599 matches
-
domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați prin Legea din 1864 „săteni ce n-au meserie de agricultori și n-au făcut clacă” nu au plătit nici un fel de răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind desființarea clăcii, a dijmei și a celorlalte numeroase obligații, precum și asupra mobilului răscumpărării lor prin sumele stabilite prin lege, din dorința noastră de a putea constata oricine care a fost situația creată după 1864 și de a găsi explicația sentimentului de mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moldovenesc, hângănesc, dinte de cal, nemțesc. Întreținerea culturilor se realiza prin aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aplicarea a două prașile cu sapa. Toamna, după coacere, popușoii erau tăiați, transportați acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acasă cu căruța și depozitați pe arie. În serile de toamnă, aceștia se dezghiocau în cadrul clăcilor. Când se auzeau cântece și chiuituri, era semn că începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe raghilă. Fuioarele erau pieptănate cu perii aspre, obținându-se astfel fuiorul cu fibra lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-se mici cantități de ulei de foarte bună calitate. COMERȚUL În prima jumătate a secolului al XIX-lea, comerțul cu produse agricole era frânat de vămile interne care existau în aproape toate orașele de pe atunci. În condițiile economice bazate pe clacă nu putea fi vorba de un comerț liber. Seceta și calamitățile naturale au împins clăcașii în ghearele cametei sălbatice, fapt care a dus la pauperizarea generală a acestora. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, după cum ne spun bătrânii, unii cetățeni în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a soldat cu un eșec odată cu înfrângerea suferită la Stănilești, în fața oștilor turcești. În secolul al XIX - lea au existat și evenimente politice marcante. Astfel, în 1831 s-a simțit febra răscoalelor țărănești datorată înăspririi vieții țăranilor prin impunerea „legii clăcii”. Prevederile „Regulamentului Organic al Moldovei” referitoare la relațiile agrare au dat naștere la o răscoală la care au fost și participanți din satele Gorghești, Tomozia, Lichitișeni, Godinești ș.a. La 27 martie 1848, la Adunarea de la Iași, în vederea pregătirilor Revoluției de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului de culturalizare, cât și schimbărilor social- economice petrecute în satul românesc. De obicei, tinerii se cunoșteau la hora satului, la clăcile de la muncile agricole, cu ocazia sărbătorilor de peste an sau la nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care cerea consimțământul părinților acesteia pentru căsătorie, după cum arată pe la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir: „...iar obiceiul țării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru iarnă. La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se desfac stânele, se dau oile acasă și se încheie socotelile. Se organizează clăcile. Ultima dintre sărbătorile de toamnă era Sfântul Andrei cel Întâi chemat, care cade pe 30 noiembrie. În vechime existau mai multe practici legate de puterile miraculoase ale usturoiului. În seara de ajun a Sf. Andrei se ung tocurile de la uși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
umbra i-a fost zidită. Aceasta formă locală de manifestare a mitului Meșterului Manole care, în credința populară, presupunea sacrificarea și încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei era repartizată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
directoare de școală primară Maria Nacu, de la care am aflat primele versuri ale poetului G. Tutoveanu... La mică distanță de ei se află mormântul părinț ilor mei. A mamei, care și o noapte întreagă de‐ ar fi durat serile de clacă tot n‐ar fi terminat de spus cele mai frumoase poezii și basme, pe care numai ea le putea înmagazina și spune cu un meșteșug fără de seamăn. A tatei - care, născut la Bârlad, s‐ a pripășit la Priponești - unde a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să curgă prin vinele tale, nu-l cheltui de pe acum. A veni vremea, când îți vei da zbor inimii și vei fi vultur între oameni... MATEI LA SĂPATUL VIEI Pe timpul lui Matei, țăranii erau foarte asupriți, căci trebuiau să facă clacă la boieri, adică să le lucreze pe nimic mai multe zile pe săptămână, iar femeile lor trebuiau să lucreze tot pe nimic, la curtea boierească. Țăranii nu-și puteau vedea de puținul pământ ce-l aveau ei, așa că rămâneau tot
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
apostol al școlii românești. Domnia sa a făcut un expozeu, punând accent pe pierderile satului românesc și a Priponeștilor îndeosebi - hora țărănească, scrânciobul cu „ridicatul și coborâtul” oamenilor, balul cu vestita și mult așteptata, dar uitata alegere a „reginei balu lui” , claca străbună de la despănușatul porumbului, culesul strugurilor și sărbătoritul fertilității pământului, la o se amă de nume ale celor „plecați” dintre noi, dar pe care i a considerat prezenți spiritual la manifestarea din sala de clasă. Cum la întâlnirea cu fii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o scrie? Hâc! Dumnezeu. Și hâc, Fiul Lui, Iisus Hristos". Omul are o înfățișare mai curând jalnică. Pare binișor băut și, în mod sigur, nu face parte din „elita" satului. Carevasăzică, hâc, după părerea dumnealui, Dumnezeu l-a convocat la clacă pe fiul său Isus Hristos și s-au pus pe scris o carte pentru tot românul, fiindcă este al naibii de credincios și ortodox, să nu-i fie de deochi, de creștin ce este. La întrebarea, ce deosebire este între sărbătorile de Crăciun
