862 matches
-
administrație era necesară o bună cunoaștere a limbii române. Cu toate acestea, comunitatea evreiască din Gura Humorului a continuat să prospere. Evreii practicau meserii legate de comerț, în special export de cereale și de cherestea, dar erau și meșteșugari (croitori, cizmari, cojocari) sau intelectuali (arhitecți, ingineri, medici și avocați). Meseriile erau transmise de obicei în familie de la tată la fiu. Meserii cum erau cele de agricultori, zidari, dulgheri sau lăcătuși nu erau practicate de evrei. Ei vorbeau în limba idiș, ca
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
construită din piatră brută cu o grosime a zidurilor de 1,2 m, cetatea a fost întărită cu turnuri atribuite diversor bresle meșteșugărești care le întrețineau și al caror nume îl purtau. Avea 9 turnuri: "Turnul măcelarilor, Turnul croitorilor, Turnul cizmarilor, Turnul blănarilor, Turnul dogarilor, Turnul olarilor, Turnul Kalendas, Turnul lăcătușilor-fierarilor" și "Turnul Porții". Din rândurile fiecărei bresle responsabile de turnuri, se alegeau ofițerii de breaslă, comandanții militari ai cetății. Legătura între turnuri se făcea prin drumul de strajă aflat în spatele
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
Breasla măcelarilor apare menționată din secolul XV, primind mai multe privilegii din partea principilor transilvăneni (1589, 1749). În perioada modernă breasla s-a transformat în asociație profesională. De formă rectangulară, turnul a aparținut întâi breslei lăcătușilor, în secolul XVIII fiind atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare menționată încă din secolul XV. În peretele turnului sunt zidite 3 inscripții: însemnele breslelor lăcătușilor, ale cizmarilor și o a treia care consemnează faptul că în 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
apare menționată din secolul XV, primind mai multe privilegii din partea principilor transilvăneni (1589, 1749). În perioada modernă breasla s-a transformat în asociație profesională. De formă rectangulară, turnul a aparținut întâi breslei lăcătușilor, în secolul XVIII fiind atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare menționată încă din secolul XV. În peretele turnului sunt zidite 3 inscripții: însemnele breslelor lăcătușilor, ale cizmarilor și o a treia care consemnează faptul că în 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a reparat pe
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
s-a transformat în asociație profesională. De formă rectangulară, turnul a aparținut întâi breslei lăcătușilor, în secolul XVIII fiind atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare menționată încă din secolul XV. În peretele turnului sunt zidite 3 inscripții: însemnele breslelor lăcătușilor, ale cizmarilor și o a treia care consemnează faptul că în 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a reparat pe cheltuiala sa în 1734. Turnul dogarilor este dispus în colțul de sud-vest al celei de-a doua incinte
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
XVIII fiind atribuit cizmarilor. Breasla cizmarilor apare menționată încă din secolul XV. În peretele turnului sunt zidite 3 inscripții: însemnele breslelor lăcătușilor, ale cizmarilor și o a treia care consemnează faptul că în 1706 turnul distrus a fost dat breslei cizmarilor care l-a reparat pe cheltuiala sa în 1734. Turnul dogarilor este dispus în colțul de sud-vest al celei de-a doua incinte a cetății. Breasla dogarilor aiudeni apare menționată din 1519, fiind de-a lungul timpului una dintre cele
Cetatea Aiudului () [Corola-website/Science/307859_a_309188]
-
orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă de artilerie în fața Porții
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente. După o scurtă perioadă de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
de fotbal, aproximativ 7000 metri pătrați. În plus, un burete de aerogel de numai 2 grame poate susține greutatea unei cărămizi de 2.5 kg. Dacă inginerii s-au gândit să întrebuințeze acest material în izolarea conductelor de petrol și cizmarii în confecționarea branțurilor pentru încălțăminte, alpinista britanică Anne Parmenter a escaladat muntele Everest fiind încălțată cu ghete căptușite cu un strat subțire de aerogel; declarația sa de după expediție a fost: “singura problemă a fost că îmi era foarte cald la
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
tot niiamul și a tuturor pravoslavnicilor creștini amin: 7308 1800 Calfa Canilii". La începutul secolului al XIX-lea i se mai zicea și Biserica „Sf. Gheorghe din Feredee”. De la început a funcționat ca biserică parohială, fiind frecventată de membrii breslei cizmarilor. În secolul al XIX-lea avea ca filială Biserica „Sf. Dumitru” - Balș. Nu a beneficiat de danii importante, susținându-se din veniturile sale proprii. Printre altele, era proprietara moșiei Hănășeni din Basarabia, al cărei venit îl primea prin intermediul Consulatului Rusiei
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a furniza alimente armatei, dar trebuie să livreze alcool trupelor. Principala ocupație a evreilor din Hârlău era negustoria, dar existau și meseriași (croitori, cizmari sau potcovari). Ca urmare a dezvoltării comerțului, comunitatea evreiască din oraș a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 784 locuitori evrei, în 1838 numărul lor crescuse la 1.008 (și pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia și Bucovina
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
