399 matches
-
aleanul ista mare numai să asculți leit ce te Învăț să faci. Uite aici un cap de cuc (a scos din traistă un cap de pasăre ce părea smuls). Te duci Înainte de răsăritul soarelui la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care trebuie să le Înveți (erau blasfemii la adresa Sfintei Fecioare). Apoi, bei din ciutură, azvârli ce ți-o rămâne În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la fântână, scoți apă neîncepută, pui ciutura pe colacul fântânii și slobozi În apă capul de cuc. Înconjuri fântâna de trei ori și spui vorbele estea, pe care trebuie să le Înveți (erau blasfemii la adresa Sfintei Fecioare). Apoi, bei din ciutură, azvârli ce ți-o rămâne În patru vânturi și scapi de soarta cea ră.» Acest exercițiu de magie neagră, ce mi se propunea, m-a scos din toropeală. Am sărit ca arsă și am Început să urc grăbită colina din fața
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cimitir... Puțină lume... Brusc, Petrache își dădu seama că făcuse o greșeală. Imposibil s-o dreagă. — Când îți zic eu, băiatu’ mamii... o prinse maică-sa din zbor. Știi cum e omul... Când îl ia e ca și cum ai scoate o ciutură din fântână. Apa se așază la loc, se netezește ca și cum nici n-ar fi fost. Uită lumea, știi cum se zice, ziua de ieri și aia de-acum o mie de ani sunt la fel de departe. Măcar tu să-ți aduci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
păduri unde mai existau izvoare; câmpurile și dealurile pârjolite, galbene, cu mult praf nu ofereau nici măcar smocuri de iarbă pentru animale. N. Labi ș: "Seceta a ucis orice boare de vânt/ Soarele s-a topit și a curs pe pământ/..../ Ciuturile scot din fântână nămol"... sub cerul "fierbinte și gol" (Moartea Căprioarei). Desigur nu urmăresc o viziune apocaliptică și în nici un caz să panicăm populația, mai ales că nu-s chiar condițiile de atunci. însă, până să vină pachetele cu lapte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu sifon. Bidaru își aminti un caz binecunoscut ce nu poate fi pus la îndoială, cel al lui Nea Ticu Rusu, vecinul de care erau despărțiți în timpul războiului printr-un simplu gard și uniți printr-o fântână cu cumpănă și ciutură, așezată chiar pe hotarul dintre cele două gospodării. În realitate, numele lui adevărat, scris în certificatul de naștere, e Costică Chelaru. Rudele, vecinii, prietenii colegii îl știau de Ticu, Ticu Chelaru. Acesta, după aproximativ șapte ani: trei de armată și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru,/ Aproape ca veninul în ierburile moi." Uneori, este vlahuțiană în meditația asupra iubirii sau a timpului: Este-ntr-un sat ardelean o fântână,/ ca toate fântânile, cu lanț și cu ciutură./ O, cât aș vrea, prin ani ce se scutură/ veșnică tinerețea-mi ca a ei să rămână." Încă de la începutul creației, pe Doina Sălăjan o preocupă problema cuvintelor capabile de a exprima sentimente: "Cuvintele-s puține, și reci și neprofunde
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiindcă atunci întîlnesc pe om duhurile necurate și-l duc într-o bulboană* să-l înece ori cel puțin în niște spini, bătîndu-și joc de el. Nu-i bine să te duci noaptea la apă să scoți, căci smîncește* Necuratul ciutura* în puț și te trage și pe tine la el. Să te culci întîi pe partea stîngă, ca să nu se apropie dracul de tine. Se crede că nu e bine a se culca cu fața în sus, c-apoi diavolul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lași și pe-a doua zi măcar un petecel de grîu nesecerat cînd îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl isprăvești devreme, că-i a belșug. Cînd se macină grîu de ăl nou, se fac doi colaci. Se leagă cu un fir de ață roșu de ciutură, mai adăugînd și sporiș*, fiind credința ca să se sporească grîul. Se scufundă ciutura în fîntînă; se scoate afară, se frîng colacii și se dau la copii. Cînd seceri la grîu, să lași un peticel numai cît cuprinzi cu brațul - numit „barba lui Dumnezeu“ - în mijlocul lanului, că așa e bine. Să atîrni totdeauna trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că acela în viitor n-a avea nici o că meșă. Se crede că pentru ca să crească pînea bine în cuptor trebuie a ri sipi un mușinoi de furnici. Cînd se face întîi pîne de grîu, se fac colăcei, se leagă de ciutură cu fir roșu și sporiș, se scufundă ciutura cu ele, apoi, scoțîndu-le afară, se dau copiilor să le mănînce. Să nu dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că meșă. Se crede că pentru ca să crească pînea bine în cuptor trebuie a ri sipi un mușinoi de furnici. Cînd se face întîi pîne de grîu, se fac colăcei, se leagă de ciutură cu fir roșu și sporiș, se scufundă ciutura cu ele, apoi, scoțîndu-le afară, se dau copiilor să le mănînce. Să nu dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a Postului Mare nu se lasă plămădeala* pînii peste noapte afară, căci se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cailor - și se crede că se vor tămădui. Cel care face zăbale la gură să bage coada unei linguri în foc, s-o încălzească, apoi să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic - unealtă de pescuit cîrtiță - bubă sub gît cîșlegi - interval de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mă rog. Diavolul trage cu urechea, certând lacrima apusă pe trupul icoanei. Un ciob al ecoului tău, În mine spart, alerga proaspăt, fără glas, În snobismul propriei iluzii. Aveai carnea aproape veselă, oasele roase de ierburi, trupul, fântână fără ciutură, pe buze o singură lacrimă: eu. Ascult psalmul mâinii cum curge pe umbra ta spânzurată În mine. Adorm pe pieptul tatuat al crucii, fără să știu că ieri am murit. Viața mea are coperți mov. Fila În care ești tu
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
un vis, o tăcere, o hemoragie de suflet, un rând pe crucea din cimitir. Atât va rămâne după ce voi trăi moartea, În vreme ce ea, va sta În colivia din odaie, cu ochelarii pe nas, rânjind absent la fiece vers, legănat de ciutura spartă a fântânii crescute Înlăuntrul ierbii din mine.
