637 matches
-
În zori și-apoi am avut un coșmar de fiecare dată cînd ațipeam. Într-unul dintre vise mă Îmbolnăveam de turbare. Mă uitam În oglindă și fața mi se modifica și-ncepeam să urlu. În alt vis eram dependent de clorofilă. Eu și cam vreo alți cinci dependenți de clorofilă așteptam să ne aprovizionăm pe palierul unui motel mexican ieftin. Ne Înverzim și nimeni nu poate scăpa de o dependență de clorofilă. O doză și ești agățat pe viață. Ne transformăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fiecare dată cînd ațipeam. Într-unul dintre vise mă Îmbolnăveam de turbare. Mă uitam În oglindă și fața mi se modifica și-ncepeam să urlu. În alt vis eram dependent de clorofilă. Eu și cam vreo alți cinci dependenți de clorofilă așteptam să ne aprovizionăm pe palierul unui motel mexican ieftin. Ne Înverzim și nimeni nu poate scăpa de o dependență de clorofilă. O doză și ești agățat pe viață. Ne transformăm În plante. * * * Tinerilor branșați pare să le lipsească energia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-ncepeam să urlu. În alt vis eram dependent de clorofilă. Eu și cam vreo alți cinci dependenți de clorofilă așteptam să ne aprovizionăm pe palierul unui motel mexican ieftin. Ne Înverzim și nimeni nu poate scăpa de o dependență de clorofilă. O doză și ești agățat pe viață. Ne transformăm În plante. * * * Tinerilor branșați pare să le lipsească energia și bucuria spontană de a trăi. CÎnd aud pomenindu-se de verdeață sau de marfă, se electrizează ca de la o doză de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Iar dacă are, ce ne poate spune acest fapt? Rolul asimilator al plantei, adică reducerea bioxidului de carbon la hidrați de carbon folosind energia Soarelui, este posibil datorită prezenței, În celulele plantelor, a unui pigment pe care-l știe toată lumea: clorofila. Ceea ce se știe mai puțin, e faptul că acest pigment nu e perfect. Sau, mai bine zis, e neadaptat prezentului, dar perfect pentru viitor. În ce constă imperfecțiunea? În faptul că, pentru a realiza fotosinteza, lumina trebuie În primul rând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e neadaptat prezentului, dar perfect pentru viitor. În ce constă imperfecțiunea? În faptul că, pentru a realiza fotosinteza, lumina trebuie În primul rând absorbită, ceea ce cere ca ea, lumina, să aibă culoarea complementară celei a substanței ce-o absoarbe. Or, clorofila, fiind verde, absoarbe doar lumina roșie. Iar lumină roșie nu are la dispoziție decât la răsăritul și apusul Soarelui, adică atunci când lumina parcurge un drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În restul zilei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În restul zilei. De ce atmosfera e transparentă pentru lumina roșie, vom vedea mai departe. Aceste caracteristici, avantajoase (precum fotosinteza) ori dezavantajoase (precum neconcordanța cu lumina), le posedă clorofila de când a apărut. Dar planta, mai bine zis evoluția, a Încercat o corecție: modificări ale structurii clorofilei, prin apariția clorofilei b, chiar c și d; dar, pe această cale, a modificărilor structurale, nu s’a reușit decât o deplasare relativ
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atmosfera e transparentă pentru lumina roșie, vom vedea mai departe. Aceste caracteristici, avantajoase (precum fotosinteza) ori dezavantajoase (precum neconcordanța cu lumina), le posedă clorofila de când a apărut. Dar planta, mai bine zis evoluția, a Încercat o corecție: modificări ale structurii clorofilei, prin apariția clorofilei b, chiar c și d; dar, pe această cale, a modificărilor structurale, nu s’a reușit decât o deplasare relativ mică a benzii de absorbție a luminii. Motiv pentru care evoluția a Încercat o altă cale de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru lumina roșie, vom vedea mai departe. Aceste caracteristici, avantajoase (precum fotosinteza) ori dezavantajoase (precum neconcordanța cu lumina), le posedă clorofila de când a apărut. Dar planta, mai bine