847 matches
-
Ridică din umeri. - Da știi, dom’ Pancras, ce-am învățat eu de la Ralița? Mi-a arătat o chestie la calculatorul ei de rămâi mut. O șmecherie. Ripleiso îi zice. Adică, dacă vrei, schimbi totul dintr-o mutare. Scrii, de pildă, cizmar, p-ormă dai ripleiso și... Faci secretar general al partidului. V-ați prins? Nu-i răspunse. Nici nu-l urmărea. Mângâia îngândurat cureaua. Gentimir perora înfocat: - Sau scrie ieri și-o-ntorci pă azi. Ați priceput? Asta am înțeles, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
el, mai să stricăm prietenia. Și el mi-a spus atunci cum stă chestia. Toate erau recrutate să facă rapoarte și să vadă ce și cum. Știa la sigur, nu o zicea de gelos. - Păi io ce spuneam, se veseli cizmarul. Io nu le-am trăit, da am mai discutat și io, mai mă uit la televizor, mai cu unul, mai cu altul. Înveți, așa cum stau io la calapoade și pingele, prinzi mai multă istorie, de-asta, adevărată, mai pă bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tușești și dacă mai și slăbești dintr-o dată, e clar. E pe-aproape dricul . Io unu, slavă Domnului, nu m-a luat încă tusea. Da’ de slăbit, slăbesc de la o vreme. Și m-am operat înaintea lui Lazarovici... Dinspre odăița cizmarului răzbătea un miros înțepător, de cauciuc ars. Veni și meseriașul. Ținea nedumerit cureaua în mâini. O privea intrigat. - Nu-i piele, bre, surâse el scârbit. Nu-’ș ce e, dar e presată. Și pute, nu vezi? Când am băgat cuiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tot orașul popa cu povestea lui. A ajuns lumea de vede din ăia peste tot. Nu l-a deturnat și pe Pancratz, diplomatul, de vorbește acuma peste tot cum a venit unul din ăia să-și pună potcoave la Gentimir, cizmarul de pe Străduinții? Vă dați seama, potcoave! Dar nimeni nu spune că e halucinații de lume dezorientată! Aulius sforăia ușor. Îl podidise un somn molcom, răsfăț de depărtări și duh de tihnă. Vergilică îl trase ușor de halat. - Dom’ Aulius, Goncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dinainte de 1990 și În cartea de metodică pe care ați scris-o și ați scos-o În 1982, adică În plină campanie de Înfometare și de terorizare, de ateizare și de imbecilizare a poporului român, dusă de regimul neobolșevic al cizmarului analfabet din Scornicești. Cartea dv., intitulată „Metodica predării textului literar În liceu”, a fost publicată În 1982 de Editura Didactică și Pedagogică din București. Ea v-a fost prefațată de profesoara bolșevică din Iași, Domnica Murgoci, „Membru În Consiliul Superior
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fapt, cuvinte rostite de regele Carol I. Însă dumneavoastră sunteți Încă foarte departe de un caracter integru, incoruptibil. Ca să vi se ierte atacurile murdare, din trecut, la adresa legionarilor, cârdășia cu comuniștii, osanalele ridicate partidului criminalilor din România (P.C.R.) și unui cizmar demolator de biserici, jignirile Înfiorătoare de acum, adresate unor membri marcanți ai Mișcării Legionare, sunteți dator cu o lungă pocăință (Întru ispășirea păcatelor arătate) și cu scuze celor insultați. Să dați publicității, o dată cu acestea, un amănunțit curriculum vitae, În care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Le-ar fi luat pe toate. Le cântări în mână și începu să se tocmească. Două a cumpărat. Mai târgui o flendură de palton, o cravată și o pereche de ghete. Nugăsi măsura la început. Avea labele noduroase și late. Cizmarul a scotocit tot magazinul până să-i brodească o pereche. Îl cam țineau, dar la umblătură, spunea, se mai lasă! Au plecat apoi spre Cuțarida, încărcați de pachete, prin noroiul drumului. Seara, Stere și-a numărat restul. Cheltuise bani mulți
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să se supere. Aici se desfăceau case, se înnodau iubiri și-și pierdea cîte-o calfă tânără capul după vreo curviștină intrată în bal. Într-un an, o fată de croitor aruncase cu vitriol în ochii unei neveste, altă dată un cizmar își călcase muierea în picioare pentru că dansase cu altul, dar câte nu se întîmplau... Cine mai sta să le facă socoteala? Veneau flămânzi, se ghiftuiau grăbiți și se îmbătau. Noaptea aceea de început de primăvară trecea totdeauna repede și nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strânseră din nou la pompă. Se făceau că joacă gioale și mai adunau cărămizi. Veta îi vedea bine pe ăi mici cum cărau pietrișul din praful drumului să li-l dea celor mari. Dintre cuni, tot -lau luat pe al cizmarului. Un hingher a întins lațul și 1-a săltat din zbor. Se zbătea degeaba în sârmă, ca peștele în undiță, urlând. Goșnete era în vecini, la Stere, bea o cinzeacă. A aflat 258 numaidecât. A dat să sară afară, dar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
