1,966 matches
-
1959; Cenușica, Chișinău, 1962; Balade din câmpie, Chișinău, 1963; Povestea furnicii, Chișinău, 1963; Piept la piept, Chișinău, 1964; Trofimaș, Chișinău, 1966; Casa mare, Chișinău, 1967; Povara bunătății noastre, Chișinău, 1968; Osânda căutării, Chișinău, 1969; Bobocel cu ale lui, Chișinău, 1972; Clopotnița, Chișinău, 1972; Balada celor cinci motănași, Chișinău, 1973; Păsările tinereții noastre, Chișinău, 1974; Ultima lună de toamnă, Chișinău, 1975; De la verde pân’ la verde, Chișinău, 1982; Daruri, Chișinău, 1983; Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, îngr. Elena
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Osânda căutării, Chișinău, 1969; Bobocel cu ale lui, Chișinău, 1972; Clopotnița, Chișinău, 1972; Balada celor cinci motănași, Chișinău, 1973; Păsările tinereții noastre, Chișinău, 1974; Ultima lună de toamnă, Chișinău, 1975; De la verde pân’ la verde, Chișinău, 1982; Daruri, Chișinău, 1983; Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, îngr. Elena Siupiur, Chișinău, 1984; Scrieri, I-II, Chișinău, 1986-1987; Biserica Albă, Chișinău, 1988; Clopotnița, îngr. Elena Siupiur, București, 1988; Scrieri, I-IV, îngr. V. Guțu și E. Lungu, Chișinău, 1989-1990; Povara
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
1974; Ultima lună de toamnă, Chișinău, 1975; De la verde pân’ la verde, Chișinău, 1982; Daruri, Chișinău, 1983; Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, îngr. Elena Siupiur, Chișinău, 1984; Scrieri, I-II, Chișinău, 1986-1987; Biserica Albă, Chișinău, 1988; Clopotnița, îngr. Elena Siupiur, București, 1988; Scrieri, I-IV, îngr. V. Guțu și E. Lungu, Chișinău, 1989-1990; Povara bunătății noastre, pref. Mihai Cimpoi, I-II, București, 1992; Căderea Romei, Chișinău, 1995; Ora jertifirii, ed. bilingvă, Chișinău, 1998; Apostolul Pavel, Chișinău, 1999
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
înaintea ochilor având-o, o minune! dân netemerea ceia ce mai înainte dă turci avea, la groaznică înfricoșare ticăloșii au venit.” G. nu pare înclinat să ia în considerare semnele supranaturale, cărora predecesorii le acordaseră virtuți premonitorii. Un trăsnet lovește „clopotnița cea domnească den București” și o distruge pentru că fusese transformată în pulberărie „den nesocotință”. „La ghenarie 26 dni leat 7217 la 10 ceasuri den zi”, prin părțile Buzăului au căzut niște resturi meteoritice. Intuind parcă nesățioasa curiozitate a urmașilor, G.
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să îi spună împăratului păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății dispare, eroii Transilvaniei
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016. între o bucată de soare și una de umbră desăvârșesc infinitul mă tem însă că într-o bună zi Dumnezeu va uita de mine... doar soarele cuibărit în clopotnița din sat își va aminti cine am fost ................................... Citește mai mult între o bucată de soare șiuna de umbră desăvârșesc infinitulmă tem însă că într-o bună ziDumnezeu va uita de mine...doar soarele cuibărit în clopotnița din satîși va
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
soarele cuibărit în clopotnița din sat își va aminti cine am fost ................................... Citește mai mult între o bucată de soare șiuna de umbră desăvârșesc infinitulmă tem însă că într-o bună ziDumnezeu va uita de mine...doar soarele cuibărit în clopotnița din satîși va aminti cine am fost......................................................................... XXIV. APOCALIPSA, CA UN VIN SPUMANT, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. cresc umbre șopârle și pești piranha carnea supurează îngerii plâng peste crucile gârbovite de timp
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
București, 1992. Antologii: Intelectuali din Balcani în România. Sec. XVII-XX, București, 1984 (în colaborare); Bălgarskite ucilișta v Rumănia prez XIX vek (1858-1877) [Școli bulgărești în România în secolul al XIX-lea (1858-1877)], tr. Veselin Traikov, Sofia, 1999. Ediții: Ion Druță, Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, Chișinău, 1984, Clopotnița, București, 1988. Repere bibliografice: Mircea Muthu, Relații literare interbalcanice, T, 1981, 2; Alexandru Duțu, „Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918”, T, 1981, 8; Rodica Florea, „Relații literare româno-bulgare în
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
