811 matches
-
spre cărarea de peste deal, dinspre șoseaua națională. Mihai își amintește bine de acele zile și parcă îl vede pe bătrîn venind de la secerat cu cîte un snop de grîu în spate, să-l arunce în ogradă, să aibă găinile ce ciuguli. S-a topit repede bătrînul, ajungînd un moșneag gîrbov, cu mîini greoaie pe lîngă corp, legănîndu-și în permanență capul, cînd înainte, cînd înapoi, cînd într-o parte și-n alta, oprindu-se numai atunci cînd e deja îmbătat și vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu putere, că sunetul pocnește în auzul lui Mihai. Săteanco!... scrîșnește Mihai spre receptorul din mîna sa. Nu numai că semeni cu neamul tău, dar ești și nărăvașă, ca ei... Dacă-mi treci pragul după-amiază, te dresez eu; o să-mi ciugulești din palmă și-o să-mi cînți a primăvară, pui de cuc ce-mi ești... rîde el cu toată gura și, dacă n-ar fi lăsat receptorul să cadă cu zgomot în furcă, ar fi auzit-o pe Maria Săteanu, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mușcându-și buza. Fața ei exprima suferință. — S-a întâmplat ceva? Ruby clătină din cap. — Ai încuiat ușile? Ruby încuviință din cap. După plecarea lui George, Alex golise sticla de whisky, după care adormise. Se trezise ceva mai târziu și ciugulise din mâncarea de la cină pe care Ruby, ca de obicei, i-o servise în sufragerie. Pe urmă urcase din nou în salon, mai dăduse pe gât câteva înghițituri bune și adormise iar. Acum se simțea buimacă, dislocată din timp și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
era măcinat de gânduri. Ba chiar, în acest răstimp, fețele lor încordate vădeau o marcată asemănăre, întrucât amândoi erau extrem de concentrați asupra celor petrecute și a celor ce urmau să se mai întâmple. Apreciaseră, reflectaseră, plănuiseră. În cursul după-amiezii (după ce ciuguliseră, distrați, puțină pâine și brânză în chip de masă de prânz), Hattie declarase că e foarte obosită, și că o doare capul și ar dori să se odihnească un pic, așa încât se despărțiseră, amândoi simțindu-se ușurați. Fata se întinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ținem rânduielile, nu ne numărăm printre ceea ce s-ar putea numi creștini practicanți. Doar Adrianus, dacă mai dă și el o raită, când și când, pe la sărbători și praznice, după prescuri și untdelemn din candelă, ca omul, la cantină, după ciugulit. Bine, bine, situația asta deplorabilă se va schimba radical, curând, fără-nconjur, la câte păcate ne-am adunat... Așa suntem noi, oamenii, hedoniști, epicureici, ne amintim de cele sfinte numai la necaz. Cu siguranță, va fi nevoie să ne revizuim
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de acea propunere. Se liniști doar la gândul - chiar și acesta deprimant - că soția nu-l sunase niciodată. Buonocore Își aranja auricularul În pavilionul urechii, Își rupea cu dinții pielițele de la unghii, fixând cu o privire absentă o pasăre care ciugulea niște fărâme de pe măsuța de alături. Cu câtva timp Înainte Îi dăduse de Înțeles că ar avea probleme cu soția. Dar la vremea aceea Elio avea prea multe griji pentru a-și mai bate capul cu cele ale șefului escortei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fi afirmativ. Dar, odată cu trecerea orelor, convingerea aceea Începea să pălească, iar acum Îi părea că toate acele cuvinte erau doar o ironică, aproape insolentă capitulare În fața realității. Și, dintr-o dată, Îl cuprinse o repulsie copleșitoare față de femeia care Își ciugulea sandvișul În tăcere, pierdută În cine știe ce gânduri - dar și față de Dario și față de el Însuși. În timp ce doamna Buonocore sau Tempesta mușca dintr-un alt sandviș - făcând inutilă acțiunea nesănătoasă a pastilelor de slăbire, care ar fi trebuit să-i atenueze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că În subteran se trezește o viață ascunsă. Apa care se scurge din infiltrații picură uneori de-a lungul pereților. Aerul continuă să se miște, Împins de ventilator, să circule prin galerii. Sunt șoareci și șobolani care se aventurează să ciugulească printre liniile de metrou, adunând resturile pe care călătorii le aruncă neatenți de pe peroane: gume de mestecat, bucăți de pâine, hârtii de la Înghețată lipicioase de zahăr, pahare de carton. Și pe lângă ei suntem noi - care coborâm și pătrundem În tunel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
