1,481 matches
-
femeia vârstnică. Anticorpii antimicrozomali și antitireoglobulină sunt prezenți în peste 80% din cazuri. Examenul citologic prin ABC permite diagnosticul. Poate răspunde spectaculos la terapia prin iradiere. Cancerul tiroidian metastatic Poate fi descoperit, ca un nodul tiroidian, înaintea tumorii primare. Examenul citologic permite diagnosticul. Prognosticul este al tumorii de bază. Cancerele foliculare și papilare în cancerele cu dimensiuni sub 2 cm se recomandă lobo-istmectomie. Cele cu dimensiuni mai mari sau extensie intra- sau extratiroidiană necesită tiroidectomie totală. în caz de adenopatie cervicală
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
puncție la nivelul unirii 1/3 externe cu 1/3 mijlocie a liniei spino-ombilicale stângi (! în dreapta există risc de puncționare a colonului) în condiții de asepsie și antisepsie. Lichidul de ascită se examinează după regulile generale: aspect macroscopic, examen biochimic, citologic și bacteriologic. 3. Biopsia este o metodă de diagnostic utilizată în următoarele situații: - leziune descoperită endoscopic pentru realizarea examenului anatomo-patologic - patologie hepatică - situație în care se realizează prin puncție percutană oarbă (după o anumită tehnică), ghidată ecografic, mai rar laparoscopic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
limfom, urmărirea metastazelor medulare, pancitopenie cu măduvă săracă la mielogramă, mielofibroză, suspiciunea de mielom multiplu. 2. Puncția ganglionară este metoda de explorare a unui ganglion modificat clinic. Conținutul aspirat este examinat microscopic cu diverse colorații (frotiu). Este indicată pentru examenul citologic în situații în care clinica și celelalte explorări nu tranșează diagnosticul. Are valoare orientativă, examenul de certitudine este cel anatomo-patologic din biopsia ganglionară. 3. Studiul cariotipului și examene derivate Cariotipul reprezintă analiza microscopică a numărului și structurii cromozomilor (Fig. 83
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
obținerea unei remisiuni complete, de durată, sinonimă cu vindecarea. Criteriile de remisiune completă sunt: - blaști în măduva osoasă < 5% - sânge periferic normal - cariotip normal - absența altor determinări de boală. 3. Măsuri generale de tratament Abordare terapeutică - individualizarea tratamentului în funcție de tipul citologic, imunologic și factorii de risc - utilizarea terapiei sistemice + tratamentul așa-numitelor “sanctuare farmacologice” (sistem nervos central, testicule, ovar, rinichi) care sunt sursă de recădere a bolii - după abordare inițial agresivă (atac) și obținerea remisiunii complete este necesară continuarea tratamentului pentru
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acest tip de leucemie: hipertrofie gingivală, noduli cutanați, manifestări de leucostază (dispnee, confuzie, tulburări vizuale și de auz etc). Explorări paraclinice Dacă prezența blaștilor în măduva hematopoietică > 20% este criteriu obligatoriu, în sângele periferic sunt prezenți în mod facultativ. Caracteristicile citologice sunt prezența corpilor Auer (Fig. 91, Planșa III), colorație pozitivă pentru mieloperoxidază etc. Celulele mieloide prezintă de asemenea numeroși markeri imunologici (ex. antimieloperoxidaza, CD13, CD33 etc), citogenetici și moleculari. În funcție de aceste caracteristici se diferențiază LAM de LAL și subtipurile de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
clinic general se adaugă câteva elemente sugestive pentru acest tip de leucemie: adenopatii, hepato-splenomegalie, hipertrofie testiculară, dureri osoase, manifestări viscerale diverse prin infiltrare limfoblastică, sindrom de compresiune mediastinală (edem în pelerină, jugulare turgescente, dispnee), tulburări neurologice. Explorări de laborator Examenul citologic permite diferențierea celulei limfoide prin absența granulațiilor și prin diferite colorații, de ex. reacție pozitivă PAS, negativă pentru mieloperoxidază. Imunofenotiparea permite stabilirea diagnosticului prin precizarea gradului de maturare al blaștilor. Examenul citogenetic prezintă un interes major pentru prognostic, în funcție de numărul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
au un risc de 30-125 ori mai mare de cancerizare decât restul populației, apreciindu-se că în medie se cancerizează 1 pacient din 125 cazuri de E.B. pe an. Secvența displazie - adenocarcinom. Displazia reprezintă o stare premalignă caracterizată prin anomalii citologice și arhitecturale la nivelul mucoasei. Numeroase studii prezintă dovezi în favoarea concepției că adenocarcinumul Barrett este mai degrabă rezultatul unei progresiuni de la epiteliul columnar benign la displazie și în cele din urmă la cancer, decât o dezvoltare de novo a cancerului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
0,1%. Contraindicația practicării paracentezei o constituie suspiciunea de fibrinoliză sau coagulare intravasculară diseminată (CIVD). 2) a doua care susține practicarea paracentezei considerând-o metodă sigură pentru diagnostic (3, 81, 286). Se analizează lichidul de ascită din punct de vedere citologic (pH-ul, concentrația lactatului, polimorfonucleare neutrofile - PMN) și bacteriologic (100, 158, 172, 217, 228). Un pH acid ≤7,34 sau gradientul sângelui în lichidul de ascită ≥0,10 în combinație cu o valoare a PMN-urilor >500/mm3 (μl) oferă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