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
Vă invit să vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Florinel Marin, Gică Balan, Victor și Valentin Țarin ! În prima tinerețe eram responsabil cu năzbâtiile și cu FUGA. Câteva care au ieșit din tipar. Am făcut „naveta” GiurgioanaLehancea 3 ani de zile. La mijlocul acestei distanțe era o fântână cu cumpănă ciutură. Mi-a venit ideea ca unul dintre noi să se așeze în spate unde era greutatea iar ceilalți să introducă ciutura. După câteva schimburi, când a venit timpul lui Ionică Tătărăscu, am dat drumul la ciutură când era înălțimea maximă
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ieșit din tipar. Am făcut „naveta” GiurgioanaLehancea 3 ani de zile. La mijlocul acestei distanțe era o fântână cu cumpănă ciutură. Mi-a venit ideea ca unul dintre noi să se așeze în spate unde era greutatea iar ceilalți să introducă ciutura. După câteva schimburi, când a venit timpul lui Ionică Tătărăscu, am dat drumul la ciutură când era înălțimea maximă. Bineînțeles că se putea întâmpla o nenorocire nu s-a întâmplat. S-a făcut cu rândul, nu s-a întâmplat nimic
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
o fântână cu cumpănă ciutură. Mi-a venit ideea ca unul dintre noi să se așeze în spate unde era greutatea iar ceilalți să introducă ciutura. După câteva schimburi, când a venit timpul lui Ionică Tătărăscu, am dat drumul la ciutură când era înălțimea maximă. Bineînțeles că se putea întâmpla o nenorocire nu s-a întâmplat. S-a făcut cu rândul, nu s-a întâmplat nimic. Toate astea au ajuns la școală și nu vă spun pedepsele. Când eram director învățător
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cuie. Privind locurile familiare odată, căruța veche uitată în curte de ani de zile și casa, surâse. Peste gard, era fântâna. Se revăzu cu ani în urmă, aplecat peste ghizdul fântânii din piatră, cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară, fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată strigase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ani în urmă, aplecat peste ghizdul fântânii din piatră, cu cumpăna lungă, la capătul căreia atârna ciutura grea din lemn, cu doagele năpădite de mușchi verde, fie vară, fie iarnă. Se oglindea în apa clară, tulburată de picăturile prelinse de pe ciutură, care desenau cercuri concentrice. Odată strigase privind în jos, adâncul întunecat imitându-l. Era tare încântat de ecou, credea că nimeni nu mai știa ce fenomene ciudate se produceau acolo, în întuneric. Gândea că-i va uimi pe toți cu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se desfășoară la noi în noaptea de Sfântul Andrei sau în cea de Sfântul Vasile. "Prin alte părți, fetele merg în această noapte (de Sfântul Andrei n.n.) la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paști și o afundă prin ajutorul ciuturei sau lumânăricii până când se luminează bine fața apei. Când a ajuns lumânarea acolo, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, Ca aievea să-l văz! Atunci apa din fântână se tulbură și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nicio frunză, s-a Înfățișat pe de-a-ntregul, În toată splendoarea sa. Dar soarele Întreg este acum unul rece, unul cu dinți, unul care anunță, prin absența coroanelor, toamna tîrzie și iarna ce-i va urma. calul Însetat - steaua din ciutură iar nevăzută Valeria Tamaș Toată construcția acestui poem se sprijină pe relația vizuală dintre stea, apa din ciutură și calul Însetat. N-are niciun rost să Încerci interpretări simbolice care să apeleze la abstracții sterile fără să te ții mereu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
rece, unul cu dinți, unul care anunță, prin absența coroanelor, toamna tîrzie și iarna ce-i va urma. calul Însetat - steaua din ciutură iar nevăzută Valeria Tamaș Toată construcția acestui poem se sprijină pe relația vizuală dintre stea, apa din ciutură și calul Însetat. N-are niciun rost să Încerci interpretări simbolice care să apeleze la abstracții sterile fără să te ții mereu aproape de calul care soarbe apa și, pe moment, eclipsează steaua oglindită-n ciutură sau care, golind ciutura pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vizuală dintre stea, apa din ciutură și calul Însetat. N-are niciun rost să Încerci interpretări simbolice care să apeleze la abstracții sterile fără să te ții mereu aproape de calul care soarbe apa și, pe moment, eclipsează steaua oglindită-n ciutură sau care, golind ciutura pentru a-și potoli setea, face să dispară oglinda În care se reflecta steaua. Setea și așezarea calului, apa care oglindește steaua și potolește setea sînt forțele concrete, piedestalul pe care, păstrîndu l mereu sub picioare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]