zis evoluția, a Încercat o corecție: modificări ale structurii clorofilei, prin apariția clorofilei b, chiar c și d; dar, pe această cale, a modificărilor structurale, nu s’a reușit decât o deplasare relativ mică a benzii de absorbție a luminii. Motiv pentru care evoluția a Încercat o altă cale de optimizare a fotosintezei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluția a Încercat o altă cale de optimizare a fotosintezei, cea care ne oferă acum și informații suplimentare privind evoluția mediului, anume a recurs la pigmenții fotosensibili auxiliari. Aceștia sunt compuși care Înmagazinează energie luminoasă spre a o ceda apoi clorofilei; și o fac la cu totul alte lungimi de undă ale luminii decât s’a reușit pe prima cale. Sunt numeroși acești pigmenți auxiliari, dar Îi voi aminti doar pe aceia care prin masiva lor implicare devin reprezentativi, evident În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prezent Încă În primele alge fotosintetizante apărute acum 2,3 miliarde de ani, anume algele albastre (adică, dacă-mi permiteți, frunza noastră albastră); apoi ficoeritrina, pigment roșu, prezentă În algele roșii, apărute cu un miliard de ani mai târziu, și clorofila b, pigment verde, prezentă Începând cu algele verzi, apărute Încă mai târziu. Acești pigmenți absorb lumina galben-verzuie, portocalie, respectiv portocaliu-roșie. Adică, pentru cititorii mai pragmatici, 550, 600, respectiv 650 nanometri; și tot pentru ei, specific că am operat unele simplificări
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
portocalie, respectiv portocaliu-roșie. Adică, pentru cititorii mai pragmatici, 550, 600, respectiv 650 nanometri; și tot pentru ei, specific că am operat unele simplificări, precum ignorarea benzii de absorbție din albastru, care de altfel apare constant la toți pigmenții asimilatori, inclusiv clorofila și, totodată, e mai puțin evidentă. Cu alte cuvinte, cu cât pigmenții aparțin unor specii mai noi, cu atât lumina absorbită, deci cea În care speciile au apărut, e mai apropiată de cea roșie. Asistăm astfel la fixarea, În “memoria
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul și cantitatea pigmenților auxiliari din plante scade În favoarea clorofilei a, astfel Încât plantele superioare nu mai conțin pe primii, mai vechi, pigmenți, aceia albastru și roșu. Apariția și dispariția În cursul filogenezei a pigmenților auxiliari poate fi astfel corelată cu evoluția spectrului luminii solare recepționate pe Pământ, legată ea Însăși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spectrului luminii solare recepționate pe Pământ, legată ea Însăși de caracterul tot mai oxidant al atmosferei. Ca urmare, În viitorul Îndepărtat, lumina va deveni astfel Încă mai roșie. Și, atunci ne punem Întrebarea de ce natura a apelat prea devreme la clorofilă, când aceasta se dovedește a fi ceea ce plantele vor avea nevoie cândva În viitor? Poate prin asta am și răspuns la Întrebare. Pentru că evoluția a dovedit În general că planta, organismul, mai precis viul, e prevăzător sau anticipativ; principial nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deșeuri. Care era folosul? Poate pregătirea condițiilor pentru un salt calitativ În evoluția Vieții. Și el s’a produs. În ceea ce Oparin a numit supa primordială, apa Oceanului bogată În substanțe nutritive sintetizate abiotic, se găseau și porfirine, adică precursorii clorofilei. Dar numai un mediu oxidat putea permite fotosinteza; lanțul trofic heterotrof a pregătit tocmai acest mediu oxidant. Cu apariția primelor organisme fotosintetizante s’a putut forma un circuit Închis al substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Era o modalitate mai directă de abordare a problemei. Dacă coborâm pe firul evoluției, atât În regnul vegetal cât și În cel animal, vom găsi, la un moment dat, o plantă care se mișcă și vânează sau un animal cu clorofilă, anume Euglena viridis. Atunci, botanistul și zoologul care au parcurs acest drum sfârșind prin a se izbi unul de altul În balta ori mlaștina În care această plantă sau animăluț Își duce viața, ar avea de ales: să așeze acest
