351 matches
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut citoplasmatic (foto 59). O dată cu vârsta, primordiul se diferențiază, având în secțiune transversală, la bază, formă triunghiulară, iar la vârf prezentând două aripi divergente. La baza primordiului se diferențiază mai întâi epiderma, apoi parenchimul devine de tip meatic, în el observându-se
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și a internodurilor terminale ale tulpinii se observă diferite stadii de diferențiere a acestor peri. Celula trihogenă inițială apare ca o protubetanță pe epidermă; în urma unei diviziuni asimetrice rezultă o celulă bazală vacuolizată și o celulă apicală cu un conținut citoplasmatic dens; aceasta din urmă suferă o nouă diviziune, rezultând celula picior și o celulă apicală. La maturitate, perii secretori au opt celule mari, acoperite de o cuticula bombată, datorită difuziunii uleiului volatil prin peretele primar și acumularea sa între acesta
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
tubulare înconjurătoare; foița viscerală, care ia naștere la nivelul polului vascular, prin reflectarea epiteliului foiței parietale, învelind în totalitate ansele capilare ale glomerulului. în cursul dezvoltării și maturizării rinichiului, celulele foiței viscerale capătă o morfologie particulară, devin celule cu prelungiri citoplasmatice, denumite podocite. între cele două foițe se realizează un spațiu, numit spațiul urinar, care va găzdui ultrafiltratul. Acest spațiu este în directă continuitate la polul urinar cu lumenul tubului contort proximal. Podocitele prezintă un corp celular cu citoplasmă abundentă, în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
numit spațiul urinar, care va găzdui ultrafiltratul. Acest spațiu este în directă continuitate la polul urinar cu lumenul tubului contort proximal. Podocitele prezintă un corp celular cu citoplasmă abundentă, în care se găsește un nucleu rotund. Corpul celular emite prelungiri citoplasmatice mai groase, orientate, în general, paralel cu axul lung al capilarelor, numite prelungiri majore sau primare. Acestea, la rândul lor, dau prelungiri subțiri, digitiforme, desprinse în unghi drept, perpendicular pe axul lung al capilarelor; ele au fost denumite prelungiri secundare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu lanțuri a1 și a2, laminină și proteoglicani, bogați în condroitin sulfat (sindecan, versican). Matricea mesangială conține importante cantități de fibronectină și, în unele axe, mici cantități de colagen tip I. Celulele mesangiale au un aspect stelat, cu numeroase prelungiri citoplasmatice care se pot extinde între membrana bazală și celulele endoteliale. Posedă organite implicate în sinteza proteică, lizozomi și mitocondrii. S-au evidențiat, de asemenea, filamente de actină și tropomiozină (puternic exprimate în unele glomerulonefrite). Prezintă receptori pentru angeotensina II, vasopresină
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
domeniile 7-11) este implicat în transmiterea de mesaje (recepționate de porțiunea extramembranară) spre citoplasmă și nucleu (26). De remarcat că regiunea ultimelor patru domenii transmembranare ale policistinei 1 are 25% identitate și 50% omologie de structură cu policistina 2. Porțiunea citoplasmatică (C-terminală) este scurtă, 225 aminoacizi. Gena PKD 2 A fost localizată pe brațul lung al cromosomului 4 (regiunea 4q21-22) (Kimberling et al., 1993), identificată și secvențializată (Mockizuki et al., 1996). Comparativ cu PKD1, gena PKD2 este o genă mică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
amine vasoactive și enzime lizozomale) și mediatori sintetizați „de novo” (mediatori lipidici, acid arahidonic, factori de activare plachetară-PAF, citokine, oxid nitric și radicali liberi de oxigen) 15.7.1.1. Mediatori celulari „performanți” Mediatorii celulari preformați sunt depozitați în granule citoplasmatice și sunt exteriorizate numai după activarea celulei. Din această categorie fac parte histamina, serotonină și enzimele lizozomale. Histamina se găsește în citoplasma unor celule (mastocite, leucocitele polinucleare bazofile și plachete) în stare inactiva sub formă de histidina. După activarea celulei
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
