1,444 matches
-
cultiva in vitro, ele lipindu-se ușor pe pereții de sticlă ai flacoanelor. lAron A. Moscona obține în 1952 primele culturi de celule in vitro, pornind de la țesuturi de embrion de pui; este un eveniment crucial, care aduce mari beneficii citologiei, oncologiei experimentale, virusologiei, farmacodinamiei și toxicologiei. lGeorge O. Gey, D. W. Coffmann și T. M. Kubicek izolează în același an (1952) prima linie celulară neoplazică, pornind de la un carcinom de col uterin. Este linia HeLa, inițialele donatoarei Henrietta Leanne Lacks
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
324-328). 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială . Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză 2.1. Câteva repere istorice Dacă până către 1950 studiile dedicate multiplicării celulare erau considerate ca aparținând citologiei „normale“, rostul lor fiind acela de a clarifica structura și funcțiile de bază ale organismelor, după această dată și mai ales după descoperirea implicării acizilor nucleici în ereditatea normală și patologică (deceniul 1952-1962), numeroase cer cetări au adus, implicit, informații
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fost „un pas de uriaș“ atât pentru înțelegerea mecanismelor moleculare ale multiplicării celulei vii normale, cât și pentru descifrarea, la același nivel, a abaterilor de la fiziologic, respectiv a mecanismului intim de transformare-cancerizare. Așadar, după ce mai multe zeci de ani citologii s-au limitat să urmărească doar desfășurarea unor evenimente generate de „mașinăria de sinteză“ a ADN sau de aspectele morfologice ale mitozei și citokinezei, fără să poată pă trunde în taina proceselor intime la nivel molecular și cu atât mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
inhibiție a fost anulată de către un stimul special. Există anumiți cromozomi (gene, n.n.) care inhibă diviziunea. Celulele tumorale cu creștere nelimitată apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori. Cercetătorii de după 1980 au confirmat pe deplin ipoteza clarvăzătorului Th. Boveri. Atât în citologia normală cât și în cea oncologică a fost statuată existența unor gene supresoare de tumori (GST). Unii autori au numit aceste gene antioncogene. Termenul nu poate fi însă acceptat deoarece, în ciuda faptului că unele dintre GST se comportă ca antagoniști
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de a-i domoli pe anatomiști. Sunt de acord că la Începutul secolului anatomia era “baza științelor medicale”. Cu progresul cunoașterii În ultimul secol al mileniului doi, anatomiștii trebuie să recunoască deplasarea bazei medicale spre structurile văzute doar indirect, spre citologie, genetică și chiar biochimie. Astăzi “gândirea moleculară este baza științelor medicale” și nu anatomia de la Începutul secolului trecut. Printre orele de anatomie se strecurau și prelegerile de chimie și fizică, la care prof. dr. Radu Vlădescu, cu o mână scria
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de microscopie cu colecția de piese anatomopatologice. O grupă de studenți sub coordonarea asistentului Ninel Begnescu. Acad. V. Mârza, titularul disciplinei de histologie de la IMF care mă cunoștea de la București, mi-a solicitat o lucrare pentru Revista de Embriologie și Citologie, al cărei redactor responsabil era. Am reluat problema encefalomalaciei puilor de găină și am evidențiat unele particularități histochimice ale acestui proces patologic. Dar toate aceste preocupări nu puteau suplini lipsa familiei. Am așteptat sfârșitul anului universitar pentru a zori finalizarea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și 1922 (histologia), ca elev al marelui histolog Nageotte, apoi împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian în tifosul exantematic și, cu deosebire, modificările medulare în poliomielită au fost lucrări care l-au consacrat. Ca și alți cantacuziniști, cultiva calitatea, având oroare de inflația de lucrări care creează valută științifică falsă. De aceea, cu relativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Botanică a Universității ieșene, disciplina Morfologia plantelor, pe care o va onora până la ieșirea la pensie, în 1990. În anul 1960 a fost avansată șef de lucrări, iar în anul 1977 a ocupat, prin concurs, postul de conferențiar la disciplinele Citologie vegetală și Morfologia plantelor. În urma unor cercetări perseverente, de lungă durată, efectuate cu competență științifică, în anul 1972, la Universitatea București, a obținut titlul de Doctor în biologie, specialitatea Morfologia plantelor, cu teza: Cercetări morfo-anatomice la unele genuri, specii, varietăți
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
morfo-anatomice la unele genuri, specii, varietăți și forme din familia Ranunculaceae și modificări adaptative determinate de condițiile mediului. A desfășurat o bogată și vastă activitate didactică. Cu profesionalism și autoritate recunoscută a condus lucrări practice de Morfologia și Anatomia plantelor, Citologie vegetală și a predat cursurile de Morfologia plantelor, Biogeografie, Vegetația României, Citologie vegetală și Protecția mediului înconjurător. Cu experiența dobândită de-a lungul anilor de activitate didactică și pe baza unei bogate literaturi de specialitate a elaborat și publicat manuale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
