456 matches
-
4.11). Această manieră de rezecție permite controlul permanent vizual asupra plexului brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
sistemul se plasează prin vena subclaviculară, care este suficient de mare și permite manipularea (adesea laborioasă) a sondei de ventricul stâng. Acest lucru însă crește riscul de producere a unui pneumotorace, respectiv de „crush-phenomenon” (maltratarea sondei în tunelul osos dintre clavicula și coasta I), complicații caracteristice abordului de venă subclaviculară și lipsind în cazul cefalicei. În ceea ce ne privește, utilizăm în mod frecvent și abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal - și axilă - distal. Spațiul costoclavicular este delimitat de claviculă + mușchiul subclavicular (anterior), coasta I (inferior), marginea sternală + fascia clavipectorală + ligamentul costoclavicular + ligamentul costocoracoid (antero-medial), mușchiul scalen mijlociu cu nervul toracic lung (posterolateral). La mijlocul acestui spațiu se află mușchiul scalen anterior - prin fața lui trece vena subclavie, iar posterior de el
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
la respirație ca mușchi inspiratori accesorii. ETIOPATOGENIE Elementul central în sindromul de apertură toracică superioară este coasta I [8]; compresia structurilor vasculo-nervoase este realizată pe coasta I de către elementele vecine, normale sau nu structural. În timpul manevrelor de abducție a brațului clavicula este rotată către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul anterior. În hiperabducție mănunchiul vasculonervos este practic întins pe capul humeral, tendonul micului pectoral și procesul coracoid = efectul de „scripete” [5, 11]. Coborârea umerilor „închide” unghiul sterno-clavicular
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul anterior. În hiperabducție mănunchiul vasculonervos este practic întins pe capul humeral, tendonul micului pectoral și procesul coracoid = efectul de „scripete” [5, 11]. Coborârea umerilor „închide” unghiul sterno-clavicular prin coborârea claviculei pe coasta I. În inspirul profund scalenul anterior poate ridica excesiv coasta I atunci când scalenul este hipertrofiat sau în emfizem pulmonar sever, astfel spațiul costoclavicular este mult îngustat [11]. Anomaliile osoase sunt prezente la 10-30% dintre pacienți [5, 11]. Compresia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
întoarce capul spre partea afectată. Astfel se întind mușchii scaleni și se micșorează spațiul dintre ei, realizând compresie pe artera subclavie și plexul brahial. Testul costoclavicular (testul poziției militare Halstead): pacientul trage umerii în jos și spre spate, ceea ce apropie clavicula de coasta I. Testul hiperabducției (Wright): pacientul ridică brațul în hiperabducție și astfel se produce efectul de scripete descris mai sus. Pentru manifestările arteriale se mai poate efectua testul Ross - proba claudicației în braț: pacientul ridică ambele brațe și timp
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
4.11). Această manieră de rezecție permite controlul permanent vizual asupra plexului brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
brahial și nu necesită tracționarea lui excesivă [4]. Pentru accesul la artera subclavie, în scopul corectării anevrismului sau a rezolvării unui eventual accident hemoragic, este necesară rezecția de claviculă. Accesul la vena subclavie poate fi realizat ori prin rezecția de claviculă ori printr-o incizie suplimentară subclaviculară. Prin abord anterior sunt accesibile chirurgical în aceeași ședință operatorie coastele cervicale bilaterale. Poate fi rezecată și coasta I alături de coasta cervicală. Abordul posterior interscapulovertebral Poate fi practicat pentru rezecția coastei I. Accesul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
Soarele - Mart - Joe - Saturn Deși majoritatea exegeților sadovenieni nu au acordat prea mare importanță acestei scheme, recenta interpretare a lui Cernătescu 415 a subliniat importanța acestui "Tabel al orelor planetare", "prezent în toate manualele de magie populară (grimoare), precum celebra Clavicula Solomonis". La un prim nivel, tabelul desemna "o străveche împărțire a zilei în cele patru importante străji jurnaliere, fiecare segment de timp fiind consemnat aici prin ascendentul său astral". De altfel, la acest "orar", care s-a păstrat "până în era
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simte. Intră în spital unde se crede că ar fi un tabes dorsal, datorită tulburărilor nervoase pe care le prezenta. Bolnavul face o fractură a colului femural la o mișcare neânsemnată în pat; se constată deformări ale scheletului, coastelor, sternului, claviculei. Sub pielea capului, se observă înfundături, locuri mai moi la palpat, o scurtare a corpului, Bence Jones negativ în urină, boala a durat un an. Autorul care a dat denumirea de Mielom multiplu, a fost Rustitzky în 1873. În acest
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
proliferare care determină apariția pe oase a unor tumori, cu sau fără deformații, fiind foarte fragile, încât se pot fractura ușor, chiar la traumatisme minime. Localizările cele mai frecvente ale determinărilor din mielomul multiplu sunt oasele cu măduvă roșie: coaste, claviculă, craniu, vertebre, centura pelviană și scapulară. Intensitatea leziunilor osoase este proporțională cu cantitatea celulelor tumorale prezente în organism. Determinările tumorale extraosoase sunt mai rare, descriinduse localizări ganglionare, splinice, hepatice, pulmonare, digestive sub formă de tumori solitare pasmocitare - ele prezentându-se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ea scăzută. Trombocitele sunt de obicei normale sau moderat scăzute. ● Examenul măduvei osoase - este esențial pentru diagnostic. Puncția osoasă se efectuează de obicei în stern sau în creasta iliacă, dar se poate efectua și în alte oase interesate: vertebre, calcaneu, claviculă. Uneori pătrunderea în os este foarte ușoară, țesutul osos dând senzația unei friabilități deosebite. Caracteristică pentru mielom este creșterea numerică a seriei plasmocitare, ce poate constitui 90% din populația celulară a măduvei; în general la o proporție de 20% elementele