N-acetilglucozamină și acid N-acetilmuramic, la care se păstrează atașate catenele peptidice. După distrugerea structurii de rezistență a peretelui celular, celula bacteriană aflată într-un mediu neprotejat osmotic, se lizează. Macrofagele secretă cantități mari de lizozim și îl depozitează în granulațiile citoplasmatice, spre deosebire de celelalte tipuri care îl secretă pe măsură ce îl sintetizează. 46 Cap. 1. Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Bazele celulare și moleculare ale imunității Lizozimul se găsește în granulațiile neutrofilelor, macrofagelor, în celulele epiteliale ale glandelor exocrine (celulele Paneth). Macrofagele secretă constitutiv lizozimul, dar rata sintezei crește în macrofagele activate. Neutrofilele și celulele Paneth depozitează lizozimul în granulațiile citoplasmatice. Efectul litic al lizozimului s-a evidențiat asupra peretelui celular de Micrococcus lysodeikticus, la care mureina reprezintă circa 80% din conținutul structurii parietale. Acțiunea lizozimului este mai puțin eficientă asupra peretelui bacteriilor Gram negative și devine posibilă după tratamentul celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenă desemnată catena α, pentru CMH clasa I, sau din două catene, una α și alta β, pentru CMH clasa II. În covârșitoarea majoritate a acestor molecule se distinge un domeniu extracelular, un domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2) intră imunoglobulinele propriu-zise, dar și molecule înrudite cu acestea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii trei exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa I. Exonul care codifică pentru cel de al treilea domeniu extern din proteinele codificate de genele CMH clasa I prezintă un conservatorism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar al catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară de 12 kDa, codificată de o genă care nu aparține locusului complex CMH, fiind situată într-un alt cromozom. Secvența de aminoacizi a β2-microglobulinei formează un singur domeniu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
adeziune și ca un coreceptor cu TCR. Dacă TCR are suficientă afinitate pentru complexul CMH clasa I-peptid, se realizează o legare stabilă. Realizarea complexului CD3 - coreceptor CD8 inițiază activarea semnalizării celulare. Enzimele implicate în transducția semnalului includ fosfataza asociată domeniului citoplasmatic al CD45 și tirozinkinazele citoplasmatice ZAP-70, fyn și lck (Leffell și colab., 1977). Celulele TCD8+ realizează o monitorizare a tuturor celulelor organismului, făcând un veritabil „control de calitate” asupra peptidului asociat cu moleculele CMH clasa I. Când celulele TCD8+ întâlnesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu TCR. Dacă TCR are suficientă afinitate pentru complexul CMH clasa I-peptid, se realizează o legare stabilă. Realizarea complexului CD3 - coreceptor CD8 inițiază activarea semnalizării celulare. Enzimele implicate în transducția semnalului includ fosfataza asociată domeniului citoplasmatic al CD45 și tirozinkinazele citoplasmatice ZAP-70, fyn și lck (Leffell și colab., 1977). Celulele TCD8+ realizează o monitorizare a tuturor celulelor organismului, făcând un veritabil „control de calitate” asupra peptidului asociat cu moleculele CMH clasa I. Când celulele TCD8+ întâlnesc celule care au în buzunarul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcția celulei gazdă de liză a patogenului. În complicatul mecanism de transducție a semnalului din procesul de activare a limfocitelor este declanșată o succesiune de evenimente biochimice în urma unei reacții încrucișate dintre receptorii de suprafață celulară, pe limfocite. Gruparea domeniilor citoplasmatice ale moleculelor receptoare de antigenă din limfocite activează diferite enzime care reglează fosforilarea proteinelor. Ca urmare a acțiunii acestora are loc o creștere a concentrației intracelulare de calciu, fiind activată totodată proteinkinaza C desemnată PkC (fig. 8.8). Nivelul crescut
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
succesive (fig. 9.3). Fiecare catenă a TCR reprezintă un membru al superfamiliei imunoglobulinelor și posedă un domeniu N-terminal imunoglobulinic (Ig) variabil, un domeniu imunoglobulinic constant (C), o regiune transmembranară care străbate membrana celulei T și o scurtă coadă citoplasmatică la terminalul carboxil (C) (vezi fig. 9.1). Fiecare catenă TCR are aproximativ 280 aminoacizi și prezintă o parte extracelulară mare care este pliată în două domenii asemănătoare domeniilor Ig, unul variabil (V) și altul constant (C). Situsul de legare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celular și este capabil să inducă expresia a numeroși mediatori ai inflamației: citokine proinflamatorii, sintetaza de oxid nitric inductibil, molecule de adeziune. Interleukina-10 blochează activitatea NF-κB prin inhibarea fosforilării complexului NF-κB/I-κB (fig. 7.2). Ischemia scade rapid nivelul citoplasmatic al I-κB, rezultând în activarea și translocarea NF-κB [21]. Aceste modificări complexe sunt responsabile de modificările patologice ale organelor, observate după utilizarea circulației extracorporeale. Pierderea tonusului vascular, creșterea permeabilității vasculare și extravazarea leucocitară duc la disfuncții de organe. La
