580 matches
-
Înflorind din mila Codrului, M?riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul, la ce-nal?? ochii". Codrul este o coordonat? fundamental? a naturii eminesciene, În care poetul vede „locul civiliza?iei noastre", cum observa George C?linescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în unghiul țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zi carne de cerb lopătar, adusă de tată-său care se lupta cu dăunătorii sălbatici ce făceau prăpăd În lanurile bogate ale Întregului popor. Pe atunci fuseseră aduși de către autorități de la vecinii de peste Dunăre o mulțime de cerbi lopătari cu ciutele lor În pădurile din jurul Satului cu Sfinți. Mari dregători din conducerea de partid și de stat veneau la vânătoare și armele lor se auzeau zile Întregi. Însă socotelile celui care avusese ideea cu importul de cerbi lopătari nu se prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu lapte sau carameaua, pac! una În frunte, pe urmă cuțitu’ la gât și gata cu dăunătoru’! Să vă spun drept, mi s-a și aplecat de la atâta carne prăjită. Tata zicea că, cu o singură caramea, a omorât trei ciute, că după ce le altoia cu ciocanu’, le-o scotea din bot, ca să nu facă risipă.” Jivinoiu Îl luase pe după umeri pe Mititelu așa, ca un părinte, și-l trăsese din potecă, undeva la fereală de ochii și urechile celorlalți copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lucruri: domnul Primar și-a achiziționat o bicicletă nouă, cu zece pinioane și trei foi de angrenaj; armăsarul Canafas, scăpat de cuțitoaiele măcelarilor, a fost zărit zburdând ca un cârlan În Codrul tăcut de la Miazănoapte, Înconjurat de un harem de ciute - să-i fie de bine și la mai mare!; consilierul local de sorginte bolșevică - l-am numit aici pe domnul Untură-n Căciulă - a pierdut o sumă imensă la pariuri, deoarece a Înțeles greșit semnele cu ochiul făcute de frizerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Frământare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas "împleticit", descinde din fondul abisal, dinspre înaintași: "Pădure, sora mea, la tine vin (...) / Sunt vinovat c-am risipit în vânt, / Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină". Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tandru, spășit, elegiac aspiră să se întregească prin Celălalt: "Eu, tu cel care am murit, / ascultă sunt eu mai departe acolo" (Șirul lui Fibonacci). Tentații bipolare în căutarea unui sens implică înșelări și inadvertențe. Moartea, "fată în casă a lunii, ciută plângând / trece pe acoperiș"; halucinată, "se duce să iubească"; în tărâm de "arderi reci" mari dezolări bacoviene își asociază cinismul: Crapă râsul mai departe într-o ordine mai trează". Nonsensurile fac legea! Intenția (repetată) de a înțelege lumea, "ridicând-o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
New York, 2003; Walter Carlsnaes, Thomas Risse, Beth Simmons (eds.), Handbook of International Relations, Sage Publications, Londra, 2002; Joshua S. Goldstein, International Relations, ediția a III-a, Longman, New York, 1999 (edițiile folosite variază). Coordonatorii acestui volum adresează mulțumiri speciale lui Felix Ciută, de la University College London, School of Slavonic and East European Studies, pentru ajutorul oferit în structurarea manualului. Mulțumim Editurii Polirom, și în special directorului Silviu Lupescu, pentru încrederea acordată în derularea acestui proiect.
RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1503]
-
lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce motivează Înclinația lupului de a le devora cu o voluptate ieșită din comun. Rezultă că plăcerea de a vâna și a se hrăni cu carne de vânat
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
serie de reprezentări plastice sugerează preponderența personajului feminin în cadrul universului spiritual, acest aspect nereprezentând altceva decât reflexul unei situații originare din Orientul Apropiat unde a fost identificată primordialitatea principiului feminin (D. Monah, 2001, p. 177; P. Lévêque, 1985; M. M. Ciută, 2005, p. 107). Revoluția simbolurilor, petrecută în a doua jumătate a mileniului X B.C., în Levant, în timpul culturii Chamiene, a modificat structura sistemului magico-religios, punând accent nu atât pe modificările economice, subzistențiale, datorate schimbărilor climatice, cât mai ales pe înlocuirea
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
care-a pătruns /încă nu s-a-nchis./ Dar el, neofitul continuă să înainteze. O voce din adâncuri /șoptea profund și penetrant: /aici pier nebunii care râvnesc lumina.// O clipă i-a trecut prin minte munții înalți/ cu brazi și ciute, lacul de smarald/ în care se-oglindeau /el și iubita sufletului său, / rămasă să-ngrijească de copii./ Apoi marea, valurile legănând/ corabia cu care se învrednicise să pogoare/ din traiul lui patriarhal. Dar ghes/ i-a dat dorința/ de-a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dul.info/politică/ponta-despre-congre sul-pnl-pdl-tradatorii-castiga-intotdea una-doar-pe-termen-foarte-scurt-12983904 (accesat pe 18.07.2015). 16 "FUZIUNE PNL-PDL. ACL va avea un candidat și un program electoral comun la prezidențiale, http://www.obi ectiv.info/fuziune-pnl-pdl-acl-va-avea-un-candidat-si-un-program-electoral-comun-la-prezidentiale 50168.html (accesat la 15.07.2015). 17 Larisa Ciuta, Andreea Udrea, "anunțul oficial. Klaus Iohannis este candidatul PNL și PDL la prezidențiale. PDL a acordat vot covârșitor pentru susținerea lui Iohannis", http://www.evz.ro/pdl-si-pnl-desem neaza-azi-candidatul-acl-la-prezidentiale.html (accesat pe 21.07.2015). 18 Cristian Andrei, "Klaus Johannis va
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
de azi. Voi propune că europarlamentarii liberali să adere la PPE", http://www.media fax.ro/politic/antonescu-imi-voi-tine-cuvantul-legat-de-scorul-pnl-voi-anunta-in-sedinta-bpn-de-azi-voi-propune-ca-europarlamentarii-liberali-sa-adere-la-ppe-12650888. Câmpean, Ioana, "Joseph Daul: Suntem gata să demarăm rapid toate procedurile pentru aderarea PNL la PPE", http://www.mediafax.ro/politic/joseph-daul-suntem-gata-sa-demaram-rapid-toate-procedurile-pentru-aderarea-pnl-la-ppe-12651544. Ciuta, Larisa, Udrea, Andreea, "Anunțul oficial. Klaus Iohannis este candidatul PNL și PDL la prezidențiale. PDL a acordat vot covârșitor pentru susținerea lui Iohannis", http://www.evz.ro/pdl-si-pnl-desem neaza-azi-candidatul-acl-la-preziden tiale.html, accesat pe 21.07.2015. Dadacus, Liviu, "Crin Antonescu
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
foarte scurt", http://www.gandul.info/politică/ponta-despre-congresul-pnl-pdl-tradatorii-castiga-intotdeauna-doar-pe-termen-foarte-scurt-12983904, accesat pe 18.07.2015. 8"FUZIUNE PNL-PDL. ACL va avea un candidat și un program electoral comun la prezidențiale, http://www.obiectiv.info/fuziune-pnl-pdl-acl-va-avea-un-candidat-si-un-program-electoral-comun-la-prezidentiale 50168.html, accesat la 15.07.2015. 9Larisa Ciuta, Andreea Udrea, "ANUNȚUL OFICIAL. Klaus Iohannis este candidatul PNL și PDL la prezidențiale. PDL a acordat VOT COVÂRȘITOR pentru susținerea lui Iohannis", http://www.evz.ro/pdl-si-pnl-desemneaza-azi-candidatul-acl-la-prezidentiale.html, accesat pe 21.07.2015. 10 Cristian Andrei, "Klaus Johannis va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
