1,622 matches
-
parte din umorul și ticăloșia veselă națională. Amintiți-vă de umorul gras, aproape autolaudativ al celebrului Micky Șpagă (Șerban Mihăilescu), care zilele trecute a primit un an de pușcărie cu suspendare; mai mult ar fi primit un manglitor, care fură cloșca de pe ouă. Dar să ne amintim de celebrul Șpaghaton (Dan-Matei Aghaton, cel cu palmierii), cu mare umor și el, și de șirurile lungi de miniștri capitaliști (adică din Capitală, că celălalt sens al cuvîntului „capitalist” nu este atributul lor), încît
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
vorbind se obțin greu și cu prea mari sacrificii. - Da, Mircea, ai dreptate. Munca în agricultură nu este ca cea din oraș, de birou sau de la catedră. Este dură, dar este viață adevărată. Ai văzut? Pui un ou sub o cloșcă sau în incubator și peste trei săptămâni vezi cum se mișcă ceva prin curtea ta. Este viața. Pui un sâmbure de fructă sau o sămânță de legumă și răsare o salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
vorbind se obțin greu și cu prea mari sacrificii. - Da Mircea, ai dreptate. Munca în agricultură nu este ca cea din oraș, de birou sau de la catedră. Este dură, dar este viață adevărată. Ai văzut? Pui un ou sub o cloșcă sau în incubator și peste trei săptămâni vezi cum se mișcă ceva prin curtea ta. Este viața. Pui un sâmbure de fructă sau o sămânță de legumă și răsare o salată, sau un pomișor. Peste ani devine un copac viguros
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
RM nu dorește Unirea acesteia cu România. Ea speră în menținerea acestei țărișoare sub influența sa economică și politică. De asemenea, așteaptă acel moment favorabil (vezi „momentul” Crimeea) de „integrare-alipire” la Mama-Rusie, pentru că, nu-i așa, această „Mamă” este mai cloșcă decât România. Ea are „grijă” de fiii săi din Rep. Moldova. -Când puterile europene și-au dorit extinderea până-n pragul Rusiei, încercând să smulgă din buzunarul politic al Marelui URSS cele trei republici (Ucraina, Moldova și Georgia), acesta s-a
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în sufletul multora, pentru frumusețea peisajului, dar mai ales pentru personalitățile care au marcat profund istoria neamului românesc, cum au fost marii eroi Horea, Cloșca și Crișan, conducătorii răscoalei pentru drepturi sociale și naționale de la 1784-1785 și Avram Iancu - Crăișorul Munților - care, prin personalitatea sa excepțională și-a adus o contribuție la evenimentele din anii revoluționari 1848-1849. Avocat de profesie, Avram Iancu a avut un
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ai lor ar putea gândi că ar avea niște drepturi de revendicat”. Horea, dar și Avram Iancu i-au inspirat pe mulți poeți și prozatori. Liviu Rebreanu a fost pasionat de istoria românilor, preocupat și de evenimentele răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, de premisele izbucnirii ei, de desfășurarea ostilităților și a căutat să explice de ce totul s-a terminat atât de tragic și fără obținerea drepturilor mult visate, în romanul său istoric „Crăișorul Horia”, romanțând faptele, Horia având momente de
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
Viena, în special la Colegiul Sf. Barbara.[8] În 1783 împăratul a soluționat favorabil amplul memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român.[9] În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii maghiari din Trascău,[10]autoritățile imperiale au procedat la mai multe ameliorări ale obligațiilor iobăgești și ale situației minerilor din Munții Apuseni. Pe domeniul
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
și frunte, dar în zadar. Am pierdut clipa, care îmi fulgerase ceva mai ‘nainte. Gândurile rătăcesc în eter, prin toate cotloanele din cer împresurând sufletele plecate la Domnul întru veșnicie. Spre dimineață, înainte de a deschide ochii, ca puii cuibăriții sub cloșcă, s-au adunat gândurile-n cap mai decât noianul plecat. Mă mir unde mai încap ! În această iluzie deșartă am izidit truda gândului, musafir bunicilor albi, gingașilor frați și bunilor părinți, care, cu siguranță, ar fi vrut să-mi povestească
GÂNDURI RĂTĂCITE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366358_a_367687]
-
