1,121 matches
-
este prejudecata conform căreia terapeutul reacționează față de client ca și cum acesta ar fi o persoană importantă în viața lui și încorporează aceste sentimente în evaluarea clientului. Aceasta se întâmplă când clientul amintește terapeutului despre o persoană importantă din viața lui, iar clinicianul îl identifică pe client cu această persoană. De exemplu, să ne imaginăm că numele clinicianului este Mariana care s-a despărțit recent de un bărbat. Acesta a acuzat-o pe Mariana că nu a fost fidelă, că nu a fost
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în viața lui și încorporează aceste sentimente în evaluarea clientului. Aceasta se întâmplă când clientul amintește terapeutului despre o persoană importantă din viața lui, iar clinicianul îl identifică pe client cu această persoană. De exemplu, să ne imaginăm că numele clinicianului este Mariana care s-a despărțit recent de un bărbat. Acesta a acuzat-o pe Mariana că nu a fost fidelă, că nu a fost dispusă să salveze relația lor. În ziua următoare, Mariana primește un client, numit Nicu, care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în comportamentul lui Nicu care sunt adevăratele probleme pe care ea le-a avut cu fostul partener. Acesta este un caz în care Mariana își transferă sentimentele ei pentru fostul partener în Nicu și încorporează aceste sentimente în evaluarea lui. Clinicienii trebuie să fie atenți să evite astfel de cazuri, de aceea ei caută în permanență supravegherea lor de către un alt psiholog chiar și atunci când au multă experiență. Alți profesioniști pot să-i ajute să-și verifice prejudecățile personale care le
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca și distractibilitatea excesivă sau lipsă de control asupra furiei nu pot crede că au probleme și deci pot nega că s-a întâmplat ceva rău atunci când sunt întrebați (Kazdin, 1991)27. Aceste probleme ale copiilor i-au determinat pe clinicieni și cercetători să se bazeze pe alți oameni, de obicei adulți din viața copiilor , pentru a oferi informații despre comportamentul copiilor. Părinții sunt în general prima sursă de informație. Un clinician poate chestiona părinții unui copil când acesta este adus
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
27. Aceste probleme ale copiilor i-au determinat pe clinicieni și cercetători să se bazeze pe alți oameni, de obicei adulți din viața copiilor , pentru a oferi informații despre comportamentul copiilor. Părinții sunt în general prima sursă de informație. Un clinician poate chestiona părinții unui copil când acesta este adus la tratament, întrebându-i pe părinți despre schimbările în comportamentul copilului și dacă corespunde cu vreun eveniment. Un cercetător îl poate întreba pe părinte despre comportamentul copilului în diverse situații. Pentru că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dar și personalul școlii (antrenori sau consilieri școlari), sunt primii care recunosc un copil cu probleme și pot să inițieze o intervenție în acest sens. Evaluările copiilor de către profesori sunt adesea discrepante față de evaluarea făcută de alți adulți, părinți sau clinicieni care evaluează comportamentul copiilor. Astfel de discrepanțe pot să apară deoarece acești adulți fac o evaluare invalidă a copiilor în timp ce profesorii oferă o evaluare validă. Discrepanțele pot apărea și din cauza funcționării copilului pe diferite nivele în diferite circumstanțe. Acasă copilul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care au fost descoperite încă de la prima ediție dar nu erau mult diferite. Pentru că descrierile tulburărilor erau atât de abstracte și bazate pe teoria DSM-I și DSM-II, fidelitatea diagnosticului era scăzută. De exemplu, un studiu a descoperit că patru clinicieni cu experiență care au folosit DSM-I în diagnosticarea a 153 pacienți au fost de acord în privința diagnosticului doar în proporție de 54%. Aceasta a condus la crearea unui nou sistem de diagnosticare a tulburărilor mentale care să fie mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se poate stabili dacă un factor organic a inițiat tulburarea, ca de exemplu cofeina sau intoxicația. Fidelitatea DSM În ciuda folosirii unor criterii explicite de diagnosticare, fidelitatea multora dintre diagnosticele cuprinse în DSM-III și DSM-III R a fost dezamăgitoare. În medie, clinicienii experimentați au fost de acord doar în proporție de 70% asupra diagnosticelor folosind aceste manuale. Fidelitatea unora dintre diagnostice, mai ales cele bazate pe tulburările de personalitate, a fost mult mai scăzută. Fidelitatea scăzută poate fi cauza mai multor factori
