601 matches
-
fie el și ocupat ca un împărat, să nu cunoască numele și puterile mezinului său. Flăcăul a suferit însă deja o mutație ontologică, a înțeles care îi sunt puterile și a hotărât să ordoneze haosul. Lumea va afla despre eroul civilizator începând cu tatăl, împăratul care, în alte basme, testează el însuși limitele celui ce purcede la marele drum. Capacitatea fertilizatoare a mersului prin lume primește o emfază narativă prin repetiția cvadruplă a sintagmei ce dă numele eroului. Insistența artistică indică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezintă turta din cenușă, informatoarea Evdochia Șargu din Izvoare, Soroca explică: „Poi turta asta era fermecatî. Când îi făcea mamî-sa o turtî-n vatră i-ajungea sî mânânci cât călătoreau ii...(...) Nu sî termina niciodatî”. Protagonistul este consubstanțial cu principiul focului civilizator, are sprijinul zeilor lari protectori ai casei, al strămoșilor și simte plânsul materiei consumate, precum voinicul din colinde aude urletul flăcăului înghițit pe jumătate ori fala cerbului distructiv. Feciorul cenușii este doar părelnic lipsit de valoare, aceasta fiind aparența înșelătoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul populat de ființele fantastice. Contactul cu necunoscutul însă este contactul cu sine, voinicul merge prin lume pentru a se cunoaște și pentru a dovedi că este ales, adică poate repeta gesturile strămoșilor civilizatori. Ieșirea din social este obligatorie pentru dispariția constrângerilor supraego-ului și este echivalentă cu o coborâre în id. Similară este și izolarea în pădure a neofiților din triburile arhaice, izolare ce eliberează subconștientul depozitar al angoaselor colective, ca imagine holomorfică a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fulgerător și preocupat de recuperarea fraților săi, se pregătește ritual pentru călătoria în infernal: „într-o bună dimineață, se sculă-n revărsatul zorilor,/ se spălă-n roua florilor și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând forță de creștere semănăturilor de pe ogoare”. Purificarea are valoare absolută, alături de aur, argint și soare, curățenia sacră a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de a pune în relief acțiunile prin exprimarea unei anteriorități imediate ce conturează și mai limpede faptele desfășurate sub ochii noștri, prin puterea întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului, întâlnit în toată mitologia universală, este motorul traseului inițiatic ca element civilizator de natură ignică. Aflat în vârful muntelui, focul capătă conotația unui dar sacru care necesită un proces de înălțare a ființei. Spațiile inițiatice analizate fac trecerea spre tărâmul confruntării arhetipale, „spațiu htonian al teluricului prodigios ce abolește legile existenței contingente
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în basme: în George cel viteaz, din colecția Ispirescu, ea stă în pădurea neagră și soarbe ca o zmeoaică pentru a-l anihila pe erou. Modalitatea ei de luptă trimite la mișcarea de reflux în neant a creației, dar paloșul civilizator oprește acest pericol, fiindcă scorpia sfârșește ca în baladă, spintecată. În Tinerețe fără bătrânețe... Scorpia are trei capete, precum balaurii, și pârjolește universul cu foc și smoală, ca exteriorizare a principiului malefic anihilant, cu combustie continuă. Treapta de sus a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacră: „În genunchi cădea,/ Arcu-și întindea,/ Arcu ș-o săgeată;/ Ținta-i țintuită/ Pe cerb mi-l izbea,/ La spate din dreapta,/ Cerbul sus sărea/ Și se blestema” (Peceneaga - Tulcea). „Dreapta și îndemânarea vădesc puritate și favoarea divină”, învestirea cu puteri civilizatoare exercitate din unghiul magic anihilează puterile fiarei și permite contactul cu aceasta: „Pe cerb mi-l lua,/ La spate, din dreapta./ Și cu el pleca/ Prin șirag de sate” (Peceneaga - Tulcea). Motivul sacrificiului constructor apare adeseori ca indicație a animalului mitic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