1984 (în colaborare); Bălgarskite ucilișta v Rumănia prez XIX vek (1858-1877) [Școli bulgărești în România în secolul al XIX-lea (1858-1877)], tr. Veselin Traikov, Sofia, 1999. Ediții: Ion Druță, Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, Chișinău, 1984, Clopotnița, București, 1988. Repere bibliografice: Mircea Muthu, Relații literare interbalcanice, T, 1981, 2; Alexandru Duțu, „Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918”, T, 1981, 8; Rodica Florea, „Relații literare româno-bulgare în perioada 1878-1918”, RITL, 1981, 4; Constantin N. Velichi, „Relații literare româno-bulgare
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
greu încercat în 1509, în timpul lui Mihnea cel Rău, Constantin Brâncoveanu, mare logofăt pe atunci („carele dăspre tată trăgându-se dă(n) véchia dungă a Craioveștilorŭ, carii și Băsărăbești să chiamă...”), își declară participarea, într-o pisanie fixată pe peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și luminatului neamului său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în tăcere, București, 1937; Luminătorul din ape, București, 1937; Zeița cu podoabe de aur, București, 1937; Har, București, 1937; Heruvim lăuntric, București, 1938; Mătrăgună, București, 1938; Cloșca cu puii de aur, București, 1938; Pygmalion, București, 1939; Inima munților, București, 1939; Clopotnița mică, București, 1939; Moise, București, 1939; Mihail Eminescu, București, 1939; Neguțătorul de inimi, București, 1939; Dansul dryadelor, București, 1940; Iisus cu crucea pe deal, București, 1940; Ceremoniale, București, 1940; Sfântul Petru, București, 1940; Hones, București, 1941; Imn către Dumnezeu, București
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
aur”. Principalul model e Ion Pillat, de departe vizibil în Douăsprezece poeme într-un vers, dar ușor de identificat și în alte compuneri, unele - ca Răsar pe ape - cu o vagă tentă simbolistă: „Răsar pe ape lebedele lunii/ și în clopotniți orele se sting,/ miresmele din cupe de petunii/ peste pădurea liniștită ning”. Interogarea prin definiție include ecouri și din poezia de inspirație tradițională, scrisă chiar și înainte de primul război mondial, compatibilă fiind, de asemenea, cu accente ce aveau să se
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
unui protopop pe la un așezământ bogat stârnește în cuvioși o asemenea ambiție de a-l ospăta după cuviință, încât organizează o petrecere homerică, ce ține patru zile. Pentru a pune iapa sfinției sale la adăpost de orice primejdie, o urcă în clopotniță. Uitând de ea, o lasă acolo până a treia zi când, alertați de dangătele clopotului stârnite de captivă, o hrănesc și o adapă cu alcool tare, îmbătând-o. Cele mai poetice istorisiri ale lui V. se cantonează într-o lume
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cât de supli suntem în rezolvarea problemelor vitale / vor arăta că știm să extragem esențe subtile din haosul splinei moarte / vom arăta că știm să aducem simetrie în franjurii ignoranței // vom arăta că știm să uităm siluetele crucificaților / acolo sub clopotnița gerului // vom arăta că suntem vameși la granița / dintre somn și nimic” (Vameși la granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877, ce vestise atacul
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ocazia restaurării din anul 1926 a mânăstirii, s-au văzut în temelii blocuri paralelipipedice din piatră cochiliferă de 1-1,5/0,5/0,4 m, zidurile fiind înălțate cu cărămizi ștampilate Numerus Maurorum 32; tot din cărămizi romane erau construite clopotnița și chiliile. Astfel de cărămizi de o calitate excepțională, provenind din castru și posibil și din alte edificii romane din zonă, au fost refolosite pe teritoriul orașului în construcții de biserici, fântâni, case boierești și alte edificii feudale. Dar vestigii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de țară mai vechi, cu acoperișul țuguiat, veți vedea cîte o balenă de aramă atîrnată de coadă, în chip de ciocan de sonerie. Cînd portarul moțăie, balena cu cap de nicovală îl trezește. Dar aceste balene-deșteptătoare sînt rareori verosimile. Pe clopotnițele anumitor biserici de modă veche veți vedea niște balene de tablă, puse acolo în loc de cocoși; dar ele sînt cocoțate atît de sus și sînt atît de intangibile din toate punctele de vedere, încît nu le poți cerceta destul de îndeaproape, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