subliniat rata crescută a infecțiilor HPV la femeile tinere și rata scăzută la femeile în vârstă, deși persistența infecției reprezintă un factor de risc important în dezvoltarea și progresia cancerului cervical la femei din toate categoriile de vârstă. Argumentele morfologice (citologice sau histologice) ale implicării HPV în cancerele umane se bazează pe detecția frecventă a ADN HPV hr în unele leziuni precanceroase sau în neoplaziile cervicale și ale regiunii ano-genitale. Studii detaliate au lămurit etapele moleculare ale carcinogenezei HPV, Munger și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
În România, aproape jumătate din femeile infectate HPV sunt purtătoare ale mai multor genotipuri care se replică simultan fără a interfera. În triaj, considerând femeile cu infecție HPV lr ca neinfectate înseamnă a diminua semnificația asociației dintre infecție și leziuni citologice. Numai absența detecției ADN HPV este un argument pentru inexistența potențialului oncogen. Vaccinul Cervarix™ reprezintă o noutate și din alte două puncte de vedere:- Folosește sistemul adjuvant ASO4 alcătuit din Al(OH)3 și MPL (monofosforil lipid). MPL este un
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
E6 și E7 în VLP himeră (vezi capitolul 7). PRIORITĂȚI RECENTE PENTRU AMELIORAREA VACCINURILOR HPV Vaccinurile comercializate reprezintă numai o etapă a imunoprofilaxiei cancerului de col. Fiecare vaccin trebuie însoțit de mijloacele de diagnostic al eficienței, iar criteriile clinice și citologice folosite în prezent sunt subiective și apar relativ târziu. Criteriile virusologice și moleculare vor trebui să aducă noi markeri pentru monitorizarea evoluției bolii la nevaccinate ca și la vaccinate. Extinderea vaccinării și la băieți este singura cale pentru asigurarea unei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Premiul Nobel pentru Medicină, 2008). Concomitent cu studiile privind decelarea HPV în cancer și stabilirea prevalenței în populația generală, s-au precizat și alți factori implicați în persistența virală și în carcinogeneză (Cogliano V. și colab., 2005). Date clinice și citologice au arătat că majoritatea modificărilor celulare induse de HPV la nivelul colului uterin sunt tranzitorii și 90% regresează spontan în 12-36 de luni prin eliminarea virusului de către sistemul imun celular (Giuliano AR., și colab., 2002). Între factorii de risc (virali
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este menționat ca p97, pe când în HPV18 ca p105. Odată cu inducția replicării productive, este activat promotorul târziu, care direcționează expresia de la o serie de situri start heterogene în jurul nucleotidelor 742 (p742) în HPV31. PREVALENȚA GENOTIPURILOR HPV LA PACIENTE FĂRĂ LEZIUNI CITOLOGICE Studiul cel mai consistent asupra prevalenței infecției HPV la femei cu citologie normală a fost compilat de OMS și Institutul Oncologic Catalan (www.who.int/hpvcentre) și include evaluarea a 157 897 femei din toate continentele între 1999-2005. În mod
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la femei cu citologie normală a fost compilat de OMS și Institutul Oncologic Catalan (www.who.int/hpvcentre) și include evaluarea a 157 897 femei din toate continentele între 1999-2005. În mod expres, studiul se referă la femei fără leziuni citologice pentru că includerea pacientelor cu leziuni ale colului modifică semnificativ datele de prevalență în funcție de gradul de severitate al leziunilor (Munoz N.M. și colab., 2003; 2004). În Europa genotipurile 31 și 33 sunt mai frecvente ca HPV 18 (după Parkin DM., 2006
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
recoltarea probelor iar testul de detecție a ADN HPV a fost reacția de polimerizare în lanț (PCR) cu primerii GP5+/6+ (Cuzick J., și colab., 2006). În toate țările, HPV 16 este cel mai răspândit genotip la femeile fără leziuni citologice cu prevalență medie 2,6%, cu variații între 3.5% în America de Nord și 2,3% în Europa (Dunne E.F.și colab., 2007). Al doilea genotip ca frecvență la nivel global este HPV 18 dar acest rang variază de la un continent
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și 2,3% în Europa (Dunne E.F.și colab., 2007). Al doilea genotip ca frecvență la nivel global este HPV 18 dar acest rang variază de la un continent la altul. Tabelul următor compară prevalența diferitelor genotipuri la femeile fără leziuni citologice în Europa (prevalentă globală 8,1%) și în America de Nord (prevalență globală 11,3%). Cele două genotipuri principale cu risc înalt (HPV 16+18) au o prevalență de 40% în Europa și de numai 30,5% în America de Nord (fig. 6). Aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