modificări adaptative determinate de condițiile mediului. A desfășurat o bogată și vastă activitate didactică. Cu profesionalism și autoritate recunoscută a condus lucrări practice de Morfologia și Anatomia plantelor, Citologie vegetală și a predat cursurile de Morfologia plantelor, Biogeografie, Vegetația României, Citologie vegetală și Protecția mediului înconjurător. Cu experiența dobândită de-a lungul anilor de activitate didactică și pe baza unei bogate literaturi de specialitate a elaborat și publicat manuale de lucrări practice și cursuri aferente disciplinelor sus-menționate, remarcate prin claritate, bogată
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Comparată, condus de prof. Paul Bujor, unde a pregătit și prima lucrare științifică. La sfârșitul anului III, prof. Paul Bujor, impresionat de talentul și perseverența studentului său, l-a recomandat prof.dr. Leon Baliff. Ca student, a înființat un laborator de Citologie, în care a studiat dinamica secretorie a tiroidei, suprarenalei și ovarului, sub influența hormonilor hipofizari, publicând rezultatele obținute împreună cu prof.dr. Baliff și dr. Gheracovici. În aceeași perioadă l-a cunoscut pe renumitul prof.dr. C.I. Parhon care venea frecvent la Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
tiroidei, suprarenalei și ovarului, sub influența hormonilor hipofizari, publicând rezultatele obținute împreună cu prof.dr. Baliff și dr. Gheracovici. În aceeași perioadă l-a cunoscut pe renumitul prof.dr. C.I. Parhon care venea frecvent la Iași, la Spitalul Socola, unde vizita Laboratorul de Citologie, examinând cu interes preparatele citologice, apreciind originalitatea cercetărilor sale. În 1937, la recomandarea prof.dr. Ion Alexa de la Catedra de Igienă a Institutului de Medicină și Farmacie Iași, a fost numit ca entomolog la Institutul de Igienă din Iași. În Laboratorul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni, creat de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
benigne secundare colangitei sclerozante și cele date de colangiocarcinom. Mai mult, colangita sclerozantă primitivă se complică în evoluție cu apariția colangiocarcinomului, ceea ce face supravegherea foarte dificilă. Periajele repetate pot ajuta la un diagnostic diferențial, dar au sensibilitate scăzută [7-9]. Sensibilitatea citologiei poate fi crescută prin studierea markerilor genetici și a mutațiilor ADN [10-12]. CPRE are avantajul diagnosticului citologic sau histologic. În practica noastră preferăm recoltarea de biopsii sub control radiologic, când este posibil. Periajul este mai rar folosit [13-15]. Există tehnici
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
terapeutice sunt limitate. Stenozele biliare reprezintă o provocare diagnostică, examenele biochimice, radiologice și endoscopice putând fi neconcludente. Obstrucțiile biliare sunt considerate de cauză nedeterminată atunci când evaluarea imagistică: computer tomografie (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP) cu citologie/biopsie este negativă. In ciuda progreselor tehnice ,masele peripancreatice sunt vizualizabile la CT în doar 30-40% din cazuri [3]. Examinarea ecoendoscopică (EUS) a arborelui biliar începe la nivelul papilei, retrăgând ușor ecoendoscopul prin rotație la dreapta, urmând traiectul căii biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
organe. STABILIREA REZECABILITĂȚII TUMORII Diagnosticul pozitiv și evaluarea preoperatorie a cancerului ductelor biliare, cu intenția rezecției radicale presupune conlucrarea multidisciplinară prin ecografie, MDCT, IRM incluzând aici MRCP, colangiografia directă fie retrogradă pe cale endoscopică (ERCP) fie transhepatică percutană, ecografia intraductală și citologia biliară sau biopsia [15]. Dintre tratamentele disponibile doar rezecția chirurgicală are intenție curativă. Supraviețuirea pe termen lung necesită îndepărtarea completă a tumorii, îndepărtarea obstrucției biliare și restabilirea comunicării biliodigestive [59]. Opțiunile tratamentului chirurgical depind de dimensiunea tumorii, segmentul biliar afectat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
ale unor țesuturi prelevate de la pacienți vii (biopsii, puncții, extirpări chirurgicale). Articolul 129 Cele două componente ce intră în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome sunt: (a) Prosectura (prelucrare cadavre și autopsie) și (b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie). Articolul 130 (a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital. (b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizează distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o încăpere anexă pentru lucrări de
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
cancer al colului uterin, în special rude de gradul I; 6. antecedente personale de cancer în situ al colului uterin; 7. utilizarea contraceptivelor orale; 8. deficite imune dobândite sau congenitale; ● medicii de familie instruiți vor recolta probele pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul BabesPapanicolau și se vor ocupa de trimiterea acestor probe către laboratorul de anatomie patologica nominalizat de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București pentru a participa la prezentul program de screening; ● medicii de familie
