521 matches
-
și obiceiului pământului, dar mai ales reglementărilor scrise, date de domnitorii Constantin Mavrocordat (1746 și 1749), Grigore al II-lea Ghica în 1766. Pentru locul ocupat cu gospodăria, grădina, toloaca satului, apoi pentru plantațiile de pomi și de vie, țăranul clăcaș nu datora nimică boierului; prețul pentru acestea era cuprins în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1960-1961, când l-am cunoscut, avea aproape 90 de ani) care cunoștea pe de rost toată istoria satului Lunca. Și această ramură a familiei Boca s-a gospodărit și s-a înavuțit atât cât se putea într-o familie de clăcași, încât la împroprietărirea din 1864 erau în categoria fruntașilor, cu 4 boi. Urmașii acestei familii, Gheorghe Boca și Andrei Boca au fost primari în comuna Filipeni, Andrei Boca a fost și președintele obștei sătești „Sfânta Treime”, care a cumpărat moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3.2 De ce luncașii sunt „dorneni”? Bejenarii bucovineni așezați în lunca pârâului Dunavăț, pe moșia boierului Rosetti, nu au fost priviți cu ochi buni de răzeșii din jur, din satele Fruntești, Mărăști și Oțelești. Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lipsiți de pământ, în situație de clăcași, luncașii erau desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar și de răzeșii bogați, au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dădea porumb și cele trebuincioase pe obligații de muncă. Așa au mers lucrurile cu clăcășia la boier până în anul 1864, când Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a făcut prima lege agrară în Moldova și țara Românească și a împărțit pământ și la clăcașii de pe moșia boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ioan Cuza a făcut prima lege agrară în Moldova și țara Românească și a împărțit pământ și la clăcașii de pe moșia boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lege agrară în Moldova și țara Românească și a împărțit pământ și la clăcașii de pe moșia boierului Rosetti. Pământul a fost împărțit după brațele de muncă și după utilajele cu tracțiune animală pe care le aveau clăcașii în acel timp. Astfel, clăcașilor care nu aveau alte mijloace de muncă decât brațele, li s-au dat 2 fălci de pământ (cca. 3 ha); celor care aveau 2 boi, car și plug li sau dat 4 fălci de pământ, iar celor care aveau 4
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu, din auzite, de la bătrânii satului, au fost împroprietăriți toți clăcașii majori și, în special, cei căsătoriți. Multe din cele scrise mai sus, le-au auzit din gura bunicului meu Neculai tefan Boca și a fratelui lui Vasile Ștefan Boca, ambii porecliți „Bahnă”, căci străbunicul meu, Ștefan Boca, când a venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ghiță D. Iacobeanu, Costică N. Boca, Vasile Nițu Boca, Cristea Boca, Ilie Sănduț, Gheorghe V. Trandafir, Gheorghe V. Pintilescu, etc. învățătorii, aproape toți, au fost ofițeri de rezervă și au luat parte la toate războaiele. Ridicarea acestor oameni din rândul clăcașilor din satul Lunca se datorește foarte mult învățătorului Gheorghe Postoiu, om de ispravă, cu idei sociale, care a învățat și a îndrumat copiii satului pe făgașul învățăturii și al muncii. Viața politică - înaintea primului război mondial, oamenii satului făceau politica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenii s-au atașat lângă clasa muncitoare și facă politică comunistă. Legăturile sătenilor din Lunca cu cei din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărani. Dintre aceste legiuiri mai importante sunt „așezământele lui Constantin Mavrocordat, aplicat în țara Românească, cât și în Moldova, prin care vecinii, ajunși în stare de robie, au fost eliberați ca persoană, dar fără pământ, rămânând pe moșie în situația de clăcași. Important, atât din punct de vedere socialeconomic, cât și național, a fost hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hrisovul pentru bejenari al lui Constantin Racoviță din 1756. În virtutea prevederilor acestui hrisov s-au așezat bejenarii din Bucovina în valea Dunavățului, pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti. Legiuirea care reglementează pentru o perioadă mai lungă de timp raporturile proprietar-țăran clăcaș este „Așezământul pentru boierescă din 1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești, fixând claca la 12 zile pe an, repartizate astfel: 4 zile primăvara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1 ianuarie 1766, al lui Grigore Ghica al II-lea. În 15 articole „așezământul” stabilește îndatoririle locuitorilor de pe moșiile boierești, mănăstirești și răzășești, fixând claca la 12 zile pe an, repartizate astfel: 4 zile primăvara, 4 vara și 4 toamna. Clăcașii erau datori stăpânilor proprietari cu zeciuiala din toate, inclusiv din grădinile de legume, dacă produceau pentru piață. Acest așezământ al lui Grigore Ghica al II-lea a fost completat de un altul, dat de Grigore Ion Calimah în 28 mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost interzisă în 1783, dar a fost reluată în 1814, printr-o măsură luată de Obșteasca Adunare. În hotarul moșiei Filipeni a funcționat o velniță a boierilor Rosetti, amintirea acestei distilării de alcool fiind păstrată în toponimul „La Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Velniță”. șăranii clăcași nu aveau dreptul de cârciumă, de moară, de vânat și pescuit, acestea fiind drepturi cedate de domnie boierilor și mănăstirilor. Creșterea producției de cereale a stimulat fabricarea alcoolului și consumul în lumea satelor. Un portret făcut țăranului clăcaș, din perioada 1742-1828, lasă să se întrevadă situația de degradare morală și fizică a locuitorului satelor: „Călcat și smerit în fiecare zi, obișnuit să fie lungit la pământ spre a-și simți carnea sfâșiată cu biciul din porunca celui de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe proprietar să pună la dispoziția țăranului 2/3 din moșie. De la aplicarea Regulamentului Organică până la reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reforma agrară realizată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost și alte încercări de a reglementa raporturile dintre proprietari și țăranii clăcași. Revoluția de la 1848 n-a vorbit în Moldova decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de marile puteri drept lege fundamentală pentru Principatele Unite, numită Statutul dezvoltator, ca pe 14 august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea țăranilor din servituțile datorate proprietarilor, este desființată claca și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei agrare din 1864 în satele comunei Filipeni Reforma agrară înfăptuită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a eliberat pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an, la care s-a introdus norma de lucru „nartal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poată învăța carte și o meserie înafara celei de plugar. în comuna Filipeni reforma agrară din 1864 s-a aplicat pentru toți cei care nu avuseseră până atunci nicio palmă de pământ în proprietatea lor; iar aceșștia nu erau numai clăcașii din Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lunca și Slobozia - Filipeni, din Dobreana, Știubiana, Runc, erau și robii eliberați din Valea Boțului, și țiganii lingurari din Buduioasa. La toți aceșștia se adaugă și țăranii din Fruntești, care-și pierduseră pământul, fie că fuseseră răzeși sau că erau clăcași (liuzi) pe moșia răzeșească. Răzeșii din Fruntești, care reușiseră să-și păstreze proprietățile, au fost excluși de la împroprietărire, chiar dacă unii dintre ei ajunseseră să mai aibă în proprietate câteva prăjini. Pentru împroprietărire, țăranii clăcași au fost împărțiți în trei categorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]