521 matches
-
înființându-se domeniul Vama al Fondului Bisericesc, vămenii ajung în situația țăranilor dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dependenți de pe domeniile coroanei, situație asemănătoare cu cea a țăranilor români din zona Munților Apuseni, cu toate că la venirea austriecilor în Bucovina, la 1774-1775, țăranul român, inclusiv vămenii, erau clăcași liberi, supuși regimului stabilit prin așezământul pentru boieresc. Acest statul de clăcaș, liber în fond, care are obligații față de stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare, și în 1786, prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stăpânul pământului, este o formă deosebită de plată a arendei pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare, și în 1786, prin integrarea Bucovinei la Galiția, a impus țăranilor clăcași obligații sporite, apropiind cuantumul acestora de cel al țăranilor galițieni, care se aflau într-o situație similară robiei. S-a introdus nartul - norma de lucru - care nu putea fi efectuată decât în 3-6 zile normale, astfel încât s-a ajuns repede
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote>. Până la stabilirea definitivă a cadastrului, impozitul s-a perceput în sistemul vechi, al cislei, adică suma pe care trebuia s-o plătească un sat era repartizată de comitetul comunal asupra fiecărui sătean, ținând cont de starea lui economică: fruntaș, clăcaș, mijlocaș, colibaș <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 169. footnote>. Aceste categorii ale țărănimii dependente, pe care le întâlnim și la Vama, înseamnă: a. țăranul fruntaș poseda cel puțin un plug întreg cu 6 boi (în alte izvoare 4 boi), câteva
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 381-383. footnote>. În situația de halupari erau țăranii ruteni fugiți din Galiția în căutarea unor condiții mai bune de viață. Numărul acestora se ridică, în timpul revoluției de la 1848 la 73.218, în raport cu cifra de 126.027 agricultori, adică țărani clăcași din celelalte categorii <footnote Mihai Iacobescu, op. cit. p. 153-154. footnote>. Revoluția de la 1848 din Imperiul Habsburgic a zdruncinat din temelii, fără să poată distruge, anacronica alcătuire politică din centrul și răsăritul Europei. Salvarea i-a venit din partea Imperiului Țarist și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Evoluția teritorială Condițiile aspre ale epocii feudale au dus la fărâmițarea unor sate și la „spargerea" lor. Din cauza birurilor, țăranii părăseau satele. Se înregistrează multe schimbări de vetre. Satele răzașești sunt asaltate de feudali și transformate în sate supuse, de clăcași. în acest context dispar următoarele sate: Mireș ti, Radoslăveș ti, Olășei, Ivănești. Mireștii fiind între Jigoreni și Văleni ar fi putut să fie integrat acestora, iar Radoslăvești la fel. În ce privește satele Olășei și Ivănești,s-a putut observa încă din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă în situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern ca în cazul războiului Crimeei au redat Moldovei Sudul Basarabiei iar după prăbușirea țarismului în 1918 Basarabia întreagă a revenit la Patria Mamă. Succesul diplomației sovietice prin încheierea Pactului Ribbentrop- Molotov din 1939 a dus
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
provocat calamități de nedescris în țara noastră. Am avut multe supărări de ordin familial, dar nu m-am lăsat răpus, nu m-am socotit nenorocit și am avut tăria să mă ridic deasupra acestor dureri ale vieții. Strămoșii mei, țărani clăcași de pe valea Moldovei, mi-au transmis această tărie sufletească, de aceea sunt foarte bucuros și le sunt mult recunoscător. Ce va mai rezerva viitorul? vom vedea. Prin felul meu de a concepe viața sunt un optimist. Viața este un joc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și eliminarea răspunderii fiscale colective (Constantiniu, 2011, p. 181). La fel de importantă s-a dovedit a fi reglementarea raporturilor sociale, prin abolirea șerbiei (la 1746 în Țara Românească, respectiv 1749 în Moldova) și fixarea îndatoririlor țăranilor clăcași față de boieri la 12 zile de muncă pe an. Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iar apoi, pe la 1896, de Cursești-Sofronie. Boierul acesta Sofronie și-a adus forță de muncă în Cursești-Deal, unde le-a dat noilor veniți și ceva pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că aveau pământ puțin și au fost nevoiți să-și câștige existența pe la răzeșii din vale sau pe moșia de la Pungești a boierului Jak Marcopol, grec
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stare de conflict cu acestea, dar și cu elita nobiliară provincială. Sfera de activitate a Administrației districtuale era foarte însemnată, îngrijindu-se de supravegherea învățământului, a bisericii, a stăpânilor de pământ și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Comisia Aulică de Studii din Viena să decidă desființarea în anul 1818 a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de șef al Administrației Bucovinei, Vasile Balș avea obligația de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe linia ideilor sale iluministe a urmărit ca prin acțiunile sale privitoare la o repartiție mai echitabilă a dărilor, prin reglementarea sarcinilor clăcășești, prin îmbunătățirea raporturilor juridice dintre stăpâni și țărani, să modernizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în perioada iosefinistă și, mai ales, pentru aplicarea în continuare a prevederilor așezământului lui Grigore al III-lea Ghica, din 1776. Țăranului bucovinean i se recunoștea în continuare dreptul de folosință ereditară asupra pământului, stăpânul moșiei fiind obligat, după moartea clăcașului, să predea gospodăria acestuia unuia din fiii săi. În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