avangardistă“. Dar cred că o să fii de acord că eu am făcut un efort considerabil ca să-ți ascult punctul de vedere. Nu-i așa? Poți să nu recunoști asta? M-am uitat pe geam spre grădina directorului. O rândunică singuratică ciugulea cu speranță în pojghița de gheață care acoperea bazinul păsărelelor. — Cred că amândoi am încercat să fim civilizați unul cu altul, am zis. — Da, și totuși nu ne putem înțelege, nu? Nu suntem obligați să fim prieteni. Pabblem și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
băncile de lemn putred sau produci ecou pe scena părăsită, plină de rahați mumificați, fie Începi să bați o minge de unul din pereții casei (pe care e desenat cu cretă un fileu), fie pur și simplu sperii ciorile care ciugulesc din alee, zbierînd la ele. Și apoi vă duceți la teatru, pentru că are o piesă În lucru și trebuie să-și facă treaba de scenograf. Ileana (sau Tamara, sau Natașa), care tocmai vine la repetiție, Îl prinde În holul de la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
peste tine. Așa de greu de îngrășământ o să fie locul nostru că blestematul de pământ o să trebuiască în final să te înghită, până când o să fii turnat pe gât până la capăt. SEPP BOTDEJIGODIE (foarte liniștit încă luându-și gustarea): Acum am ciugulit destul Din oamenii putreziți de lumea asta Sunteți sătui de lume cum sunt eu de mine Al meu Euînsumi aparține întregii lumii înfundate Ar trebui să nu mai fiți văzuți Ar trebui să nu mai puteți fi recunoscuți (Fiul și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
său. Acestea sunt și apele în care se scaldă începuturile creștinismului. Cum Isus este imaginat de cei care cred în el pornind de la citate din Vechiul Testament destinate să arate că el este Mesia cel anunțat, profetul așteptat de evrei, gnosticii ciugulesc din anumite cărți vetero-testamentare pentru a-și elabora propria ideologie: Geneza, de exemplu, le dă ocazia unor lungi dezvoltări privitoare la apariția răului, la originea negativității în lume sau la decăderea umanității. Cartea lui Enoh furnizează o teză esențială pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îngrijora. Când vei avea „momentul revelației", despre care o să vorbesc mai târziu, vei căpăta încredere în tine și vei descoperi că poți rezolva orice problemă rezolvabilă prin gândirea pozitivă, inclusiv obiceiurile alimentare. însă ceea ce nu trebuie să faci este să ciugulești între mese. Altminteri, vei deveni gras, nefericit și nu vei ști niciodată când te-ai descotorosit de țigară. Vei fi deplasat problema în loc să scapi de ea. CAPITOLUL treizeci și opt. TREBUIE SĂ MĂ FERESC DE SITUAȚII TENTANTE? Până acum am
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
mai scump ca la Iași la Casa Lavric sau la Bilius, pe Copou. Plătesc cu cardul, ca un european ce sunt. Ne plimbăm apoi pe faleză, facem poze, pe o bancă Rodica dă de mâncare la porumbei, o Înconjoară, Îi ciugulesc din palmă. Ne Întoarcem la Lisabona, ne descurcăm perfect cu mijloacele de transport de aici, combinăm metrou cu autobuz sau tramvai. Parcă suntem de când lumea, dar mâine plecăm. Aveam de gând să mai ieșim, ajungem acasă la 19, dar nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nu vii la noi? Am depășit de mult perioada în care îi puneam sub tutelă pe fizicieni. Azi nu ne mai putem permite așa ceva... Avem nevoie și noi de rezultate practice, de realizări... Sistemul nostru politic trebuie să învețe să ciugulească și el câte ceva din palma științei... O fi el cel mai de seamă om din lume, dar manuscrisele lui sunt și mai prețioase. Möbius: Însemnările mele? Le-am ars! Adineauri... Înainte de a se fi întors poliția... Ca măsură de siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