viață chinuită duc, dar ce să fac? (Mihăilești - Giurgiu)”. Interogația retorică denotă acceptarea stării de crisalidă, pentru captarea forțelor specifice sacrului și, în același timp, creează la nivel narativ pretextul „salvării” și aducerii în social, ca mireasă aleasă a eroului civilizator. Naramza, fecioara cu nume de rod, deretică pe ascuns în casa zmeilor, ba chiar le pregătește și masa. Surprinsă într-un târziu de mezin, ea devine sora zmeilor, care construiesc pentru ea o casă suspendată, heliotropă. Casa solară apare în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de pe tărâmul infernal, atribuit alterității și femininului. Diminutivul substantivului arap predispune o dată în plus neofitul la impresia accesibilului și a posibilității supunerii. Toate indicațiile inițiatice sunt întrunite, feciorilor li se cere în mod direct și în răspăr să devină eroi civilizatori, iar mesajul este înțeles tocmai prin prisma psihologiei inverse: „Ei, cum se urcară pe scaunu împărăției, nici laie nici bălaie, să intre în împărăția Arăpușchii, că ei gândeau că tatăl lor numai își făcuse spaimă, fiindcă ei nu vedeau în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spațial având o implicație ontolo¬gică. Pustiul inițiatic este lipsit de dimensiunea animată, fiindcă trecerea existențială este solitară și individuală. Absența orașelor, a satelor și a oamenilor instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se deschid eroului, care descrie o traiectorie totalizantă. „Gnosticii socoteau șarpele un animal privilegiat, deținător al tainelor ezoterice și stăpân al inițierii”. El își trage puterea din pântecele teluric și din spațiile sepulcrale, și tocmai această încărcătură este indispensabilă eroului civilizator. Animal primordial, șarpele are în basme o imagine pozitivă, capaci¬tatea sa de a cumula cunoașterea, puterile terapeutice ce derivă din secretul nemuririi și funcția psihopompă îl transformă într-un maestru inițiatic impunător: „O șărpoaică, o șărpoaică mare, mare, dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cu arc și săgeata-n mână,/ Ajunge la o fântână,/ Unde zări urmă de fiară” (Mușetești - Argeș). Căutările feciorului angrenează elementele primordiale, puse în mișcare de energiile lui întemeietoare. Descoperirea maritală este făcută în postura de erou consacrat de armele civilizatoare, solare, motiv pentru care reperarea nu se face în planul social marcat de drumul mare, ci în inima sacrului, la fântână, acolo unde Scorpia aștepta neofiții în balade. Cunoașterea acumulată la hotarul cu haosul permite decodarea semnului marital și inițierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a limbii, am trăit Într-una dintre cele mai Înalte focare de cultură și de civilizație ale Europei. Pendulând Între München, unde-mi aveam familia, și Paris, Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Umplute numai cu ieșiri!”). Sub expresia reținută, calmă, arareori exclamativă, proprie mai degrabă unui visător, se descoperă un însetat de noutate și un explorator de spații largi, de preferință marine, dar și montan-silvestre, un nostalgic care nu ignoră nici semnificațiile civilizatoare ale burgului, cu turnuri, ziduri, statui, mansarde, și nici interioarele propriu-zise, uneori adevărate sanctuare, în care elementul dominant e oglinda. Poemele stau sub semnul unei elaborări controlate, fiind alcătuite exclusiv din câte trei catrene, cu o circularitate în care un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Cetatea Albă. Turcii stăpânesc Dobrogea mai bine de 4 secole până la războiul ruso-turco-român când Dobrogea revine României. Ctitoriile voevozilor munteni la Silistra, Babadag, Cernavodă, școala de la Turtucaia Înființată În a doua jumătate a sec. a XVIII-lea au fost acțiuni civilizatoare nu numai pentru populația românească. După cel de-al doilea război Cadrilaterul a cunoscut o Înflorire egală cu a orașelor de pe litoralul Italiei. Orașul Balcic a devenit o nestemată a colierului maritim românesc. Aici Regina Maria a transformat orășelul Într-
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
între celelalte întîmplări pe care le-ai trăit și cele pe care le vei visa la noapte. Nici cărțile (care necesită operația de transformare a cuvintelor în imagini și întîmplări), nici teatrul (unde ți-e mai greu să pierzi conștiința civilizatoare a faptului că urmărești un joc), nici muzica pop (extrem de puternică, dar fără bonusul acela al puterii conținute în fapte, întîmplări și personaje ; și apoi, filmele conțin și muzică), nici măcar evenimentele sportive (din nou, elementul acela de joc, care nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să trimită mesaje și telegrame de felicitare șefului statului și să proslăvească politica înțeleaptă a partidului (vezi textele Patriarhului Teoctist și ale rabinului Moses Rosen). În același timp, și satul românesc cade pradă așa-zisei sistematizări. Sub pretextul unor îmbunătățiri civilizatoare, satul românesc este demolat, realizându-se, de fapt, o mare deposedare. În locul caselor vechi (unele insalubre) apar oribile blocuri cu closet în curte. Ștergerea diferenței dintre sat și oraș nu era decât o mascaradă, o umilire în plus a țărănimii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