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
petale, stamine, pistil. Pentru asta pledează dispunerea elementelor florale amintite pe o spirală, ca și frunzele pe lăstar, la speciile vechi precum Magnolia, dar și structura, mai ales a sepalelor și petalelor, ce amintește de cea a frunzei. Doar că clorofila a fost Înlocuită cu antociani ce dau acea diversitate de culori, inclusiv albastrul de care mă legam mai demult, vorbind despre o frunză albastră. Într’un secol și jumătate, cât a trecut de la teoria lui Goethe, părerea naturaliștilor s’a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar orice compensare e doar parțială, pierderea Înregistrată În funcția trofică prin renunțarea la o parte dintre frunze. Căci, după ce floarea Își Îndeplinește rolul, lăsând În loc fructul, acesta preia parte din sarcinile oricărei frunze, realizând, atâta vreme cât e verde, adică conține clorofilă, fotosinteza. Aș putea spune că planta ca individ posedă o memorie, nu uită de sacrificiul din primăvară. Doar că precauția plantei s’a oprit aici. Neavând creier și, prin urmare, rațiune, n’a putut anticipa mai departe de viața unui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În voia soarelui. Noi vom căuta desigur scăparea la umbră, dar alțiisunt obligați să-l Înfrunte. Vorbeam nu demult despre modul În care plantele Își asigură o protecție față de dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această energie. Asta pentru că au clorofilă. Dar sunt și plante fără clorofilă. Ce fac acelea? Mai ales că nu iubesc deloc Soarele. Desigur, ați ghicit că e vorba de ciuperci. Dar Îmi permit o paranteză. Însă din antichitate, lumea vie a fost Împărțită În plante și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
desigur scăparea la umbră, dar alțiisunt obligați să-l Înfrunte. Vorbeam nu demult despre modul În care plantele Își asigură o protecție față de dogoarea Soarelui, folosind, deci diminuând, Însăși această energie. Asta pentru că au clorofilă. Dar sunt și plante fără clorofilă. Ce fac acelea? Mai ales că nu iubesc deloc Soarele. Desigur, ați ghicit că e vorba de ciuperci. Dar Îmi permit o paranteză. Însă din antichitate, lumea vie a fost Împărțită În plante și animale, numele Însuși arătându-le pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă euglenă, clasată cu Încăpățânare și În botanică și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și În zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să-și schimbe modul de viață. Așa că apar mereu acolo unde umbra e mai deasă. Și chiar așa, folosesc, ca și animalele, același mecanism de eliminare a energiei radiante a Soarelui, adică acel gen de fotosinteză imperfectă bazată nu pe clorofilă, ci pe melanine. În afară de animale, doar ciupercile mai conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-mi sune în urechi clic-clac-ul sec al pașilor, așa cum văzusem la oraș, unde mă dusesem de două orila medic. Măcar că până atunci cunoscusem numai țărani, nu mă împăcam cu viața înlăuntrul cercului de voracitate al plantelor, cu reflexiile verdelui de clorofilă pe piele. Vedeam numai că ogorul nu mă hrănește decât pentru că vrea să mă devoreze mai târziu. Pentru mine rămânea de neînțeles cum poate cineva să-și încredințeze viața unui mediu înconjurător ce-ți arată la fiecare pas că ești
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
din plastic nu are umiditate; te poți culca în iarbă fără grijă că ai să răcești; iarba din plastic nu provoacă guturai și nici reumatism - zice prospectul. Pe urmă, ea rezistă minunat la ploi și la soare, nu are ce clorofilă să piardă, nu are cum să înverzească, n-are cum să îngălbenească, „nu are moarte!” - după cum urlă triumfal prospectul. Dar dacă n-are moarte, atunci ce, Doamne iartă-mă, are? Dacă n-are moarte, de ce-i mai zice iarbă? Mă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]