiilor; dar tocmai de aceea trebuie supravegheate în mod special" (BÖTHLINGK, op. cit., II, n. 4518; în: C. FORMICHI, La gnomica, ed. cit., p. 199 sq. și Idem, Gl'Indiani, p. 114, unde e repetat). Mama și soția mai ales sînt ținute în cea mai mare considerație: " În ceea ce privește dreptul la respect, mama valorează de-o mie de ori mai mult decît tatăl" (TH
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Idem, Gl'Indiani, p. 114, unde e repetat). Mama și soția mai ales sînt ținute în cea mai mare considerație: " În ceea ce privește dreptul la respect, mama valorează de-o mie de ori mai mult decît tatăl" (TH. SIMENSCHY, Morala hindusă, ed. cit., unde se trimite la W. DURANT, Histoire de la civilisation, II, 226-232, Paris, 1937). Soția este singura ființă care dorește tot binele bărbatului: Cu fapte bune-și bucură pe tatăl sau feciorul, Bărbatulu-i dorește tot ce-i bine doar soția, La
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]