560 matches
-
ti ti ti luai -l- ar ti ti ducăi -l ti ti ti Ordinea rigidă dativ > acuzativ a pronumelor clitice sub inversiune arată că pronumele clitice nu se deplasează/încorporează în structura verbului, ci că verbul se deplasează la stânga cliticelor/cliticului: (113) a. dă-mi-le (vs mi le dă) b. dându-mi-le În §3.5 infra vom aduce argumente pentru a susține ideea că proiecția vizată în deplasarea verbului în domeniul C este FINP. Rezultate de reținut • pronumele clitice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cliticului: (113) a. dă-mi-le (vs mi le dă) b. dându-mi-le În §3.5 infra vom aduce argumente pentru a susține ideea că proiecția vizată în deplasarea verbului în domeniul C este FINP. Rezultate de reținut • pronumele clitice românești sunt orientate spre flexiune (I-oriented clitics) • cu excepția situațiilor în care encliticizarea este determinată fonologic (v. (103) supra), diviziunea procliză/encliză se corelează cu opțiuni diferite de deplasare a verbului (V-la-I pentru procliză, respectiv V-la-C pentru encliză) Putem astfel revedea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
supra), diviziunea procliză/encliză se corelează cu opțiuni diferite de deplasare a verbului (V-la-I pentru procliză, respectiv V-la-C pentru encliză) Putem astfel revedea reprezentarea din (99), înlocuind una dintre proiecțiile necunoscute (XP) cu proiecția/proiecțile în care sunt găzduite pronume clitice: (114) XP NEGP PERSP PERSP MOODP TP ASPP a. să nu i -l daui ti ti b. nu i l- am dati ti Rămâne să discutăm în continuare statutul negației și să aducem argumente că să subjonctival este un complementizator
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Grup al Negației (NEGP); Zanuttini (1997) insistă asupra faptului că, în limbile romanice, negația propozițională selectează IP (i.e. MOODP > TP > ASPP, sub ipoteza flexiunii scindate adoptate în această lucrare), care include proiecțiile verbale și proiecția/proiecțiile în care sunt găzduite cliticele pronominale (PERSP). Concluzia a fost extinsă și la analiza românei (Avram 1999; Isac și Jakab 2004; Hill și Alboiu 2016 i.a.). Structura propoziției negative este, așadar, următoarea: (115) NEGP > PERSP > MOODP > TP > ASPP nu îl vădi ti ti nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
paralel cu imperativul surogat (116c): (116) a. Citește-mi scrisoarea! Du-te acasă! b. Nu-mi citi scrisoarea! c. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Roberts (1994) discută un alt efect de blocare indus de negație, și anume deplasarea cliticului în structurile restructurate din italiană; după cum arată paradigma de mai jos, negația blochează ridicarea cliticului (exemple din Roberts 1994: 223): (117) a. Nonlo voglio fare. (italiană) b. *Lo voglio non fare. c. Voglio non farlo. Nu vreau s-o fac
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-mi citi scrisoarea! c. Nu te du(nelit.) / duce(lit.) acasă! Roberts (1994) discută un alt efect de blocare indus de negație, și anume deplasarea cliticului în structurile restructurate din italiană; după cum arată paradigma de mai jos, negația blochează ridicarea cliticului (exemple din Roberts 1994: 223): (117) a. Nonlo voglio fare. (italiană) b. *Lo voglio non fare. c. Voglio non farlo. Nu vreau s-o fac' S-au propus o serie de analize pentru a surprinde efectele de blocare induse de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C, urmând a rafina această interpretare în §3.5 infra ca deplasare la FIN); deplasarea la C (i.e. la [Spec, CP]) a imperativului din [Spec, MOODP] se explică prin verificarea trăsăturii [+directiv] (Niculescu 2015). Specificatorul proiecției de persoană, care găzduiește cliticul pronominal (P), nu creează efecte de intervenție, întrucât proiecția de persoană are trăsături nominale [+N]. (121) Du-te! CP qp VP C' 4 qp du C0 PERSP [+directiv]qp P PERS' 4 qp -te PERS0 MOODP [+N] qp tVP MOOD
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ACORD la distanță (opțiune posibilă pentru imperativ, vizibilă în coordonare prin aceea că encliza pronominală nu este obligatorie la al doilea conjunct: Mergi și spală-te / te spală!). Elementul de negație nu este un adverb plin (nu un semiadverb/adverb clitic ca mai, prea, tot, cam, și) și ocupă o poziție de specificator, deci cliticizarea sa sintactică și deplasarea odată cu verbul nu este o opțiune (122c); doar semiadverbele / adverbele clitice se pot încorpora prin adjuncție la stânga și se pot deplasa odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de negație nu este un adverb plin (nu un semiadverb/adverb clitic ca mai, prea, tot, cam, și) și ocupă o poziție de specificator, deci cliticizarea sa sintactică și deplasarea odată cu verbul nu este o opțiune (122c); doar semiadverbele / adverbele clitice se pot încorpora prin adjuncție la stânga și se pot deplasa odată cu verbul (122d), așa cum am arătat mai sus. Reprezentarea surprinde structura sintactică a exemplului (122a) și imposibilitatea de a deriva exemplele (122b). (122) a. Nu te du / duce! b. *Du-nu-te