preocuparea de bază, dezvoltarea lor fiind determinată În mod hotărâtor de oportunitățile de a-și procura hrana. Va rog să priviți cu atenție viața păsărilor, cu câtă cerbicie Își apără teritoriul de unde-și asigură hrana și cu câtă teamă Își ciugulește firimitura pentru a n-o pierde sau a nu fi atacată, aspecte valabile dealtfel pentru toate speciile. Omul nu face excepție de la această cutumă, așa cum nu a făcut excepție În toată existența lui. De aici marile și micile migrații În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ne la cerșetori, două poeme ale Valeriei Tamaș ne pot convinge că tema poate fi abordată din perspectiva unei spiritualități mai austere și În același timp mai tandre. Vitregiile iernii sînt capabile să reveleze solidarități nebănuite: gangul viscolit - o vrabie ciugulind pâinea orbului... O mînă Întinsă se poate preschimba pe neașteptate Într-un lăcaș În care se spovedește minunea: mâna Întinsăîn lacrima din palmă o stea licărind Abia de trebuie să subliniez că a scrie un poem bun cu orbi sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
am auzit, să scap/ De această zbatere în care / Trupul mai aleargă după cap.// Și tresar când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și părând că-s boabe de porumb/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau cu-o mână capul, cu cealaltă restul,/ Și le schimb când mi se pare greu/ Până nu sunt moarte să mai stea legate/ Cel puțin așa, prin trupul meu.// Însă capul moare mai devreme/ Ca și cum n-a fost tăiată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt proiectate pe un timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune a venit momentul să nemperechem amândoi. Fata recunoaște că ea era
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-mă, numai spre balconul vechi, să-nalț, iederă tristă, brațele amîndouă”) și o retorică naivă, nu lipsită de un anume farmec vetust, de confesiuni Înscrise Într-un album adolescentin: „PÎnă cînd va tîrÎ sufletul mantaua mîhnirilor sfîșiate? /.../ Păsările tristeții mă ciugulesc ca pe o bucată de pîne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian În singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va Încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vînturi mai mari decît țările, Păsări Își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămîne Ca o sare a mării ucise. În general Însă, Patmos e poemul elevației și miracolului existențial, al purității și seninătății contemplative, de apropiat mai degrabă de lumea eterată și flotantă a unor Paul Eluard
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aruncat firul mai întâi în spate pentru ași face elan. A simțit că ceva îi trage firul în jos deși nu era în baltă, ce credeți că era? Un pui de găină venit din satul învecinat, Sfântu Ilie, ce a ciugulit bobul de porumb ce se găsea în cârligul undiței, acesta fiind ”peștele” pe care arhitectul l-a prins în acea zi. Tot timpul încercam să întrețin relații prietenești, umane cu cei cu care veneam în contact, fie ei muncitori, tractoriști
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
reziduuri în uz ori abandonate, sensul de intuit pe mai departe, pe țărmul feroviar numai abandon, orașul mult zgomot pentru nimic, Shakespeare rural! patru locomotive electrice patru paralele în depoul Adjud, noua hiperbolă a funcției transport, pe cîmp berze zece-cincisprezece, ciugulesc în fîșia arată, de la codificarea berzică a mediului la anularea lui, Măgura Odobești cu releul la cota 997 m ori 1001 m, douăzeci de km vest, val albăstrui pe coline, misterul și melancolia de Chirico din umbra bolovanului, șanțurile grapei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comedie cu prilejul marii așteptări a sălii de așteptare a gării Bacău, formulări la metru pătrat! anii socotiți, ca și cînd de la mîntuire ar fi ani! lumina nu se dă pe oameni, contralumină față de mai toți călătorii, copii mulți, vrabia ciugulește de pe jos, a intrat pe geam, pași tîrșîiți, adu genții lăsate singure pîine, salam și o sticluță de coniac, bătrînul încovrigat, alarmele de telefon mobil se confirmă una pe alta. Ora 7,38, în acceleratul Iași Ciceu Brașov, soare greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]