diriguitor de destin. Altfel nu-mi pot explica de ce pe la cinci ani și jumătate, pe prundul Ozanei în știoalnele căreia m-am bălăcit toată copilăria, am început să gînguresc poezii, să iubesc rimele și să-mi întăresc credința în cuvîntul civilizator. Am mai spus cu diferite ocazii că mi-i dat să cred în poezie nu ca într-o profesiune ci ca într-un miracol. Un miracol care ți-i dat sau nu. Asta și din convingerea mea de-o viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
turcească în posesiunile ei; subminează influența Turciei în Principatele Române în favoarea Rusiei. 1848 dovedește „protectorului” rus și „suzeranului” otoman că în Principate se afirma în forță ideea națională, în jurul căreia se adună mase tot mai mari de oameni. Rolul „mesianic”, „civilizator” al Rusiei se prăbușește o dată cu arderea Regulamentului Organic. Cearta necurmată dintre cele două imperii se topește în intervenția armată ruso-turcă pentru sugrumarea Revoluției române. Rusia profită însă de conjunctură și ocupă cu armele Valahia. Convenția ruso-turcă de la Balta-Liman (1 mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
aceste discuții. Guvernul Regal are ferma convingere că Guvernul de la Kiev este animat de dorința de a-și consacra timpul și forțele înălțării și propășirii patriei, pentru a face din această țară atât de frumoasă și bogată un important factor civilizator și de progres în estul Europei. Credem însă că astăzi nici o țară n-ar putea avea o existență normală fară a întreține relații corecte cu celelalte țări și, cu atât mai mult, relații strânse, prietenești și de bună vecinătate, cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
după principiile naționalităților. Ea e voită în fine de nevoile neamului românesc, care nu poate trăi despărțit și care numai prin unirea laolaltă a tuturor fiilor săi își poate îndeplini, cu folos pentru omenire și cu strălucire pentru el, misiunea civilizatoare în această parte a lumii. Consfințind prin acest Decret-lege voința Adunării din Alba Iulia, Maiestatea Voastră înscrie în istoria poporului românesc de totdeauna și de pretutindenea cel mai mare act al istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acum asupra emulației spirituale pe care am produs-o în rândul gândăcimii române și universitare pe deasupra! chiar de la prima mea apariție publică printre ei. Pot spune însă, cu o modestie amplificată de o luciditate exemplară, că trăiam sentimentul Marelui Erou Civilizator pe scurt: MEC. Toată dimineața aceea, până spre mijlocul amiezii, le-am dat nume și am început să-i organizez. Spre surprinderea mea, au înțeles cum devine treaba și cu număratul. Așa că, pe la vreo două și jumătate, Costeluș, un fel
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
măcar. Erau foarte cuminți și de-a dreptul devotați, așteptând cu cea mai deplină încredere ca salvarea să le vină de la mine. Firesc, în timp ce le vorbeam și-i vedeam cum mă privesc, am simțit cum fiorul emoției de Mare Erou Civilizator MEC mă cuprinde, iar discursul meu s-a articulat din ce în ce mai convingător. La sfârșit, am cerut câtorva, inclusiv unuia mai isteț din zona magaziei, să mergem și să-mi arate locul unde erau depozitate substanțele cu care dom' Ciucurel, Relu pentru
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să facă modificări în lumea nepregătită pentru cel izgonit și omul s-a trezit dintr-o dată într-o lume care nu era a lui, n-are de ales, ori s-o modifice după puterile lui și asta va face eroul civilizator în toate orânduirile, ori să se lase transformat de ea așa cum se întâmplă cu noi, cu restul, toată arta e să te faci că nu observi și bătrânii desenați de mine cunosc taina, dar cu toată stăruința mea n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
profesoară și am luat în primire biblioteca și te asigur că nici o carte n-a dispărut de atunci! vag îmi dau seama că nu voi putea scăpa teafăr din povestea asta cine naiba m-a pus să fac pe eroul civilizator?! îmi scapă printre dinți o înjurătură și nu faptul că vrând-nevrând voi scoate din buzunarul meu niște bani ca să acopăr lipsa unor cărți de pe vremea când mai făceam încă pipi în scutece, nu asta mă irită cel mai tare, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]