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
proiecția flexionară până la care se ridică gerunziului este proiecția de Timp. Analiza aspectuală (Avram 2003) face predicții corecte privind interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
interacțiunea dintre aspect și (in)dependența temporală a gerunziului și explică de ce gerunziul acceptă în structura internă patru dintre cele cinci clitice adverbiale / semiadverbe, și anume pe cele cu interpretare aspectuală (cam, mai, prea, tot)68, însă nu și cu cliticul adverbial și care are interpretare temporală (echivalent cu deja: Ion a și venit sau imediat: Cum îl chemam, și venea) (124b). În schimb, analiza temporală (Niculescu 2013) explică în mod elegant capacitatea gerunziului de a avea subiect propriu, diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ne- este însă un centru (X0) și se generează în NEG0(125i), specificatorul proiecției de negație nefiind blocat și fiind obligatoriu tranzitat de VP în deplasarea acestuia către C (125ii). Fiind un centru, deci având aceleași trăsături ca semiadverbele / adverbele clitice, ne- se încorporează în structura verbului întocmai ca mai aspectual (v. derivările din (82) supra): prin adjuncție la stânga (125iii). Dacă verbul la gerunziu conține deja încorporat un centru adverbial aspectual (e.g. mai), marca de negație ne- se va încorpora la stânga
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
indispensabilă pentru înțelegerea derivării structurilor cu inversiune. Fidel principiilor de analiză pe care le-am adoptat până în acest punct, distribuția va avea prioritate față de orice fel de alte argumente. În primul rând, poziția lui să în raport cu negatorul nu și cu cliticele pronominale este un prim argument pentru interpretarea drept complementizator: spre deosebire de elementele din domeniul flexionar, să precedă cliticele pronominale și marca de negație nu (127a), întocmai precum complementizatorii (127b), spre deosebire de elementele din domeniul flexionar (verbe sintetice, auxiliare), care sunt precedate de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
acest punct, distribuția va avea prioritate față de orice fel de alte argumente. În primul rând, poziția lui să în raport cu negatorul nu și cu cliticele pronominale este un prim argument pentru interpretarea drept complementizator: spre deosebire de elementele din domeniul flexionar, să precedă cliticele pronominale și marca de negație nu (127a), întocmai precum complementizatorii (127b), spre deosebire de elementele din domeniul flexionar (verbe sintetice, auxiliare), care sunt precedate de cliticele pronominale și de nu (127c-d): (127) a. sănu îl văd b. că / dacănu îl văd c
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pronominale este un prim argument pentru interpretarea drept complementizator: spre deosebire de elementele din domeniul flexionar, să precedă cliticele pronominale și marca de negație nu (127a), întocmai precum complementizatorii (127b), spre deosebire de elementele din domeniul flexionar (verbe sintetice, auxiliare), care sunt precedate de cliticele pronominale și de nu (127c-d): (127) a. sănu îl văd b. că / dacănu îl văd c. nu îlvăd d. nu l-am văzut Un argument interesant pentru statutul lui să se poate deriva și din comportamentul semiadverbului mai: după cum am
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adjuncție la stânga în structura verbului lexical (sintetic, v. (82), sau analitic, v. (93)). Astfel, mai diagnostichează tranzitarea proiecției de Aspect din domeniul lexical. Conform normelor literare, mai se linearizează imediat la stânga verbului lexical (127a, b), fiind astfel precedat de pronume clitice (128a) / pronume clitice plus auxiliar (128b); în limba nonstandard însă și în istoria limbii române (Mîrzea Vasile 2015), există și opțiunea de a lineariza semiadverbul mai la extremitatea stângă a nucleului flexionar, precedând astfel pronumele clitice și auxiliarele (128a', b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structura verbului lexical (sintetic, v. (82), sau analitic, v. (93)). Astfel, mai diagnostichează tranzitarea proiecției de Aspect din domeniul lexical. Conform normelor literare, mai se linearizează imediat la stânga verbului lexical (127a, b), fiind astfel precedat de pronume clitice (128a) / pronume clitice plus auxiliar (128b); în limba nonstandard însă și în istoria limbii române (Mîrzea Vasile 2015), există și opțiunea de a lineariza semiadverbul mai la extremitatea stângă a nucleului flexionar, precedând astfel pronumele clitice și auxiliarele (128a', b'), opțiune care a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