respiratorie recurentă. Diferențele geografice se pot datora și diferenței de sensibilitate în detecție. Se știe că primerii folosiți în Europa, spre deosebire de cei din America, detectează mai sensibil genotipurile 31, 35, 52 și 6. PREVALENȚA GENOTIPURILOR HPV LA PACIENTE CU LEZIUNI CITOLOGICE Genotipul HPV 16 este cel mai frecvent depistat, independent de diagnosticul clinic. HPV 18 este asociat și el cu leziunile precanceroase sau cancer, mai ales cu diagnosticul de adenocarcinom in situ (Ho G.Y., și colab., 1998; Franco E.L., și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
colab., 1998; Franco E.L., și colab., 1999). Acest din urmă diagnostic are prognostic mai sever și un trend ascendent ca frecvență în ultimii ani, în țările dezvoltate. Prevalența genotipurilor HPV 16 și 18 acoperă peste 70% din pacientele cu leziuni citologice (Kjaer S., și colab., 2006; Kyrgiou M., și colab., 2006). Următoarele poziții sunt ocupate, în ordine, de genotipurile HPV 33, 45 și 31. De notat că genotipul HPV 45 este foarte rar la femei fără leziuni însă este prezent semnificativ
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
face carcinoame larigiene sau papilomatoză laringiană recurentă. Cancerul de col uterin este al doilea cancer ca frecvență la femei în țările emergente și al 7-lea în țările dezvoltate. Declinul înregistrat în ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic și este mai pregnant pentru carcinoamele scuamoase decât pentru adenocarcinoame. În țările dezvoltate numai 5% din cancere sunt reprezentate de cancerul de col uterin, rezultat obținut în urma extinderii programelor de screening citologic care depistează, previn și tratează formele incipiente. Anual
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ultimele două decade este atribuit programelor de screening citologic și este mai pregnant pentru carcinoamele scuamoase decât pentru adenocarcinoame. În țările dezvoltate numai 5% din cancere sunt reprezentate de cancerul de col uterin, rezultat obținut în urma extinderii programelor de screening citologic care depistează, previn și tratează formele incipiente. Anual, se înregistrează global 490-510 mii cazuri de cancer de col uterin și peste 1 milion cazuri de cancer de sân (Ferlay J. și colab., 2004). Pentru comparație, cifrele pentru alte localizări ale
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai scăzută se înregistrează în Finlanda (0,5 la suta de mii femei 20-44 ani) și Suedia (0,9), iar cea mai ridicată în Romania și Bulgaria (13,2, respectiv, 8). Aceste date reflectă performanțele sau contraperformanțele programelor de screening citologic. Tendința generală în UE, între 1960-1990 este de scădere în timp, dar nu și pentru România și Bulgaria unde cifrele depășesc media. Cifre peste 7,5 sunt considerate ca indicatoare pentru o incidență excesivă. Programele de screening citologic au debutat
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de screening citologic. Tendința generală în UE, între 1960-1990 este de scădere în timp, dar nu și pentru România și Bulgaria unde cifrele depășesc media. Cifre peste 7,5 sunt considerate ca indicatoare pentru o incidență excesivă. Programele de screening citologic au debutat în 1960 dar lipsa de complianță și repetarea insuficient de frecventă a examenelor (numai, odată la 5 ani) au întârziat să evidențieze eficiența lor. După 1990 au apărut noi recomandări, examenele repetându-se mult mai frecvent (în funcție de vârstă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
frecvent (în funcție de vârstă), iar programele de screening au ajuns să cuprindă peste 85% din populația feminină între 18-60 ani (Dillner J. și colab, 1996, 1997) Recomandări asemănătoare tind să fie implementate și în România odată cu inițierea programului național de screening citologic. Chiar în țările cu program eficient de screening incidența cancerului de col invaziv rămâne de două ori mai mare la populația defavorizată deși această diferență scade în ultimii ani. Există o controversă în privința factorilor care au contribuit la tendința descendentă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
95% din probele de cancer de col uterin sunt pozitive pentru prezența ADN HPV cu primerii GP5+/6+ utilizați în tehnica PCR. Infecția persistentă HPV înregistrează un vârf în decada 3-a urmând apoi o tendință descendentă în funcție de severitatea leziunilor citologice. Infecția este achiziționată în primii ani după debutul vieții sexuale. Deși vindecarea spontană a infecției HPV este regula, una din 50 femei infectate cu HPV 16 rămâne cu infecție persistentă peste 5 ani de urmărire. Serologia HPV nu este capabilă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
numai cei plecați sunt expuși dar și cei rămași acasă datorită diminuării relațiilor familiale și sărăciei. Adesea, accesul acestora la programele de prevenire este limitat, iar infrastructura de sănătate publică nu cuprinde tocmai populația defavorizată. De altfel, în cazul examenelor citologice, sensibilitatea examenelor este precară: numai o treime din femeile purtătoare HPVhr sunt detectate de testul Pap și numai o șesime din cele infectate cu genotipuri lr (Kovacic M.B. și colab., 2006). Aderarea la UE a modificat rapid mobilitatea forței de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]