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
și este transportată în plasmă legată de albumină. Ficatul are trei roluri fundamentale în metabolismul bilirubinei: preluarea, conjugarea și excreția. Bilirubina neconjugată este prezentată la polul vascular al hepatocitului, unde este disociată de albumină, apoi este conjugată la nivelul reticulului citoplasmatic și transformată în glucuronat de bilirubină sub acțiunea unei enzime - glucuroniltransferaza. Bilirubina conjugată, care este solubilă în apă, este transportată printr-un proces activ, consumator de energie, la polul biliar al hepatocitului, unde este excretată în canaliculele biliare și apoi
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
apropiere de capilarele venoase, capilarele limfatice au aspect incipient în fund de sac, au diametru de 20-30 μm, mai mare decât capilarele sanguine, și sunt în număr mai mic decât acestea. Celulele endoteliale care formează peretele capilarului limfatic prezintă filamente citoplasmatice contractile, sunt conectate prin rare joncțiuni intercelulare de tip aderent, dar nu prezintă joncțiuni strânse și sunt dispuse parțial suprapuse (fig. 60), cu spații intercelulare de ordinul μm, realizând structuri de tip valvular, în care marginea celulei externe este ancorată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este forma care se dezvoltă obligatoriu într-o celulă a gazdei; nu se multiplică extracelular și nici nu supra viețuiește pe medii de cultură lipsite de celule vii. Paraziții invadează orice celulă vie nucleată și se înmulțesc în interiorul unei vacuole citoplasmatice. După câteva diviziuni, trofozoizii sparg celula și invadează celulele învecinate. Endozoidul este forma utilizată ca antigen pentru testele serologice: Sabin-Feldman, imunofluorescența indirectă și reacția de aglutinare. Chistul tisular atinge dimensiunile de 100 µ în diametru și conține mii de cistozoizi
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
independente. Studii recente demonstrează faptul că dacă parazitul nu este fagocitat și pătrunde macrofage prin penetrare activă, el continuă să se replice. În plus, celulele T sunt activate de o varietate de antigene parazitare. Aceste antigene sunt fie membranare, fie citoplasmatice. Răspunsul celulelor T CD4+ și CD8+ este antigen specific și stimulează în continuare producția unei diversități de limfokine importante, care măresc repertoriul limfocitelor T și natural killer (NK). IFNγ este un factor important în declanșarea răspunsului imun al gazdei împotriva
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
factorul reumatoid și nu este inhibat de prezența IgG. 5. Reacția de fixare a complementului (RFC) Prepararea antigenului se face din paraziți lizați. Complementul este absorbit de complexul antigen-anticorp. Rezultatele acestei metode diferă semnificativ, în funcție de extractul antigenic utilizat (membranar sau citoplasmatic), motiv pentru care este tot mai puțin utilizat în prezent. 6. Reacția de hemaglutinare indirectă Hematiile acoperite cu antigene toxoplasmice aglutinează în prezența anticorpilor specifici. Este o metodă larg folosită. Creșterea titrului prezintă o perioadă semnificativă, rămânând cu câteva săptămâni
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
2n+4n) (6) 4n (7) 2n+4n (8) soiuri de toamnă (9) soiuri de primăvară (10) soiuri de orz cu 2 rânduri (11) soiuri de orz cu 6 rânduri (12) pentru cultura irigata (13) hibrizi produși pe bază de androsterilitate citoplasmatica (14) rezistenți la erbicide pe bază de imidazolinone (15) pentru floricele (16) numai pentru producerea scleroților de Claviceps purpurea (17) pentru boabe (18) pentru furaj (19) ssp. technicum (sorg pentru maturi) (20) ssp. saccharathum (21) monoica (22) conținut ridicat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
unui dezinfectant, aceștia se împart, în funcție de modul de acțiune, în dezinfectanți care acționează prin toxicitate celulară și dezinfectanți care acționează prin oxidare celulară. Articolul 19 Dezinfectanții care acționează prin toxicitate celulară conțin substanțe active care blochează sinteza proteică la nivel citoplasmatic, precum și proteinele responsabile de replicarea ADN-ului sau ARN-ului microorganismelor respective. Articolul 20 Dezinfectanții care acționează prin oxidare celulară conțin substanțe active care oxidează conținutul citoplasmatic inhibând sinteza proteică, dezmembrând și acizii nucleici purtători ai informațiilor genetice. Articolul 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185341_a_186670]