astfel precedat de pronume clitice (128a) / pronume clitice plus auxiliar (128b); în limba nonstandard însă și în istoria limbii române (Mîrzea Vasile 2015), există și opțiunea de a lineariza semiadverbul mai la extremitatea stângă a nucleului flexionar, precedând astfel pronumele clitice și auxiliarele (128a', b'), opțiune care a fost analizată ca formă de linearizare postciclică (Nicolae 2013d: cap. IV). În structurile a, b și a', b' mai are aceeași interpretare aspectuală (aditivă, continuativă): (128) a. le maivăd a'. maile văd (româna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aspectuală (aditivă, continuativă): (128) a. le maivăd a'. maile văd (româna nonstandard) b. le-am maivăzut b'. maile-am văzut (româna nonstandard) În structura subjonctivului (prezent), mai se comportă la fel ca mai sus: precedă verbul lexical și este precedat de cliticele pronominale (129a) (opțiunea limbii standard) sau precedă cliticele pronominale și verbul lexical (129b) (opțiune nonstandard), opțiuni echivalente sub raportul interpretării. În schimb, foarte relevant pentru statutul lui să este că mai nu se poate lineariza la stânga lui să (129c); secvența
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
maile văd (româna nonstandard) b. le-am maivăzut b'. maile-am văzut (româna nonstandard) În structura subjonctivului (prezent), mai se comportă la fel ca mai sus: precedă verbul lexical și este precedat de cliticele pronominale (129a) (opțiunea limbii standard) sau precedă cliticele pronominale și verbul lexical (129b) (opțiune nonstandard), opțiuni echivalente sub raportul interpretării. În schimb, foarte relevant pentru statutul lui să este că mai nu se poate lineariza la stânga lui să (129c); secvența "mai să" este gramaticală, însă mai își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a spațiului dintre domeniile IP și CP), am identificat proiecțiile funcționale (și elementele care le lexicalizează) care ajută la stabilirea apartenenței unui element la domeniul flexionar și, respectiv, la domeniul complementizator; astfel, apariția unor elemente la stânga negației și/sau a cliticelor pronominale le califică drept aparținând domeniului complementizator: elementele care proiectează grupuri (nominale, prepoziționale etc.) complexe sunt elemente deplasate pragmatic în proiecțiile de topic sau de focus din periferia stângă; elementele X0 sunt complementizatori lexicalizând fie FIN0 (să), fie FORCE 0
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2000), a fuzionează centreleFORCE 0 și FIN0 într-o proiecție C0 nescindată 77; astfel, deși proiectează o propoziție nonfinită, infinitivul verbal precedat de a nu dispune de o periferie stângă propozițională; cu excepția elementelor care închid domeniul flexionar (negația și pronumele clitice) (138a-b), domeniul preverbal nu poate găzdui constituenți dislocați, întrucât statutul elementului a nu permite proiectarea unei periferii stângi (138b)78 - domeniul în care sunt găzduiți constituenți deplasați A-bar în propoziția finită (138) a. dorința de [CP a nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi precedat de constituenți neizolați prozodic de structura propozițională, deci care ocupă poziții din periferia stângă propozițională. În (142a), pe lângă vocativul izolat prozodic și fără funcție sintactică (Ioane), subiectul focalizat contrastiv 82 precedă verbul inversat; în (142b), obiectul direct dublat clitic și marcat diferențial prin prepoziția funcțională pe83 - care poate avea citire de topic sau de focus - precedă verbul; în (142c), adverbe pline fără emfază prozodică apar înaintea verbului ridicat în C; de asemenea, constituenți multipli (neseparați prozodic) se pot deplasa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
142d). (142) a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a. Ioane, tudu-te la școală, nu la film! b. Pe Ionmânca-l-ar câinii! c. Domnule doctor, mâineexaminați-o pe bunica mea. d. Domnule doctor, acumpe bunica-mea examinați-o, nu pe bunicul meu. Acestă distribuție arată că verbul inversat la stânga cliticelor / auxiliarelor / cliticelor + auxiliarelor ocupă o poziție joasă în ierarhia CP. Inversiunea subjonctivului arată în chip nonambiguu că proiecția la care se ridică verbul este FINP (i.e.); complementizatorul să este sistematic omis sub inversiune: (143) a. Ducă-se pe pustii! Facă-se voia
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]