333 matches
-
nu este unul haotic, va mai trece multă vreme până când circulația liberă la nivel planetar a forței de muncă va fi un fapt îndeplinit. Diferențele de nivel de trai sunt încă uriașe între diferite regiuni ale planetei. Cu toate că această de-civilizare are și costurile ei, iar prezența hoților de buzunare în centrul Parisului este unul dintre ele, balanța funcționează, deocamdată, net în favoarea celui puternic. Spun ,,deocamdată" pentru că, în timp, situația se poate inversa, iar viteza cu care se întâmplă asta depinde
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îmbracă particularități aparte. Aici există o capacitate mare de apariție a corupției prin încălcarea moralei de ordin civilizator și construcție a unei morale proprii, paralele, cutumiare și de tradiție istorică, ce o subminează în mod grav și permanent pe prima. Civilizarea, ca proces este unul discontinuu, cu suișuri și coborâșuri, proces de care asemenea societăți se pot îndepărta foarte ușor în mod natural. Vecinătatea cu civilizația poate să ajute procesul de civilizare și este o condiție obligatorie, dar nu suficientă. În
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o subminează în mod grav și permanent pe prima. Civilizarea, ca proces este unul discontinuu, cu suișuri și coborâșuri, proces de care asemenea societăți se pot îndepărta foarte ușor în mod natural. Vecinătatea cu civilizația poate să ajute procesul de civilizare și este o condiție obligatorie, dar nu suficientă. În Moromeții există 261 o scenă în care unul dintre personaje, al lui Țugurlan, se revoltă împotriva morarului hoț care fura din făina oamenilor. Scena este greu de uitat și pentru că autoritatea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
3 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 70. 4 Radkowski definește cultura ca fiind ,,energia sistemelor sociale". Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 53. 5 Pentru o dezbatere vezi: Norbert Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002, vol. I, pp. 49-50; pp. 93-95; C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983, p. 52; Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, pp. 33-34; pp. 35-37; p. 40, 47, 49, 51
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se simtă prezența, în spatele celor mai vârstnici încă în viață, întărindu-le prestigiul. Într-o societate în care mimesis este astfel îndreptată către trecut, cutuma domnește și societatea rămâne statică. Pe de altă parte în societățile angajate în procesul de civilizare, mimesis este îndreptată către personalitățile creatoare, care poruncesc să fie imitate, întrucât sunt pionieri. În asemenea societăți ,,coaja tradiției", așa cum o numește Walter Bagehot în ,,Physics and Politics", este sfărâmată, și societatea se găsește într-o mișcare dinamică comportând o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
stăpânirea asupra pământului și la roadele sale străbat întreg Evul Mediu. Pe parcursul secolului al XII-lea și al XIII-lea în ansamblul luptei dintre puteri își face apariția și o altă grupare și anume cea a orășenilor privilegiați, ,,burghezia". Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002, vol. II, p. 5. 132 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 121. 133 Idem. 134 Charles Gide crede că înainte de schimbul interesat a fost darul. Ar fi vorba deci, în timpuri imemoriale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fel până în ziua de azi, el lipsind din programul public[2], numele său nefiind menționat niciunde. Intervenim și expunem situația publicului prezent. Imediat, reprezentanții Comisiei Europene și DRI încearcă să ne combată spusele cu diverse argumente, toate conținând apeluri către civilizare și bun-simț. Textul citit la începutul evenimentului devine foarte relevant, ordinea europeană e foarte prezentă și a fost perturbată. Identificarea cu această Europă a ordinii, a cuceririlor și a domesticirii, departe de jungle și savane, își arată caracterul violent, opresiv
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
ce sunt, cel puțin în cazul de față, tipic europene. Probabil că nu suntem suficient de europenizați. Se vede că integrarea e un proces complicat când avem de-a face cu persoane necivilizate, și care, nu-i așa, rezistă constant “civilizării”. Atitudine și cuvinte-cheie foarte asemănătoare remarcilor de cu o zi înainte ale acelui ministru francez. Ordinea europeană este, astfel, perturbată de niște “domnișoare” (modalitate la fel de standard de a infantiliza o femeie care vorbește) ce au “tupeul” să ia cuvântul. Ni
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
binecunoscuta politică butaforică de multiculturalitate a instituțiilor europene? Poate că nici una, nici alta nu merită efortul. Însă unde ar fi cazul să începem să spunem stop este la invitația constantă de a ne identifica cu o Europă unde ordinea și civilizarea sunt prioritare în fața demnității și respectului. O Europă căreia îi convine o forță de muncă ieftină, considerată însă o amenințare și un pericol când are pretenția unor drepturi. O Europă unde parteneriatul se face pe baza dovezii “civilizării”[4], și
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
ordinea și civilizarea sunt prioritare în fața demnității și respectului. O Europă căreia îi convine o forță de muncă ieftină, considerată însă o amenințare și un pericol când are pretenția unor drepturi. O Europă unde parteneriatul se face pe baza dovezii “civilizării”[4], și bunul-simț aparține de jure unei anumite culori a pielii și anumitor etnii, niciodată celor considerați ca fiind insuficient de ”europeni” și acum și probabil niciodată. [1] Ciprian Necula scrie în întâmpinarea evenimentului, știind linia de prezentare a Cafenelei
Perturbarea ordinii europene. Relatare de la Lingua Fest 2013 - Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie 2013) () [Corola-website/Science/295699_a_297028]
-
înseși de justiție socială, la un capăt al tranziției postcomuniste la care se trezesc tot mai multe conștiințe istorice revoltate. Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor clientelare.