instanță, le determină expresia globală, s-ar părea că absența acestui apendice exterior trebuie să afecteze considerabil înfățișarea balenei. Căci, așa cum fără o turlă, o cupolă, un monument sau ceva asemănător nu poate fi concepută arhitectura unui peisaj, tot astfel, clopotnița înaltă a nasului este indispensabilă pentru orice față, din punct de vedere fizionomie. Sfărîmați nasul statuii de marmoră a lui Jupiter durată de Phidias și veți vedea ce ruină jalnică va rămîne! Totuși, Leviatatanul are dimensiuni grandioase și proporții nobile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întinzîndu-le cu ajutorul unei macarale, ceea ce ia destul timp. Dar cînd e gata, seamănă cu Coloana lui Pompei, ai spune. în total există vreo patruzeci de vertebre, care nu sînt sudate în schelet. Mai toate zac aidoma buturugilor noduroase dintr-o clopotniță gotică, puse acolo pentru a sprijini vreun zid greu. Cea mai mare, în mijloc, are o lățime de aproape trei picioare și o grosime de peste patru. Cea mai mică, situată în locul unde șira se pierde în coadă, are o lățime
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în saula dumneavoastră, mi se pare că l-am văzut cum îl trage peste bord. Ă Saula mea? Saula mea? S-a dus? S-a dus? Ce înseamnă vorba asta? Ce clopot funebru sună în ea, de tremur ca o clopotniță? Și harponul! Căutați-l printre sfărîmăturile alea îl vedeți? Oameni buni, găsiți-mi fierul, fierul Balenei Albe... Nu, nu, nu! Nebun blestemat! L-am aruncat cu mîna asta! Harponul e-n spinarea peștelui!... Hei, cei de sus, nu-l slăbiți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
izvoare au secat, iar în alte părți a țâșnit apă din pământ. În 1747 s-a produs un cutremur de intensitate mică în Transilvania. Între anii 1763 și 1764 a avut loc un puternic cutremur, “când s-a prăbușit bolta clopotniței de la Mănăstirea Mihai Vodă și a îngropat sub ea pe ticălosul de bucătar domnesc, care - din porunca domnului Constantin Cehan Racoviță - a otrăvit pe cei doi frață, boieri de frunte, Ștefan și Barbu Văcărescu, tatăl și unchiul poetului Enăchiță Văcărescu
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
zona Vrancea, simțindu-se la Constantinopole, Varșovia, Cernăuți și Moscova, provocând multe ruine. La rândul lui, dascălul Radu Zugravu a menționat pe-o carte bisericească: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colții), care era podoaba orașului, cu ceasornic; au căzut și s-au sfărâmat și era atunci mare frică: Au fost multe cutremure și zguduiri în vremuri, dar mai de 300 de ani n-au fost asemenea”. 7
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
cu atât vederea părea că i se face mai ageră. Ca și cum pământurile pe care le străbătea și-ar fi schimbat scara de proporții, indicând locurile cu mai multe detalii. În ajun, i se păruse că recunoaște în zare, încă neclară, clopotnița albă din capitala de județ. De dimineață, curba unui râu, cu malul călcat în picioare în locul unde era vadul, îi aminti de o călătorie făcută înainte de războiul civil. Acum, era aproape sigur că va putea trece dincolo de pădure înainte de căderea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
-lea la comanda lui Nikolaus de Sancto Benedicto, lector și canonic de Györ. Pilde asemănătoare oferă pictorul Erhardus, căruia i se atribuie, „cu oarecare dubii”, realizarea Altarului de la Prejmer sau tirolezul Jacobus Kendlinger, cel ce pictează fresca Patimilor de la parterul clopotniței aparținând Bisericii evanghelice din Deal. Uimitor este - spune unul dintre istoricii artelor transilvane - paralelismul stilistic dintre Altarul de la Mediaș și Altarul din Biserica Sf. Elisabeta din Wroclaw (Breslau, 1492-1505), descoperit și comentat de Fabini. Nu este neglijabilă nici prezența arhitecților
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
resimte și în construcțiile monahale. Ridicată în 1756, sub influența stilului baroc germano-austriac, mănăstirea franciscanilor de la Radna este un ecou vizibil al imperialismului catolic. Însăși așezarea bisericii pe dealurile ce împresoară mica localitate, turnurile înălțate viguros spre cer, adăpostind două clopotnițe, masivele clădiri anexe, unde funcționează biblioteca și școala, complicitatea cu natura, amintind parcă de abațiile monumentale de la Melk și Pannonhalma (fără a fi câtuși de puțin comparabile cu acestea sub aspectul calității artei arhitecturale) și în care regăsim acel promontoriu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]