întrebările Omului se lovesc de întrebările Poetului. Valențele sunt nenumărate în paginile de carte, iar arta prin care Veronica Știr reușește să reveberbereze în inima și în mintea noastră, prin poeme, este o artă care îi aparține indubitabil. ,,...pui de cloșcă / din ouăle transformatorului / cu gălbenuș magnetic,, Iată un fragment de poem pentru care, autoarea a trebuit să pună în două talere ale aceleași balanțe o lume de carne și alta pur si simplu tehnologizată. Două repere care am zice noi
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]
-
moment de furie, necugetat. Moment pe care l-a regretat mult timp, dar pe care nu-l putea șterge cu toate regretele din lume. Iar noi? Năuciți, aiuriți, ca niște pui rătăciți care piuie bezmetici, când vulpea înhață pe mama cloșcă. Nu pricepeam o iotă din întâmplarea asta, nici consecințele sale... Degeaba încerc acum să dau timpul înapoi și să schimb acel nefericit moment cu altul în care domnișoara Iulia se răzgândea, se întorcea plângând în clasă, ne săruta pe obraji
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
două ore. În British Museum găsești adunate comori arheologice din toate țările lumii. O bună parte din ele au fost furate la propriu, drept care și astăzi Egiptul și Grecia își revendică elemente de patrimoniu inestimabile, cam așa cum tânjim noi după Cloșca cu pui. Ce e meritoriu la englezi este că toate muzeele de stat au intrarea liberă. Ceea ce, printre altele, te scutește de coada de la casa de bilete. Despre arta culinară nu vă pot povesti prea multe. La Paris, în Cartierul
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
mai văzut la TV și pe internet câteva prietenii din astea extraordinare și în viața de toate zilele: o pisică prietenă cu un șoarece și-l lăsa să stea pe capul ei, o căprioară având grijă de un iepuraș, o cloșcă acoperind cu penele ei un cățeluș, alături de puii ei ... Prieteniile mi-s dragi și mie și mă gândesc că, atunci când voi fi mare, eu am să fiu prietenă cu toată lumea, cu toate animalele și păsările, chiar și cu insectele. - Dar
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
o frunză de lăptucă. Soarele se unduia pe bolta senină și-și trimitea pe pământ razele strălucitoare. Sub cireș ghemotoace de beteală aurie cu cioculețe micuțe și ochișorii ca două mărgele ciuguleau musculițe în glia înierbată alături de mama lor moțata cloșcă roșcată. Printre crăpăturile gardului se aude un scrâșnet. Un bot de blană încerca să intre printre ulucile scorojite. Un cățeluș micuț, ca de pluș alb, cu o ureche maronie și alta albă lăsată pe o parte scrâșnea de partea cealaltă
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
298-299; „Orizont“, Timișoara, („Poezia lui Nicolae Nicoară este o ardere curată și puternică... Poet care peregrinează desculț prin Transilvania, provincie românească având numele despletit că o mireasma/ sălbatică/ rămasă aici/ de la facerea lumii,/ dintâi, poet care vede în Iancu, Horia, Cloșca, ființe tutelare, poet, în sfârșit, care-și cinstește părinții-și- printr-un poem cu limpeziri de cleștar, ei lăsându-i moștenire cuvântul, dulcea lui povară „); • Florica Puia Rebreanu, din corespondență, în manuscris, („Ochii mei au picurat lacrimi citind N-am să
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
lucrează mână-în-mână, și după venirea lui Ceaușescu la putere, Brâncuși va fi „redescoperit” și întregul Ansamblu monumental de la Târgu-Jiu, ajuns în paragină, va fi reamenajat, îngrijit și redat publicului, aceasta dovedindu-se a fi o comoară la fel de valoroasă ca și „Cloșca cu puii de aur”, spre exemplu, dată când-va de politicienii timpurilor „cadou” rușilor... Și tot maestrul Constantin Brâncuși spunea că „trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe”. Pe 16 martie
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
găini și să pun ouăle-n cuibare. Toate bune și frumoase, a doua zi, Duminică fiind, îmi pune bunica șorțul dinainte ca să-i aduc ouăle din cuibar - voia să le verificie și să le pună pe cele cu bănuț la cloșcă. Cu coșul plin, pentru ca șorțul era prea mic, pentru numărul mare de ouă, m-așez pe vine în fața bunicii. Ouă, care mai de care, de rață, de curcă, de gâscă și găină, etaland diverse culori și mărimi, eu zâmbitoare priveam
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