noile legi adoptate de guvernul Ion Gigurtu au prevăzut confiscarea proprietăților, expulzarea din școli și din funcțiile publice a persoanelor de etnie evreiască și interzicerea medicilor evrei să trateze pacienți de alte etnii. În timpul Statului Național-Legionar, primarul Hârlăului a fost cizmarul Ion Bulfan. În acea perioadă au fost arestați mai mulți evrei sub acuzația că ar fi comuniști, iar magazinele evreiești au fost confiscate de către Garda de Fier. Persecuțiile s-au accentuat, unii evrei fiind trimiși în lagăre de muncă, iar
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
lacul Ochiul Boului, lacul Rațca. Populația satului Slatioarele este de cca. 600 persoane. Rețeaua stradală este de tip rectangular. În trecut locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și destul de limitat cu industria, amintind aici micii meșteșugari, precum: tâmplari, croitori, cizmari, fierari. Chiar dacă se află la doar câțiva kilometri de orașul Urziceni, în Slatioarele s-a păstrat tradiționalismul specific satelor. Până și datinile dispărute din multe sate, aici își mai găsesc încă ecoul lor strămoșesc, chiar dacă acesta este mult diluat. Oamenii
Slătioarele, Ialomița () [Corola-website/Science/301252_a_302581]
-
rezumând opera cu măiestrie. El începe pompos cu motivul maeștrilor cântăreți, caracterizându-i bine: ei sunt cetățeni puternici și mulțumiți de ei înșiși, tradiționaliști acceptând foarte greu schimbările. În schimb, motivul liric, simbolizând voința de reînnoire dorită de Hans Sachs, cizmarul poet și cântăreț (care a existat și în realitate) și tânărul cavaler Walther, se aude mai încet, dar Walther nu reușește să convingă meșterii, de unde sufocarea bruscă a motivului în energicul "marș al meșterilor cântăreți". Marșul face loc apoi motivul
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
celălalt. Walther află că ea este promisă câștigătorului concursului de canto care se va ține a doua zi. Din păcate, Walther, fără a fi un ignorant în această artă, nu este totuși un expert.. "Scena 2." David, ucenic pe lângă poetul, cizmarul și maestrul de prestigiu Hans Sachs, împreună cu ceilalți ucenici, al căror șef este, pregătește biserica pentru următoarea întâlnire a maeștrilor cântăreți. Magdalena, de care David este îndrăgostit, îi promite marea cu sarea dacă îl va învăța pe Walther regulile artei
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
gura o odă Evei alungată din rai ("Cânt Biblic"), acompaniindu-se cu ... ciocanul. Magdalena, în hainele Evei, apare la balcon, în timp ce Beckmesser e disperat că nu poate să cânte și-i cere lui Hans Sachs să se oprească din lucru. Cizmarul îi propune un târg: el va juca rolul de marcator, arătând cu o lovitură de ciocan fiecare eroare a lui Beckmesser. Beckmesser face atât de multe greșeli încât Sachs termină o pereche de pantofi înainte de sfârșitul serenadei, plătindu-i cu
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
niciodată intenția de a juca rolul regelui Mark față de Eva/Isolda și față de Walther/Tristan (Wagner citează în acest pasaj un "laitmotiv" din "Tristan și Isolda".) Apar David și Magdalena. Sachs îl promovează pe David de la ucenic la calfă de cizmar și numește piesa lui Walther:" Die selige Morgentraum-Deutweise" ("Tălmăcirea dulcelui vis de dimineață"). Cele cinci personaje cântă fiecare după starea lor de spirit (celebrul cvintet) și apoi se duc la locul unde se va ține concursul. "Scena 5." Marea procesiune
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
s-a născut la 20 septembrie/3 octombrie 1908 în orașul București (capitala României), într-o familie de etnie armeană, tatăl său fiind de profesie cizmar și numindu-se Abraham Balgian. Părinții săi au emigrat de la Istanbul în anii 1895-1896 după masacrele minorității armene din Turcia. A primit la botez numele de Levon Garabed Balgian (în transliterație și în transliterație ). A fost educat la Școala armeană
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
generațiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin și prim-secretar al partidului, Nikita Hrușciov, a denunțat folosirea represiunii în masă și cultul personalității, (în 1956). Stalin s-a născut în orașul Gori, Georgia, în familia cizmarului Vissarion Ivanovici Djugașvili. Mama sa, Ekaterina Geladze, provenea dintr-o familie de iobagi. Cei trei frați ai lui Stalin au decedat de tineri. Iosif, denumit din afecțiune "Soso", a fost, practic, singur la părinți. Vissarion Ivanovici Djugașvili era un fost
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
dintr-o familie de iobagi. Cei trei frați ai lui Stalin au decedat de tineri. Iosif, denumit din afecțiune "Soso", a fost, practic, singur la părinți. Vissarion Ivanovici Djugașvili era un fost iobag care, atunci când a fost eliberat, a devenit cizmar. El și-a deschis propriul atelier, dar, în scurtă vreme, a dat faliment, ceea ce l-a forțat să lucreze într-o fabrică de încălțăminte, în Tiflis (Tbilisi). Vizitându-și rar familia și fiind în stare de ebrietate gravă, Vissarion își
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Cincu. Demnă de menționat este competiția care a existat între breasla rotarilor din Cincu și cea similară din Agnita, din anul 1586, când Sigismund Báthory a acordat supremația asupra rotarilor din Agnita celor din Cincu. Similar au câștigat și breasla cizmarilor, alături de care au fost menționate și bresla butnarilor și cea a fierarilor. La "Muzeul de Istorie "Valea Hârtibaciului"" din Agnita se găsește o ladă datată în anul 1653. Este o piesă de o valoare inestimabilă, ea având pe capac stema
Biserica fortificată din Cincu () [Corola-website/Science/326305_a_327634]
-
care 214 meșteșugari, 1368 de mineri, fiecare familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de școală, 5 preoți, 51 de săraci și cerșetori. În oraș mai existau croitori în număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]