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
țaristă. Au fost preschimbate repejor în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga Moldovă. Nu au avut nicio remușcare să măcelărească țăranii care au îndrăznit să se ridice împotriva nedreptăților din Regulamentele Organice (mărirea birului și clăcii). Martiri anonimi din Săbăoani, Deleni, Bârnova, Galați și Târnauca au înfruntat împilarea imperialismului rus. Culmea îngâmfării și ipocriziei țariste fusese atinsă după Războiul de Independență, când fusesem aliați împotriva otomanilor. Ne-au amăgit, încheind pace separată cu turcii (Tratatul de la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă să plesnească sub greutatea lui. De zbir îl știau și țăranii pe care îi împovăra de dări și zile clacă. I se părea în toată vremea că visteria îi goală. Dacă nu ajungea, mai punea și câțiva copii sănătoși strânși de pe ulițele satului. Era pregătit la rândul lui să se arunce în genunchi la picioarele stăpânitorului. Și să-și țuguie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și ei drag să prăvească. Conașu Mihai sta mai deoparte și, din cînd în cînd, însamna ceva, pe hîrtie. Să-l fi strîns de gît, că tot nu-ți arăta ce-o scris! Bucuria lui, cînd se făceau șăzători ori clăci de scărmănat"30 continua tot Dumitru Gireadă. Vorba asta nu-i minciună, pentru că poetul însuși o confirmă: "Îmi place atuncea-n scaun să stau, în drept de vatră, S-aud cîinii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul că-l
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
asociată cu paternalismul, gloria, înțelepciunea, autoritarismul, sfințenia („Ce spune stăpânul trebuie să fie sfânt”). Nesupunerea, când apare, nu ia forme agresive, faptice, ci rămâne în planul afectului, ca nemulțumire, resentiment sau în planul discursului, ca rumoare, scandal, bârfă, „vorbe de clacă”, lamentare, injurii, sfadă, ceartă. Rânduiala cosmică este condusă de legile firii. Este o armonie neconstrânsă de legea modernă sau de instituții (Barbu, 2000, pp. 50-65). Ea poate lua forma înțelepciunii celui puternic („voia domnului”, adică fie a stăpânului, fie a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu altul, „zici că sunt neamuri”. Relația de bună vecinătate se bazează pe interese imediate, adică pe același spirit tranzacțional, ca între rude: vecinii își împrumută unul altuia obiecte casnice, se ajută unul pe altul la treburile gospodăriei (pomana porcului, claca), își sar în ajutor unul altuia. Pe scurt, „cu vecinii trebuie să te ai bine, că nu se știe când ai nevoie de ei”, iar dacă nu te ai bine cu ei „pot să-ți facă cine știe ce rău”. În toate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2); nimic (2); om (2); plecare (2); problemă (2); proiect (2); rezolvare (2); serioasă (2); somn (2); succes (2); urgent (2); zor (2); activ; acuzație; agitații; aglomerat; ascuns; baie; bine făcut; bunica; caiete; calculator; în casă; chestie; chestiune; chin; cîmp; clacă; comunicat de presă; concediu; concentrare; construcție; copil; creativ; creier; cumsecade; curte; decizie; demn; deschidere; dorm; echipă; energie; a face; facere; familie; de folos; frumoasă; furt; gospodină; grabă; grădină; greblă; guvernămînt; household duties; importantă; importanță; îngustă; învățat; lemn; liber; lopată; lovi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o experiență individuală care era apoi confruntată cu a celorlalți, analizată, valorificată. Experiența se transmite apoi celor noi, într-o adevărată „școală de echipier” (Stahl, 1939c), fiecare învățând să devină un bun executant, dar și un „organizator de muncă în clacă”. Dacă evaluăm modelul echipei gustiene prin prisma conceptului modern de grup psihosocial (vezi Neculau, 2004), vom constata că intuiția celor care au construit Școala de sociologie de la București a fost deosebit de avansată pentru acel timp: a) Grupul joacă un rol
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintă un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au și ei un cult religios grupal. În societatea tradițională românească s-a dezvoltat o instituție a cooperării, promovând spiritul de întrajutorare prin asociații ca obștea țărănească, claca, ortăcia, vecinătatea sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală, inducând popoarelor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Obligațiile se Înmulțesc. Arendașul Gheorghe Gărdăreanu (Florești), aducea muncitori din Serbia și astfel țăranul român era lipsit de posibilitatea de a munci, ceea ce Îl determina, ori să muncească cum și cît vrea arendașul, ori să plece aiurea ca să poată trăi. Clăcile, Însă erau clăci, le făceau cei care rămîneau acasă. Atât sub administrația proprietarului, cât și a arendașului, strîmtorarea le venea de la ispravnicii care tăiau și spînzurau. Viața țăranilor lupoieni, a fost una lipsită de drepturi, de a se bucura de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]