important centru de tipărituri românești, din care multe se mai păstrează aici. În Cetatea care la începutul secolului 18 a fost zidită din nou, în timpul lui Carol al VI-lea, au fost întemnițați conducătorii răscoalei populare din anul 1784, Horia, Cloșca și Crișan. Celulele în care aceștia au fost închiși se mai văd și azi deasupra porții principale prin care se intră în cetate. Horia și Cloșca au fost executați prin frângere cu roata, în ziua geroasă de 28 februarie a
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Carol al VI-lea, au fost întemnițați conducătorii răscoalei populare din anul 1784, Horia, Cloșca și Crișan. Celulele în care aceștia au fost închiși se mai văd și azi deasupra porții principale prin care se intră în cetate. Horia și Cloșca au fost executați prin frângere cu roata, în ziua geroasă de 28 februarie a anului 1785, iar Crișan și-a pus capăt zilelor în închisoare, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Până în secolul 19: românii, îi ziceau orașului Bălgrad, germanii
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de aur”! FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii care au aflat de aurul munților și au urcat pe Mureș și Crișuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
în funcție de cât de caldă era vremea) mergeau în grup, fete și băieți și culegeau brândușe de pe dealuri, iar ceea ce era semnificativ era faptul că, după cât de multe asemenea flori găseau și aduceau acasă, atât de mulți puișori urma să scoată cloștile mamelor. Era o tradiție care se respecta și care îi încărcau de o emoție aparte, deoarece ținea de norocul pe care urma să-l aibă în acea zi și la care visau toți cu generozitate. Puteau anticipa cât de bogată
CU SUFLETUL ÎNCLINAT CĂTRE PRIMĂVARĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352077_a_353406]
-
Acasa > Stihuri > Semne > COTEȚUL POLITIC Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nu-i departe vremea când porcii ne mâncau râzând și pe ritm de cazacioc cloșca vai o lua din loc Țară țară vrem ostași că ne-am săturat de lași și de cei cu mâna lungă care ne împing în strungă Vrem - nu vrem ca niște oi stăm la muls din doi în doi am
COTEŢUL POLITIC de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352180_a_353509]
-
să le fie mai îmbelșugat. La căciulă purtând un fir de busuioc, crenguțe de brad sau ramuri de vâsc verde, gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc. Iar răsplata muncii, în toamnă se vede. Vor avea pomi roditori, vite mănoase, cloști cu mulți pui, cereale în hambare și înfloritor va fi norocu-n case. De-ți vine să-i tocmești, să-ți facă urare. Când botează popa, după el să mături. Cu grăunțe de porumb în urma-i s-arunci, pentru belșug în
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
salinității apei (320g/l) din Europa, o concentrație mai mare fiind în apa Mării Moarte. Cunosc acest loc tămăduitor de peste 25 de ani dar pentru prima dată, în această vară , 2012, descopăr punerea în valoare a celor 3 lacuri Horia, Cloșca și Crișan, aflate printre „cele mai concentrate ape cloruro-sodice din Europa”, cu nămol mineralizat, lacuri ocrotite de păduri, înconjurate, ca orice plajă modernă, cu facilitățile de relaxare, dată în circuit publicului larg, turiștilor din țară și de peste hotare. Ocna Sibiului
TEMPLUL DINTRE OCHII PAMANTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355291_a_356620]
-
și otomani în extragerea aurului; priviți Viena cât e de măreață, datorită și aurului de la Roșia Montană. În vremea habsburgilor a apărut: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă” , în vremea lor a fost răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. Cu cât se căra mai mult aur cu atât erau mai săraci și nevoiași moții. Nu s-a făcut mai nimic pentru ei, cu excepția regimului comunist: locuri de muncă, locuințe, școli, spitale, ședințe și defilări de Întâi Mai
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]
-
gunoaie Cu gropi și câini turbați Ape ce curg șuvoaie Și oameni înfometați. Omule trudești-n van Pe un leu sau pe un ban Hoțu-și numără valuta Face sport cu "parașuta". Că sarmaua-i la putere Și votați ca niște cloști Cu un mic și coana bere Voi votați ca niște proști! Din mare faci un mic, Din mic, un mic nimic Din nimic si mai mic Piticotule pitic O „Elită” de nimic. Dacă politica-i o târfă, domnilor politicieni, de ce
FOAME.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355570_a_356899]