622 matches
-
-ncepeam să urlu. În alt vis eram dependent de clorofilă. Eu și cam vreo alți cinci dependenți de clorofilă așteptam să ne aprovizionăm pe palierul unui motel mexican ieftin. Ne Înverzim și nimeni nu poate scăpa de o dependență de clorofilă. O doză și ești agățat pe viață. Ne transformăm În plante. * * * Tinerilor branșați pare să le lipsească energia și bucuria spontană de a trăi. CÎnd aud pomenindu-se de verdeață sau de marfă, se electrizează ca de la o doză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
separare a amestecului adsorbit pe zone de câte un singur component, chiar colorate diferit, dacă adsorbantul este incolor sau alb. Acest efect al adsorbției dinamice a fost descoperit încă din 1906 de către botanistul rus M. S. Țvet, care a separat clorofila de ceilalți coloranți din plante. Separarea cromatografică, aplicată azi tuturor amestecurilor lichide sau gazoase, implică două procedee principale: a) cromatografia simplă de adsorbție, efectuată pe coloană sau hârtie; b) cromatografia de repartiție, bazată pe repartiția sau dizolvarea diferențiată a componentelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ordonată valorile coeficientului de adsorbție a. Pentru o bună reprezentare grafică a variației coeficientului de adsorbție cu concentrația normală a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coeficientului de adsorbție cu concentrația normală a acidului acetic, se recomandă trasarea punctelor și a curbei pe hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
hârtie milimetrică. Datele obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se mojarează cu câteva granule de nisip și 15-20 ml acetonă. Extracția prin mojarare se continuă cu 10-15
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obținute se trec în tabelul următor: Separarea clorofilelor A și B din frunze proaspete Metoda cromatografiei pe coloană Principiul metodei Clorofilele se separă din frunze prin adsorbție pe o coloană cromatografică formată din adsorbanții specifici carotenoizilor și clorofilelor, iar separarea clorofilelor între ele se realizează prin eluarea cu solvenți specifici. Fig. 9 Coloana cromatografică Se cântăresc câteva frunze proaspete care se mojarează cu câteva granule de nisip și 15-20 ml acetonă. Extracția prin mojarare se continuă cu 10-15 ml solvent II
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pe o coloană cromatografică umplută cu zaharoză pulbere. Se trece prin coloană amestecul de developare (solventul II), apoi este trecut extractul uscat. În stratul de zaharoză se vor forma două zone: în partea inferioară, o zonă verde albăstruie, care conține clorofila A, și în partea superioară, o zonă galben-verzuie, conținând clorofila B. Prin developarea cromatogramei cu solventul II, clorofilele se separă una de cealaltă. La sfârșitul developării coloana se usucă, iar fiecare zonă se separă cu ajutorul unei baghete efilate și se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin coloană amestecul de developare (solventul II), apoi este trecut extractul uscat. În stratul de zaharoză se vor forma două zone: în partea inferioară, o zonă verde albăstruie, care conține clorofila A, și în partea superioară, o zonă galben-verzuie, conținând clorofila B. Prin developarea cromatogramei cu solventul II, clorofilele se separă una de cealaltă. La sfârșitul developării coloana se usucă, iar fiecare zonă se separă cu ajutorul unei baghete efilate și se introduc separat în câte o pâlnie mică de sticlă, în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este trecut extractul uscat. În stratul de zaharoză se vor forma două zone: în partea inferioară, o zonă verde albăstruie, care conține clorofila A, și în partea superioară, o zonă galben-verzuie, conținând clorofila B. Prin developarea cromatogramei cu solventul II, clorofilele se separă una de cealaltă. La sfârșitul developării coloana se usucă, iar fiecare zonă se separă cu ajutorul unei baghete efilate și se introduc separat în câte o pâlnie mică de sticlă, în gâtul căreia se găsește puțină vată. Se eluează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
developării coloana se usucă, iar fiecare zonă se separă cu ajutorul unei baghete efilate și se introduc separat în câte o pâlnie mică de sticlă, în gâtul căreia se găsește puțină vată. Se eluează cu solventul III, iar soluțiile celor două clorofile vor fi aduse la un volum determinat și spectrofotometrate la lungimea de undă de absorbție maximă. Calculul rezultatelor se face conform curbei etalon stabilită cu substanțe pure. Analiza calitativă Metode de identificare a aminoacizilor Metodele de identificare se bazează pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
la colon, ceaiul verde face parte dintre polifenoli. Ingredientul său antioxidant cel mai activ este epigalocatechina. (În realitate, secretul ceaiului verde stă în amestecul său sinergetic format din trei elemente antioxidante active: epicatechina, epigalocatechina și epicatechina-3-galata).De asemenea, el conține clorofilă și alte elemente antioxidante pe care le găsim în sâmburii de strugure, în afine, în ginkgo biloba sau în scoarța de pin. Ceaiurile Earl Grey sau Orange Pekoe par să aibă și ele asemenea proprietăți, cu condiția ca procesele de