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personalitate, a fost mult mai scăzută. Fidelitatea scăzută poate fi cauza mai multor factori. Deși cei care au dezvoltat DSM-III și DSM-III R au încercat să stabilească criterii pentru fiecare tulburare, multe dintre aceste criterii erau încă vagi și impuneau clinicianului să facă inferențe despre simptomele clientului sau să se bazeze pe bunăvoința pacientului de a-și expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
expune simptomele. De exemplu, marea majoritate a simptomelor privind tulburările de dispoziție și anxietate sunt experiențe subiective (tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele și cât sunt de severe. Pentru a diagnostica oricare dintre tulburările de personalitate, clinicienii trebuie să stabilească trecutul pacientului în ceea ce privește comportamentul disfuncțional sau modul de a relaționa cu lumea. Dacă clinicianul îl cunoaște pe client dintotdeauna, clinicianul trebuie să se bazeze pe client sau pe familia lui pentru a obține informații; alte surse de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tristețe, lipsă de speranță); numai pacienții își pot exprima simptomele și cât sunt de severe. Pentru a diagnostica oricare dintre tulburările de personalitate, clinicienii trebuie să stabilească trecutul pacientului în ceea ce privește comportamentul disfuncțional sau modul de a relaționa cu lumea. Dacă clinicianul îl cunoaște pe client dintotdeauna, clinicianul trebuie să se bazeze pe client sau pe familia lui pentru a obține informații; alte surse de informație pot, de asemenea, să ofere imagini diferite ale funcționării clientului. În efortul de a crește fidelitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
își pot exprima simptomele și cât sunt de severe. Pentru a diagnostica oricare dintre tulburările de personalitate, clinicienii trebuie să stabilească trecutul pacientului în ceea ce privește comportamentul disfuncțional sau modul de a relaționa cu lumea. Dacă clinicianul îl cunoaște pe client dintotdeauna, clinicianul trebuie să se bazeze pe client sau pe familia lui pentru a obține informații; alte surse de informație pot, de asemenea, să ofere imagini diferite ale funcționării clientului. În efortul de a crește fidelitatea diagnosticelor în DSM-III și DSM-III R
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Drept rezultat, fidelitatea diagnosticelor în DSM-IV se așteaptă să fie mai ridicată decât cea a instrumentelor anterioare. 2.4.2. Sistemul multiaxial Începând cu cea de-a treia ediție a DSM, manualul menționează 5 axe sau dimensiuni pe baza cărora clinicianul evaluează comportamentul pacientului (vezi tabelul nr. 2.8.) Doar primele două axe prezintă tulburări actuale și criteriile cerute pentru diagnosticarea lor. Celelalte trei axe oferă informații despre condițiile fizice care pot afecta starea de sănătate mentală (Axa III), stresorii psihosociali
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și de mediu în viața persoanei (Axa IV) și gradul de afecțiune al stării mentale și de funcționare al persoanei (Axa V). Să vedem cele cinci axe una câte una, așa cum au fost definite de DSM-IV (2000). Pe Axa I, clinicianul notează tulburările majore DSM-IV în care persoana se încadrează, cu excluderea retardului mental și tulburărilor de personalitate (vezi tabelul nr. 2.9.). De asemenea, clinicianul notează dacă aceste tulburări sunt cronice sau acute. Tulburările cronice durează perioade mai lungi de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cinci axe una câte una, așa cum au fost definite de DSM-IV (2000). Pe Axa I, clinicianul notează tulburările majore DSM-IV în care persoana se încadrează, cu excluderea retardului mental și tulburărilor de personalitate (vezi tabelul nr. 