albastră, mânjită cu lumina stinsă, pierită a nopții și ofta. Pe drumul Griviței treceau căruțele lăptarilor în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a mai gândit ce s-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Femeile aruncau lucrurile pe paturi și pe scaune, plângând, cu copiii de mână. Măritei îi luase preșurile. Lui Matei potopul îi urnise dulapul cu scule. Meșterul, numai în izmene, alerga cu Petre, tinînd niște prăjini în mână, să-l oprească. Cizmarul abia adunase pantofii clienților. Ploaia îi furase calapoadele, care pluteau spre rampă. Într-un târziu, ploaia ostenise. Mai bătea rar și rece. Stere privea de pe scările lui de piatră mahalaua înecată toată sub o gârlă galbenă. 322 Apa bătuse și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ăsta cine-o mai fi și ce-o vrea de la sufletele noastre amărîte? Nu ziceți că picase și unul c-o tobă de-o bătea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ieșit frizerul, a ieșit afară cârciumarul, Goșnete cizmarul, mahalaua - ciucure. Lunganul a băut mai întîi o cinzeacă, băgîndu-l pe cârciumar înăuntru, a dat din cinstea lui și unui nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când i-a fost lui bine, s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și critici, precum universitarul Ov. S. xe "Crohmălniceanu"Crohmălniceanu, redactor-șef alpublicației Viața Românească, sau M. xe "Breazu"Breazu, redactor-șef la Contemporanul. Dar printre ei și un croitor: Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, șeful absolut al sectorului ideologic, și un cizmar: Nicolae xe "Goldbergher"Goldbergher, rector al Institutului de Științe Sociale „A.A. xe "Jdanov"Jdanov” și mai târziu eternizat ca director-adjunct al Institutului de Istorie al partidului, calitate În care a semnat - nu a și scris - zeci de volume de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
condamnat la Închisoare pe viață, unde va muri În urma torturilor și a unei prelungite greve a foamei. xe "Ceaușescu"Ceaușescu, Nicolae (1918-1989) Numărul unu al regimului comunist Între 1965 și 1989. Născut la Scornicești (județul Slatina) În 1918. Ucenic de cizmar, intră foarte devreme În mișcarea comunistă. Suferă repetate Întemnițări. În timpul războiului, va fi internat În lagărul de la xe "Caransebeș"Caransebeș, unde se va apropia de xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej. După preluarea puterii de către comuniști, va fi șeful organizației comuniste de tineret
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
singur ins crește în progresie geometrică. Ca să vă faceți o idee precisă, închipuiți-vă cantitatea de pasiune care a putut fi investită într-un Pericle la Atena, într-un Socrate obligat să străbată pe jos piețele pentru a vorbi cu cizmarii, cu tîmplarii, cu pictorii greci, într-un Robespierre la Paris, și comparați-o cu suma pasiunilor care s-au investit într-un Roosevelt adresîndu-se națiunii americane prin intermediul radioului sau într-un de Gaulle, care avea la îndemînă televiziunea pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Decembrie ’89 Deconstrucția unei revoluții Sa ucis. Călcați cu respect. Aici e sânge. A fost odată un cizmar... Vom muri și vom fi liberi! Libertate te iubim, ori învingem, ori murim! De Crăciun ne-am luat rația de libertate! Ceaușescu nu uita, vrem pantofi din pielea ta. Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă. Auzi-ne, Doamne, și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în ceea ce-l privea, repetându-i asta necontenit, dar, ca și cum ar fi prevăzut soarta fiului, avea mereu glasul învăluit într-o durere nemărginită, copilul simțindu-i chinul necontenit: Nu vreau să dai cu ciocanul toată ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