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
de la Polonia la Republică Cehă la Ungaria și România) se conformează acestei logici deosebit de excluzive. Pe de-o parte, ea instrumentalizează din nou un imaginar orientalist pentru a sugera că distanțarea de Orient reprezintă etalonul după care standardele modernității și civilizării sunt măsurate; pe de altă parte, mobilizează complexele de inferioritate pentru a-i servi propriilor proiecte geopolitice. Pe masura ce „amenințarea islamică” a înlocuit-o pe cea comunistă în imaginarul hegemonic occidental, Europa de Est a trecut de la statutul de Lume a Doua din
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
înseși de justiție socială, la un capăt al tranziției postcomuniste la care se trezesc tot mai multe conștiințe istorice revoltate. Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor clientelare. În România, lupta anticorupție a apărut în coincidență istorică cu momentul în care în mai fiecare sat, oraș, regiune și
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
pistoni e slăbit, ceilalți suplimentează energiile în direcții reacționare; astfel apar fenomene precum europenizarea liberală, ca „ieșire” moderată din epoca „talibanilor” anticomuniști; favorizarea mafiotă a capitalismului autohton, ca măsură de „contrare” a acaparărilor occidentale; și anticorupția eurocentrică pe post de „civilizare” a capitalismului sălbatic local. Fondul cultural pe care aterizează dezamăgirile și dezvrăjirile de cele trei ideologii dominante ale tranziției constituie adevăratul teren de luptă pe care se decid fie transformările revoluționare ale socialului, fie fragmentări și regresiuni reacționare. Transformările pot
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
reală, care a interacționat cu grila de intepretare a Occidentului modern și modernizator și a fost profund marcată în plan politic, economic, cultural și social de această interacțiune. Expansiunea colonialistă a Occidentului a fost dublată de apariția unei meta-narațiuni despre civilizare și modernizare, despre exportarea civilizației europene occidentale interpretată în termeni universaliști ca întruchipare a progresului și despre îmblînzirea și civilizarea ”barbarilor” și a lumilor lor considerate ca fiind înapoiate și cufundate în superstiții și iraționalism. Ediția din acest an a
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
politic, economic, cultural și social de această interacțiune. Expansiunea colonialistă a Occidentului a fost dublată de apariția unei meta-narațiuni despre civilizare și modernizare, despre exportarea civilizației europene occidentale interpretată în termeni universaliști ca întruchipare a progresului și despre îmblînzirea și civilizarea ”barbarilor” și a lumilor lor considerate ca fiind înapoiate și cufundate în superstiții și iraționalism. Ediția din acest an a Conferințelor de Vară de la Telciu abordează problema modernizării dintr-o perspectivă prea puțin abordată în mediile academice românești, anume cea
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
produce instanțe ale Celuilalt în toate colțurile lumii prin procesele colonialismului și ale colonialității, este reperul absolut pentru intelectuali și clasa conducătoare românească. În fața Europei Occidentale trebuie demonstrate în mod continuu, din epoca formării statului-națiune și până azi, semnele europenității, „civilizării” și albității cetățenilor români. Arta a jucat mereu un rol central în acest proces. Una din principalele funcții pe care artista ul le îndeplinește este reprezentarea națiunii/culturii locale și a experienței istorice colective în fața aceluiași juriu, occidentul european. Să vorbească
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
Cauzele acestor fenomene nu se reduc la un „simplu” complex de inferioritate ce ar caracteriza alegătorul sau producătorul de artă din Est. Mult mai mult, aceste alegeri reproduc violența simbolică ce caracterizează Codul occidental și occidentalizant. Camuflată în discursuri despre civilizare, dezvoltare, democratizare, tranziție, etc., voința de dominare a Europei Occidentale impune o legătură asimetrică și exploatativă cu Celălalt. Astăzi mai mult decât oricând, Celălalt este invitat să livreze singur argumentele propriei subalternități.Ruperea acestei legături asimetrice și exploatatoare este primul
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