ales de versuri libere cu funcții descriptive, analoage acelora din poemele lui Adrian Maniu: „...Târau în urma lor iepuri cenușii, mărunți, mirosind a lapte de măr,/ dar sfârtecați de răni cumplite,/ cerbi cu carnea domesticită/ din care sălbăticia s-a scurs,/ ciute de fildeș topit/ și iarăși iepuri, sticlind de spaimă”. În alexandrini, stihuri de factură eminesciană sau argheziană își unesc timbrul propriu cu cel pillatian: „Vezi, dincolo de focuri, un drum cotit te-așteaptă,/ treci printre ramii toamnei. Plini de rugină ramii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192. Ilie Foamiti 193. Lupu, fiu de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
detalii semnificative ("El avea umerii puternici și vechi,/ inima grea ca o iarnă/ și niște ochi fantastici, niște priviri/ încărcate de miragii (...)// omul profilat pe cer/ cât așteptările lumii crescuse/ cât noaptea, cât iarna de mare/ și tânăr ca gleznele ciutei."), însă și acesta pare a fi nimicit. Astfel revine laitmotivul toamnei care anunță sfârșitul ("pământul semăna cu toamna"), seara zbuciumată este urmată nu de liniștea dimineții, ci de zori ai suferinței (" - Dimineața ca o sârmă ghimpată/ s-a oprit în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
R. va reveni, de data aceasta în câmpul prozei, prin textul caleidoscopic de mici nuclee epice intitulat Roman aforistic (2000). Nu pot fi însă trecute cu vederea contribuțiile din anii ’50-’60 la evoluția literaturii românești de anticipație: Inimă de ciută (1955) și Uraniu (1956), ambele scrise în colaborare cu Christian Ghenea. Planeta Mrina în alarmă (1959), dar mai ales Omul și Năluca (1965), romane pe tema aspirației spre stele, atrag atenția prin aceeași combinație, proprie autorului, între valențele literare ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
angajați pe viață și pe moarte într-o partidă de șah cosmică, reface, în palimpsest, toate marile întrebări ale căutătorului de absolut care a fost R. SCRIERI: Martin Rogers descoperă America (în colaborare cu C. Constantin), București, 1953; Inimă de ciută (în colaborare cu Christian Ghenea), București, 1955; Uraniu (în colaborare cu Christian Ghenea), București, 1956; Planeta Mrina în alarmă, București, 1959; Omul și Năluca, București, 1965; Prețul secant al genunii, București, 1974; Inima rezistentă, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
oferită cu prilejul zilei sale onomastice. Regele Juan Carlos I m-a primit de fiecare dată, în biroul său de la palatul Zarzuela, reședința Casei Regale. În parcul mare, dar nu excesiv de mare, m-au încântat de fiecare dată să văd ciutele și căpriorii în libertate, mărturii ale unui calm și liniști desăvârșite. Iar Maiestatea Sa era la fel de calm și binevoitor, asculta cu atenție ce i se spunea și răspundea tacticos, argumentat și mereu gata să dea o mână de ajutor. Obiectul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a numit primar al comunei Cicracci pe domnul Dumitru Chipară Hâră. Alegerile desfășurate în comuna Caraharman au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Zehtin Bey Hasan, Halil Abdulah, Osman Ismail, Dumitru Hagi Stoian și Moise Ciuta 1441. Alături de aceștia, prefectul județului Constanța, i-a numit în componența consiliului comunal pe domnii Oprea Niculai și Mola Habil Mehmet. Primar al comunei Caraharman a fost numit domnul Zehtin Bey Hasan. Alegătorii din comuna Techirghiol i-au desemnat membrii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Chișinău, 1960; În rând cu oamenii, Chișinău, 1960; Bună dimineața, Chișinău, 1961; Pasărea albă, Chișinău, 1962; Povestea unui băiețel de aur, Chișinău, 1962; Ștrengărița, Chișinău, 1963; Căpitanii „Fulgerului”, Chișinău, 1964; Căldura pământului, Chișinău, 1965; Poartă spre lume, Chișinău, 1966; Poiana Ciutei, Chișinău, 1966; Bună ziua... Mulțumesc... La revedere, Chișinău, 1968; Ursa mare, Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului, Chișinău, 1982; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1982; Întoarcerea la dragoste, Chișinău, 1984; Veverița din pinul bătrân
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]