asupra pământului, stăpânul moșiei fiind obligat, după moartea clăcașului, să predea gospodăria acestuia unuia din fiii săi. În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au fost împărțiți în mai multe categorii și anume: fruntași, cei care aveau cel puțin două perechi de boi, mijlocașii, cu o pereche, codașii, care nu aveau vite de muncă, ci numai o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lucru sau boieresc pe an, așa după cum fuseseră reglementate raporturile dintre stăpâni și țărani, în Moldova, în momentul anexării Bucovinei de către habsburgi. În perioada postiosefinistă au fost introduse elemente noi în această reglementare, precum normarea zilei de muncă prestată de clăcaș și posibilitatea acestuia de a o răscumpăra în bani179. Pe de altă parte însă, tendința stăpânilor de moșie a fost de încălcare a acestor reglementări și de sporire abuzivă a zilelor de boieresc datorate lor de țărani, mai ales prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
elementele de organizare internă specifice. Din nefericire pentru evoluția lor socială, rromii au fost supuși prin sclavie unui tratament de segregare, adică, interzicerea unor drepturi civice (cult, căsătorie, cimitire separate etc). Reforma agrară din 1864, care a oferit posibilitatea țăranilor clăcași de a deveni proprietari de pământ nu a afectat decât un număr redus de rromi. Totuși reforma a permis apariția unei categorii de rromi ce practică agricultura și chiar constituirea de sate Întregi locuite de rromi. Cele mai multe așezări de acest
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nu de o cititoare plimbându-se leneș printre 1 op. cit., p. 129 - 130 2 op. cit., p. 131 3 op. cit., p.150 44 oglinzi de iatac ci de mulțimi de plugari istoviți, de cosașii tăind incomensurabil poloage paralele, de milioanele conaționalilor „clăcași”, văzuți la un loc, sub osânda muncii poruncite, masă inumerabilă de robi ai pământului a cărei suferință, a cărei revoltă, a cărei speranță de eliberare e vuiet secular de codri și ape, nu susur intimist.”1 Urmându-l pe E.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Turciei ce ținteau zadărnicirea alegerilor pentru divanurile ad-hoc. El se va face cunoscut ca principalul om politic, militant convins pentru dubla alegere a lui Al. I. Cuza la 24 ianuarie 1859. Pe parcursul domniei acestuia, Ion Brătianu va fi apărătorul cauzei clăcașilor, impunându-și cu competență opinia În orice direcție a reformelor momentului, reforme ce trebuiau să conducă la crearea instituțiilor unei Românii moderne. Detașarea proieminentului lider liberal de politica promovată de Cuza s-a produs după 24 ianuarie 1862, primul guvern
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
ardeleni precum: Octavian Goga sau Miron Cristea. Desigur că miezul discuțiilor din acest Împrejurări era unirea istorică a tuturor românilor. Cât privește concepția socială a lui Ion I. C. Brătianu, aceasta constituie o prelungire a ideilor părintelui său de ocrotire a clăcașilor, marele politician afirmând În 1905 că de problema țărănimii depinde Întreaga problemă a propășirii noastre economice și politice. Paradoxal, deși apărător sincer al clasei țărănești, Ion I. C. Brătianu urma să se situeze În tabăra celor ce au reprimat răscoala țăranilor
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
acordate statutul de porto - franco orașelor dunărene Galați și Brăila. Acest statut scutea de taxe vamale mărfurile care se încărcau ori se descărcau în aceste orașe porturi. O altă înfăptuire măreață a acestui ”principe luminat” al Munteniei a fost eliberarea clăcașilor de pe moșiile statului. Cu toate aceste înfăptuiri, Alexandru Dimitrie Ghica a fost înlocuit din domnie în 1842 și datorită intervenției Porții Otomane, care-l considera inoportun pentru interesele ei, dar, și datorită unei organizații conduse de boierul Ion Câmpineanu, denumită
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
lăcuit roțile cu obade largi și le-a ridicat pe ziduri. Pentru ca trecătorii să nu uite de unde am pornit: am fost o națiune de răzeși sau de moșneni. Cu care și boi. Ultimii daci liberi, după ce majoritatea au ajuns niște clăcași. Și nu mai contează că munceau pe moșia boierului grec sau că șomează prin balcoanele blocurilor cenușii din Târgu-Frumos sau din Râmnicu-Sărat, din Alba-Iulia sau din Zimnicea. Așteaptă cu mâna întinsă, în timp ce pământul le intră în gură. Dar Ionică avea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
podul făurit de ei, cu migală și stăruință, s-a dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de I. Câmpineanu în 1838 prevedea ca obiective imediate unirea, independența, eliberarea clăcașilor. Unirea, după cum știm, se va înfăptui în 1859, eliberarea clăcașilor - în 1864, independența - în 1877. De ce a eșuat acțiunea lui Câmpineanu? Pentru că promotorul ei nu cunoștea alfabetul de tranziție. Planul său, remarcabil ca previziune, era lipsit de clarviziune. Alegerea unui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de I. Câmpineanu în 1838 prevedea ca obiective imediate unirea, independența, eliberarea clăcașilor. Unirea, după cum știm, se va înfăptui în 1859, eliberarea clăcașilor - în 1864, independența - în 1877. De ce a eșuat acțiunea lui Câmpineanu? Pentru că promotorul ei nu cunoștea alfabetul de tranziție. Planul său, remarcabil ca previziune, era lipsit de clarviziune. Alegerea unui singur domn în fruntea ambelor Principate, la 5 și 24
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]