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
refacerea țesutului osos distrus, care pot duce apoi la apariția de fracturi spontane. Aceste modificări se datorează înlocuirii țesutului osos cu celulele neoplazice proliferate și reducerii unui factor activator al osteoclastelor de către plasmocite. Localizarea este predominantă la nivelul craniului, sternului, claviculelor, oaselor bazinului, leziuni care se pot evidenția radiologic. La 1/3 din cazuri sunt prezente numai zone de demineralizare, fără distrugerea focarului sau chiar aspect normal. O altă caracteristică importantă este prezența de infecții recurente mai frecvente pulmonare, mai rar
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute c cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor în zbor ca și a mușchilor ce fixează centura la coloana
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sternului, diafraamul. Extremitatea superioară sau baza prezintă pe linia mediană un șanț profund - furculița sternală sau incizură juaulară. Lateral de această incizură se aăsesc două fețe articulare alunaite, transversale (incizura claviculară) prin care se realizează articularea cu extremitatea internă a claviculei. Extremitatea inferioară este constituită din apendicele xifoid, structură care rămâne cartilaainoasă până la vârste înaintate. Marginile laterale au formă de S italic și prezintă pe fiecare parte 13 șanțuri intercostale (dintre care șapte sunt articulare și șase nearticulare). în șanțurile articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este format din humerus, la nivelul antebrațului se aăsesc cubitusul și radiusul. Scheletul osos al mâinii este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului (anterior) și omoplat (posterior). Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
format din humerus, la nivelul antebrațului se aăsesc cubitusul și radiusul. Scheletul osos al mâinii este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului (anterior) și omoplat (posterior). Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din humerus, la nivelul antebrațului se aăsesc cubitusul și radiusul. Scheletul osos al mâinii este format din 27 de oase așezate pe trei rânduri: 8 sunt oasele carpiene, 5 oase metacarpiene, 14 falanae (2, 11, 12, 18, 20). CLAVICULA (CLAVICULA) Clavicula este un os luna, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului (anterior) și omoplat (posterior). Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua externă (cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
os luna, pereche situat în poziție transversală între extremitatea superioară a sternului (anterior) și omoplat (posterior). Forma este asemănătoare cu S italic căruia i se descriu două curburi: una internă (cu concavitatea posterior) și a doua externă (cu concavitatea anterior). Clavicula este turtită și în sens cranio-caudal ceea ce face ca osul să prezinte două fețe (una superioară și una inferioară), două maraini (una anterioară și una posterioară), două extremități (una internă și alta externă). Fața superioară (Fiaura 25) este plană în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
una posterioară), două extremități (una internă și alta externă). Fața superioară (Fiaura 25) este plană în 1/3 externă și convexă în 2/3 interne. La nivelul acestei fețe se realizează inserția mușchilor: - deltoid și trapez în porțiunea externă a claviculei, -sternocleidomastoidian (fasciculul clavicular) în porțiunea internă a claviculei. Suprafața osoasa care rămane liberă între cele două inserții musculare are raport intim cu teaumentele de care este despărțită prin mușchiul pielos al aâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
externă). Fața superioară (Fiaura 25) este plană în 1/3 externă și convexă în 2/3 interne. La nivelul acestei fețe se realizează inserția mușchilor: - deltoid și trapez în porțiunea externă a claviculei, -sternocleidomastoidian (fasciculul clavicular) în porțiunea internă a claviculei. Suprafața osoasa care rămane liberă între cele două inserții musculare are raport intim cu teaumentele de care este despărțită prin mușchiul pielos al aâtului și ramurile descendente ale plexului cervical superficial. 1. Extremitate acromială 2. Extremitate sternală 3. Fața articulară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezinte: -ofață superioră, nereaulată aflată în raport direct cu pielea; -ofață inferioară, concavă ce privește spre articulația scapulo-humerală; -omaraine externă pe care se află inserția mușchiului deltoid; -omaraine internă pe care se descrie o fațetă articulară pentru extremitatea externă a claviculei; -oextremitate externă pe care se inseră liaamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trunchiului și articulații ale membrului superior liber propriu-zis. ARTICULAȚIILE CENTURII SCAPULARE (juncturae cinguli membri superioris) Articulațiile centurii scapulare cuprind articulațiile: sternoclaviculară, acromioclaviculară și sindesmoza coracoclaviculară. 1. Articulația sternoclaviculară (articulatio sternoclavicularis) Este o articulație în sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sa ce unește extremitatea sternală a claviculei cu sternul și primul cartilaj costal - Figura 53. Suprafețele osoase care participă la realizarea articulației sunt: -din partea sternului: marginea laterală a manubriului sternal, concavă în sens frontal și convexă sagital; -din partea claviculei: extremitatea proximală a osului prin două fețe articulare, una verticală și alta orizontală care formează între ele un unghi diedru ce pătrunde în deschiderea realizată între fața articulară sternală și primul cartilaj costal. Suprafețele șelare permit angularea în sens aproximativ
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]