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
la acest program de screening se vor ocupa numai de pregătirea persoanelor asigurate, pe care le vor îndruma către unitatea sanitară nominalizată în cadrul prezentului program de screening, ce va efectua examen ginecologic complet, dar și recoltarea probelor pentru examenul de citologie monostrat sau pentru testul Babes-Papanicolau. Etapă a III-a: A. Laboratorul de anatomie patologica nominalizat de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București și comisia teritorială de specialiști pentru cancer vor comunica rezultatele testelor atât medicului de familie
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
Cabinetul oncologic județean sau al municipiului București, aflat în strânsă colaborare cu cabinetul ginecologic din unitatea sanitară nominalizată de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București: - va efectua examen ginecologic complet; - vă recolta probele pentru testul Babes-Papanicolau sau citologie monostrat (în funcție de dotare) la persoanele asigurate trimise de către medicii de familie neinstruiți în aceste tehnici; - va stabili indicația pentru colposcopie. Rezultatele acestor explorări vor fi prezentate de către medicul oncolog Comisiei de diagnostic și indicație terapeutică. Persoană asigurată va fi înregistrată
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
Este de preferat nominalizarea de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București și de comisia teritorială de specialiști pentru cancer a acelor cabinete oncologice județene sau ale municipiului București ce beneficiază de infrastructura necesară efectuării testului Babes-Papanicolau sau citologie monostrat și a colposcopiei. 2. Medicul specialist obstetrica-ginecologie și medicul specialist anatomie patologica vor fi nominalizați în cadrul fiecărei unități sanitare implicate în desfășurarea prezentului program de screening și prevenție. Etapă a IV-a: Cabinetul oncologic județean sau al municipiului București
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
municipiului București comunica prin scrisoare medicală cu medicul de familie, transmițând: ● rezultatul investigațiilor; ● programul de monitorizare a asiguratului, de a cărui desfășurare va răspunde. Etapă a V-a: Raportarea datelor Numărul persoanelor care au efectuat examen clinic, test Babes-Papanicolau sau citologie monostrat, examen ginecologic complet și colposcopie va fi raportat separat. În situația în care într-un județ sau în municipiul București sunt implicate în acest program de screening mai multe cabinete oncologice, rezultatele vor fi transmise către cabinetul oncologic județean
ORDIN nr. 760 din 13 august 2003 privind Normele metodologice de realizare a activităţilor de screening în cadrul subprogramului 2.2 - Preventie şi control în patologia oncologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151904_a_153233]
-
cu mențiunea de lame/blocuri în consult, cu acordarea unui număr de înregistrare din serviciul propriu; ... b) diagnosticul histopatologic va îndeplini aceleași condiții ca cel elaborat pentru piesele prelucrate în serviciul propriu. ... Articolul 14 Produsele biologice examinate în compartimentul de citologie pot avea următoarea proveniență: a) lichide biologice; ... b) material aspirat cu ac fin; ... c) frotiuri exfoliative; ... d) amprente. ... Articolul 15 Produsele biologice citologice vor fi însoțite de un bilet de trimitere care trebuie să cuprindă următoarele: a) datele de identitate
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157221_a_158550]
-
sau vor fi stocate în locuri uscate, în cutii metalice sterilizate sau dezinfectate nivel înalt, astfel încât să nu permită recontaminarea sau deteriorarea lor. 5.4. Sterilizate prin autoclavare Anumite accesorii ale endoscopului (ace de scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare, perii pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie curățate (decontaminate) în baia cu ultrasunete, dezinfectate și sterilizate prin autoclavare, înainte de utilizare. Curățarea lor trebuie să ducă la îndepărtarea resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin autoclavare este ineficientă. 5.5. Reguli generale
NORMA TEHNICA din 6 martie 2003 privind efectuarea sterilizarii şi păstrarea sterilitatii dispozitivelor materialelor sanitare în unităţile sanitare de stat şi private*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150073_a_151402]
-
ale unor țesuturi prelevate de la pacienți vii (biopsii, puncții, extirpări chirurgicale). Articolul 129 Cele două componente ce intră în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome sunt: (a) Prosectura (prelucrare cadavre și autopsie) și (b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie). Articolul 130 (a) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spital. (b) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizează distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o încăpere anexă pentru lucrări de
NORMĂ din 8 iunie 2004 privind structura functionala a compartimentelor şi serviciilor din spital Sectia medicală de spitalizare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165217_a_166546]