de la Năsăud (înființat în 1864, după desfințarea regimentului grăniceresc), cât mai ales în mândria locală și în aerele de superioritate ale multor năsăudeni, detectabile în numeroase narațiuni care vor să etaleze identitatea locală. Pe de altă parte, ”necesitatea modernizării și civilizării lumii rurale” reprezintă una dintre temele majore care bântuie de vreo două sute de ani cultura română și imaginarul politic, marcat de complexul periferiei, al românilor. Așa că poate fi considerată o idee de bun simț să discuți problemele modernizării, colonizării și
Despre modernizare și decolonizare la Telciu () [Corola-website/Science/295942_a_297271]
-
care între 1913-1914, producea 100 tone talpă și 20 tone toval (piele de vacă sau de vițel, tăbăcită cu substanțe vegetale, din care se confecționează încălțăminte rezistentă). Tot în 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela "cucerirea și civilizarea Daciei de câtre romani", cum se spunea în spiritul latinității începutului de veac, este ridicat în Parcul Central "Tudor Vladimirescu" (început în 1889 și inaugurat în 1900), Monumentul Împăratului Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici. În 1912, în clădirea internat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Anglia, iar vechile idealuri medievale, inclusiv cel monastic erau in declin. Unele idei ale lui Thomas Morus reflectă o nostalgie pentru trecutul medieval. Cartea sa a servit fondării societăților Iezuiți care au înființat asa numitele "Reducciones", folosite pentru creștinarea și civilizarea indienilor Guarani. Cartea sa s-a bucurat de un succes uriaș astfel încât cuvântul și-a lărgit sensul inițial și a început să desemneze concepte, modele societale, propuneri etc. Din acest motiv fiecarea autor care propune o utopie e un critic
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
și interacțiunii sociale care pot fi evitate doar prin colaborare, solidaritate și respect, incepand cu drepturile celor ce muncesc. Departe de a contribui la un asemenea proces, Uber încurajează disprețul față de taximetriști, precarizarea muncii lor și exploatarea acestora sub mască „civilizării și progresului”. Companiile că Uber sunt considerate avangardă capitalismului contemporan, întrupând valorile „progresului” și „inovației”, dar arătând adevărata față a acestui sistem, unul bazat pe exploatare și concentrarea averilor în mâinile celor puțini. 1 www.bbc.com/news/business-37802386
DOSAR: BOICOT UBER () [Corola-website/Science/296184_a_297513]
-
Lugoj, Victor Mihali de Apșa și episcopul ortodox de la Arad, Ioan Mețianu. Mitropolitul Ioan Vancea a sprijinit gospodărirea și înfrumusețarea Blajului. Prin ajutorul dat de el, s-au realizat introducerea apei curente, canalizarea, trotoarele și alte lucrări de urbanism și civilizare a localității. A avut nu numai un înalt gust estetic, ci și generozitatea necesară unor mari realizări. Mitropolitul Ioan Vancea a murit, de inimă, la Blaj, la 31 iulie 1892. A fost înmormântat în cripta arhiereilor din Blaj. Între paranteze
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
oficială de apertheid asemănător celui din Africa de Sud, dar este o existență în care cele două comunități duc existențe separate. Numeroase critici se ridică contra acestui sistem, dar în Belgia propaganda colonială are un ton foarte paternalist, ce glorifică misiunea de civilizare desfășurată de statul belgian. În 1914, Germania, aflată în război contra Franței invadează Belgia pentru a ocolii armata franceză prin nord. Violarea neutralității Belgiei provoacă intrarea în război a Regatului Unit. În ciuda așteptărilor strategilor germani, rezistența armatei belgiene este puternică
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
os, dinți de animal, pietre semiprețioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate în scop profilactic, talismane (cu anumite semnificații), tatuaje, măști etc. Omul primitiv era mereu în căutarea hranei, dar o dată cu apariția surplusului de produse, apare și primul medic, un pas către civilizarea societății. Metodele de vindecare cele mai cunoscute în antichitate erau: Cele mai multe informații privind medicină acestei perioade provin de la celebrele papirusuri medicale. Unul dintre cele mai celebre este papirusul Edwin Smith (descoperit în 1930). Alte surse de informații: Odiseea lui Homer
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]