2.9.). De asemenea, clinicianul notează dacă aceste tulburări sunt cronice sau acute. Tulburările cronice durează perioade mai lungi de timp. Tulburările acute sunt cele care s-au petrecut mai recent sau au simptome mai severe. Pe Axa II, clinicianul notează boli fizice sau medicale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nr. 2.9.). De asemenea, clinicianul notează dacă aceste tulburări sunt cronice sau acute. Tulburările cronice durează perioade mai lungi de timp. Tulburările acute sunt cele care s-au petrecut mai recent sau au simptome mai severe. Pe Axa II, clinicianul notează boli fizice sau medicale de care suferă persoana. Bolile pot sau nu pot fi direct legate de tulburările de care persoana suferă. De exemplu, o persoană poate avea cancer la plămâni care nu are nimic de-a face cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acestea, este important să se cunoască bolile fizice din două motive. Odată, aceste boli pot fi legate de starea mentală a sănătății persoanei. De exemplu, o persoană poate fi depresivă pentru că are cancer la plămâni. Așa cum am menționat adineaori, un clinician trebuie să evite interacțiunea între tratamentul luat de către pacient pentru boala fizică și cel prescris pentru tulburarea mentală. Pe Axa IV, clinicianul apreciază severitatea stresorilor psihosociali cu care se confruntă pacientul, la fel ca și cele inserate în tabelul nr.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoanei. De exemplu, o persoană poate fi depresivă pentru că are cancer la plămâni. Așa cum am menționat adineaori, un clinician trebuie să evite interacțiunea între tratamentul luat de către pacient pentru boala fizică și cel prescris pentru tulburarea mentală. Pe Axa IV, clinicianul apreciază severitatea stresorilor psihosociali cu care se confruntă pacientul, la fel ca și cele inserate în tabelul nr. 2.12. Din nou, acești stresori psihosociali pot fi legați de tulburarea mentală a pacientului drept cauză și consecință. Sau pot doar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pacientului drept cauză și consecință. Sau pot doar să coincidă cu această tulburare. Cu toate acestea, este important să se cunoască tipurile de stresori cu care se confruntă pacientul pentru a se putea oferi un tratament bun. Pe Axa V, clinicianul apreciază nivelul la care pacientul poate funcționa în viața de zi cu zi pe scala dată în tabelul nr. 2.13.; aceasta îl ajută pe clinician să evalueze gradul în care tulburarea afectează capacitatea de a funcționa a pacientului. Tabelul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se confruntă pacientul pentru a se putea oferi un tratament bun. Pe Axa V, clinicianul apreciază nivelul la care pacientul poate funcționa în viața de zi cu zi pe scala dată în tabelul nr. 2.13.; aceasta îl ajută pe clinician să evalueze gradul în care tulburarea afectează capacitatea de a funcționa a pacientului. Tabelul nr. 2.8. Axele DSM-IV DSM-IV are 5 axe pe baza cărora se evaluează clientul Axa I Tulburări Clinice Axa II Tulburări de Personalitate Retard Mental
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
era scăzută. * Ediții mai recente ale DSM conțin criterii mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau tipuri de informație sunt specificate pentru a determina un diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diagnostic DSM. * Pe Axa I, clinicienii prezintă toate sindroamele clinice semnificative. * Pe Axa II, clinicienii indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de teste de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
indică dacă pacientul suferă de o tulburare de personalitate sau retard mintal. * Pe Axa III, clinicienii specifică condițiile medicale generale ale clientului. * Pe Axa IV, clinicienii prezintă problemele de mediu și psihosociale cu care se confruntă clientul. * Pe Axa V, clinicienii prezintă nivelul global de funcționare al pacientului. Integrarea bio-psiho-socială După ce clinicienii administrează un set de teste de evaluare unui pacient, ei trebuie să integreze informațiile oferite de aceste teste pentru a forma o imagine coerentă a punctelor tari și slabe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]