acuzat de complicitate, drept care ne vom întoarce să te luăm din satul tău să-i ții de urât fiului pe rug. De la Geronimo Inchizitorii n-au reușit să scoată nimic, chiar și capcanele anume întinse se sfărâmau în fața seninătății răspunsurilor cizmarului, în fața încrederii sale nezdruncinate în fiul său. Niciun cuvânt deplasat, niciun gest fals sau iritare, nimic. I-au spus lui Tommaso că tatăl său mărturisise totul și că e cazul ca și el să se decidă să-și recunoască șiretlicurile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și gândirea ta, fra' Tommaso, și cu afecțiunea ta pentru Franța pe care o consideri un fel de cetate a soarelui. Cine i se adresa și-i arăta atâta prețuire? Chiar Regele Franței. Regele îl recunoștea pe bietul fiu al cizmarului Geronimo. Și mai mare i-a fost mirarea lui Tommaso atunci când și-a dat seama că Richelieu îi cunoștea perfect povestea vieții dar și operele lui. Vorbi despre ele cu competența unui cărturar și cu pregătirea unui teolog ce știe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a fi în favoarea lui, chiar cu o zi înainte Richelieu îi ceruse sfaturi în privința războiului, păreri despre politica externă și despre atitudinea față de diverși ambasadori. Nu, n-avea de ce să se mai teamă. Eminență, eu eram un biet copil de cizmar, când m-au închis în mânăstire la doar treisprezece ani. Iar pe oameni i-am cunoscut la început ca fiind ca cei în sutană albă și cu bastonul mereu ridicat, apoi ca delatori și lupi gata să-și sfâșie semenii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe care i-am supus-o atenției. Unul dintre ele, Jacques Bonhomme, reprezintă Consumatorul redus prin distrugere la o satisfacție în loc de două. Celălalt, ascuns sub figura Geamgiului, ne arată Producătorul căruia accidentul îi stimulează industria. Cel de-al treilea este Cizmarul (sau orice alt producător) a cărui activitate este descurajată în aceeași măsură de aceeași cauză. Acest al treilea personaj este cel pe care îl ținem totdeauna în umbră și care, personificând ceea ce nu se vede, este un element necesar al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care le conferă funcționarului, familiei sale și furnizorilor săi; nu pretindeți că ea favorizează munca. Când Jacques Bonhomme dă o sută de franci unui funcționar în schimbul unui serviciu realmente util, este exact ca atunci când dă o sută de franci unui cizmar în schimbul unei perechi de papuci. Este o situație de tip dai și primești, ne dăm mâna prietenește și la revedere. Dar, când Jacques Bonhomme cedează o sută de franci unui funcționar pentru a nu primi în schimb niciun serviciu sau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
câte tranzacții a realizat; ca ea însăși valorează cât toate lucrurile contra cărora a fost succesiv schimbată; și credem acest lucru deoarece se presupune că, fără această monedă, aceste lucruri nu ar fi fost produse. Se spune: fără această monedă, cizmarul ar fi vândut o pereche de pantofi în minus, prin urmare, el ar fi cumpărat mai puțină carne de la măcelărie; măcelarul s-ar fi dus mai rar la băcan; băcanul s-ar fi dus mai rar la medic; medicul la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
calcul, dar chiar și eroarea care ar angrena o pierdere de proprietate nu va constitui o violare sistematică a proprietății. Dar dacă domnul primar propune să se calce în picioare o industrie spre profitul alteia, să interzică saboții în avantajul cizmarilor, sau ceva asemănător, atunci îi voi spune că aici nu mai este vorba de un calcul de avantaje și neajunsuri, este vorba de o pervertire a autorității, de o deturnare abuzivă a forței publice; îi voi spune: "Dumneavoastră care sunteți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Status. La fel ca cultura, statusul este un termen care chiar printre sociologi are mai mult decât un înțeles. Oamenii adesea vorbesc despre profesiuni cu status înalt astfel ca doctor, avocat sau funcționar guvernamental și profesiuni cu status scăzut ca cizmar sau paznic. Aceștia de asemenea vorbesc despre unele simboluri de status mașini străine scumpe, îmbrăcăminte de lux, vile etc. pe care oamenii le cumpără ca să arate cât sunt de înstăriți. Folosit în acest fel, statusul echivalează cu prestigiul și implică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]