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de anghinare și frunze de mentă (În părți egale), din care se beau 3 căni pe zi după mese; -tinctură din lucernă sau urzică vie În alcool 700, cu efect de curățire a sângelui și colonului datorită conținutului ridicat În clorofilă; -vin din amestec de fructe de anason (30 g), frunze de salvie (30 g) și herba de cimbru de cultură (20 g) la 500 ml vin roșu; se fierbe 10 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară și se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a sângerării gingiilor. În cursul zilei se vor consuma multe lichide, mai ales apă, excluzând sucurile sintetice. Regimul de viață Este necesar ca În fiecare dimineață să se facă clătirea gurii cu oțet de mere sau apă de gură cu clorofilă pentru a asigura eliminarea toxinelor. Perierea dinților și a limbii se va face după fiecare masă și seara la culcare, folosind fie o pastă care conține zinc și clorofilă cu efecte antibactericide, fie uleiuri eterice cu efecte antiseptice și Melaleuca
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
clătirea gurii cu oțet de mere sau apă de gură cu clorofilă pentru a asigura eliminarea toxinelor. Perierea dinților și a limbii se va face după fiecare masă și seara la culcare, folosind fie o pastă care conține zinc și clorofilă cu efecte antibactericide, fie uleiuri eterice cu efecte antiseptice și Melaleuca alternifolia pentru eliminarea tartrului dentar. În cazul amigdalitei se face badijonarea gâtului, timp de 2 săptămâni, cu albastru de metilen după care nu se bea apă. Dacă halena este
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lingură amestec uscat și mărunțit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute și se beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puțin Îndulcite, având efecte de relaxarea intestinelor, reducerea spasmelor și a balonării; -infuzie din frunze de lucernă, bogate În clorofilă și vitamina K, cu rol În reglarea digestiei, refacerea florei intestinale și curățirea sângelui. -infuzie de rozmarin sau ghimbir pentru calmarea spasmelor, reducerea balonării și reglarea tranzitului intestinal; se beau câte 3 căni pe zi, după mesele principale; -infuzie din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Fotosinteza este fenomenul realizat de plantele verzi, algele și unele bacterii (bacterii fotosintetizatoare), care constă în conversia energiei solare în energie chimică pentru a produce carbohidrați. Plantele verzi sintetizează substanțe organice din CO2, H2O în prezența luminii solare și a clorofilei, cedând în mediu O2. Termenul de fotosinteza derivă din cuvintele grecești photos = lumină și synthesis= sinteză. Reacția chimică a fotosintezei poate fi scrisă: Datorită fotosintezei, plantele verzi sunt considerate organisme cu nutriție autotrofă (își sintetizează singure hrana din substanțe minerale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a descoperit că CO2 este luat de plante pentru fotosinteză. Curând după aceea Theodore Saussure a pus în evidență că, creșterea în masă a plantei nu se datorește numai CO2, ci și apei. In anul 1882 Engelmann demonstrează că pigmentul clorofilă este implicat în fotosinteză. Inceputul secolului al XX-lea este marcat de numeroase descoperiri legate de perfecționarea mijloacelor de investigație din domeniul fizicii și chimiei. In anul 1948 Robert Emerson introduce noțiunea de fotosistem. Dar cercetările din domeniul fotosintezei s-
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fundamentală) aceasta emite lumină, fenomenul se numește fluorescență. Dacă însă trecerea se face printr-o stare intermediară, fenomenul se numeste fosforescență. In cazul cloroplastelor, aici există molecule capabile să absoarbă energia și, dintre acestea, cele mai importante sunt moleculele de clorofilă. R. Emerson în anul 1950 a arătat că radiațiile luminoase cu lungimea de undă mai mică, recepționate concomitent cu radiațiile roșii, determină o rată fotositetică mai mare decât suma celor două rate fotosintetice luate individual. Acest efect de sinergism este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lizina, triptofan, acid asparagic, acid glutamic etc.) care totalizeaza 40-60%, lipide simple și complexe (20-40%), glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
40-60%, lipide simple și complexe (20-40%), glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
glucide, acizi nucleici (AND si ARN), vitamine(C, E, K), enzime hidrolizante sau sintetizante (invertaza, oxidaze, catalaza, fenoloxidaza, citocromoxidaza, peroxidaza, fosfataza) precum și pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
pigmenții asimilatori verzi, clorofila (6 9%) și galbeni, carotenoizi (2 4%). Raportul clorofila a/b =3/1, iar clorofila a+b/cartenoizi=4/1. Dintre elementele minerale predomină Mg, Fe, Mn, Cu, Zn care intră în structura unor compuși organici (clorofilă, enzime etc). Adaptările pe care le prezintă cloroplastele penru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari ale membranelor tilacoidale și de prezența pigmenților fotosintetici. Observarea cloroplastului la microscop permite vizualizarea a două părți distincte: 1.Stroma, o porțiune
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
stroma prezintă o fluiditate mai mare în comparație cu cele din grana în conformitate cu valoarea mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mai scazută a raportului proteine/lipide 1,22 față de 1,88 pentru cele granale. III.7. Pigmenții fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fotosintetici Pigmenții fotosintetici sau asimilatori sunt reprezentați de pigmenții verzi, clorofilieni (clorofila a si b) și pigmenții galbeni sau carotenoizi (carotine și xantofile). Clorofila este pigmentul care dă culoare verde plantelor și prezintă proprietatea unică de a capta lumina solară. Clorofila este considerată “ adevaratul Prometeu care fură focul din ceruri”. Din punct de vedere chimic clorofila are o structura porfirinică, asemănătoare hemoglobinei din sânge și citocromilor, enzime ale respirației. Funcția ei este similară cu cea a sângelui. De aceea numeroși cercetători
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]