1,115 matches
-
după ce se urcase pe tron. Evdochia i-a făcut trei copii: pe Olena, cea cu nume ucrainean (care va fi măritată cu cneazul Moscovei, Ivan al III-lea, nutrind o vreme nădejdea că vlăstarul ei, Dimitrie, va ajunge și el cneaz), pe Petru (mort în 1480) și pe Alexandru (care va răposa și el în 1496). Evdochia - al cărei chip împodobit cu o coroană așezată peste un văl pe care îl întrezărim în tabloul votiv de la biserica Mitropoliei din Iași - a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și benzi de fir, cu guler bogate de blană. Spânzurând de coroane, mănunchiurile de lanțuri subțiri, pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, și Evdochia, sora marelui cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o adusese de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și cu Komnenii, așa cum a păstrat-o acoperământul de mormânt de la Putna, făcut din mătase purpurie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Volovăț. Gestul lui Dragoș fusese unul voievodal, monarhic, de început de țară și de dinastie, mai puțin semeț (era o „biserică de lemnŭ”), indiscutabil, decât acele monumenta princeps de la Pliska, Preslav sau Kiev, înălțate de țarii bulgari ori de cnejii vechi ruși, dar purtător al aceluiași mesaj: așeza țara „întemeiată” în spațiul creștin și o punea sub protecția Fecioarei. Adunând în același loc cele două lăcașe (și consacrându-l pe cel înălțat de el Maicii Domnului, arhetip al castității antologice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și Marea aurărie (1975). S. și-a conturat târziu o identitate lirică, după experiența scrisului ocazional, adunat în două volume de „poeme de război”, Cneaz peste furtuni (1942) și Marele salt (1943), în care versurile rămân discursive, declarative, de un patetism zgomotos și grandilocvent, vădind o experiență insuficient interiorizată. „Baladele de război”, deseori simple versificări, stau sub înrâurirea poeziei pe aceeași temă a lui Radu
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
parte, în pagini de reviste. Menționate în diverse publicații, volumele Fântâni arteziene (1934), Noi, milioanele (1946) și Scurt tratat politic (1946) nu se găsesc în biblioteci. SCRIERI: Boema, Ploiești, 1938; Epigrame, Ploiești, 1938; Epigrame, [Ploiești], 1941; Poante bahice, [Ploiești], 1941; Cneaz peste furtuni, București, 1942; Marele salt, [Ploiești], 1943; Cântec pentru Prometeu, București, 1969; Marea aurărie, București, 1975. Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Cântec pentru Prometeu, București, 1969; Marea aurărie, București, 1975. Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23; Șt. Al. [Ștefan Alexiu], „Epigrame”, „Școala Prahovei”, 1942, 3-4; Ștefan Alexiu, „Cneaz peste furtuni”, „Școala Prahovei”, 1942, 5-6; Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Mihai Niculescu, „Cneaz peste furtuni”, UVR, 1942, 20; Ion Șiugariu, „Cneaz peste furtuni”, RFR, 1942, 9; Dimitrie Chiriac, Un exponent al culturii și eroismului prahovean: Leonida Secrețeanu, „Tribuna” (Ploiești), 1942, 154; Mihail Chirnoagă, „Marele salt”, VAA, 1943, 894; Nichifor Crainic, „Cneaz peste furtuni”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Florin Manolescu, „Cântec pentru Prometeu”, RL, 1970, 4; D. Gherghinescu-Vania, „Cântec pentru Prometeu”, AST, 1970, 5; Haralambie Țugui, „Marea aurărie”, CRC, 1975, 45; Lit. rom. cont., I, 543; Onisifor Ghibu, Ziar de
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
dar aparținând unui anonim din Alexandria în veacul I d.Hr. Lângă acest „text de bază” al Vechiului Testament M. s-a mai adresat doar unui izvor „slovenesc”, care trebuie să fi fost ediția din 1581, apărută la Ostrog, sub protecția cneazului Constantin, și se poate crede că n-a cunoscut și n-a avut la îndemână ediția moscovită din 1663 a Bibliei slavone. În acest caz, anul 1663 (și nu 1664) trebuie acceptat ca termen ante quem al tălmăcirii lui. „Izvoadele
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
În 1857 ocupă postul de funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna. Încă înainte de 1840 venise la Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman. Era prieten apropiat cu Mihail Kogălniceanu și cu Alecu Russo. Bun cunoscător al limbii române (a trăit în acest spațiu cultural vreme
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
de Habsburg cu un ordin dat juraților orașului Cluj. Sfatul orășenesc din Lvov solicită sprijinul sfatului orășenesc din Brașov “în stingerea unei datorii de 120 fl. a lui Iaczko Maly, tatăl evreului Salomon, [ân urma] ridicării mărfurilor sale lăsate acolo”. Cneazul Ilia Konstantynovici se angajează în fața regelui Poloniei să plătească vamă, în caz că se va adeveri că n-a fost plătită, pentru cirezile de boi aduse de doi evrei de pe plaiurile moldovenești. E posibil ca în împrejurarea menționată să fie vorba de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din Galiția, dar și din celelalte ținuturi ale Poloniei. Din Ungaria, de asemenea, însă într-un număr cu mult mai redus. Persecuțiile poloneze din secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt bine cunoscute, antisemitismul acelui timp proliferat de cneji și de multe familii de nobili, nefiind decât un episod din suita acelora de tristă amintire. În „durata lungă” a istoriei vom observa că asemenea crize de identitate se repetă constant, conservatorismul catolic polonez, și nu numai el, cu greu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
denumiți jupani în însemnările de posesor”. Un rol îl vor fi avut și colportorii care treceau de pe un versant pe celălalt al Carpaților, cei care băteau drumurile până la Viena și înapoi. Asistăm la multe inițiative organizate aparținând protopopilor, preoților, dascălilor, cnezilor etc. Între cărțile astfel difuzate amintim: Penticostarul de Râmnic, ediție 1743, 1767; Cazania, Râmnic, 1748, Apostol, București, 1748; Evanghelie, Râmnic, 1746 și București, 1750, 1775; Triod, Râmnic, 1761; Octoih, Râmnic, 1750; Antologhion, Râmnic, 1745, 1752 și 1786; Adunarea cazaniilor, Viena
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
viața lui Ștefan Deceanski, scrisă de Grigorie Țamblac, legende istorice și mărturii personale. Cronicarul insistă asupra istoriei sârbești și a personajelor de prim-plan: viteazul despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia Mierlei, de la Nicopole, Varna, Câmpul Pâinii, Oradea și Viena. Istoria românilor, prezentată sumar dar cu interes
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
idealul unirii principatelor s-ar putea înfăptui curând, pleacă în Rusia, unde mai fusese și în tinerețe. I se acordă, prin grația împărătesei Ecaterina a II-a, gradul de colonel, iar după retragerea din armată este înnobilat cu titlul de cneaz și primește în dar o moșie pe malul drept al Bugului. Aici întemeiază, cu fratele său, Nicolae, târgul Kantakuzinka, unde își va trăi ultimii ani în tihnă și reculegere, făcând lecturi din vasta-i bibliotecă și redactând memorii. Vocația spătarului
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe Valea Bistriței moldave, la sfârșitul secolului al XVII-lea (Diamantul negru, 1971), prin viața lui Constantin Brâncoveanu și a familiei sale (Comoara Brâncovenilor, 1977), prin descrierea vieții lui Dimitrie Cantemir (Inorogul cel înțelept, 1981) sau a voievodului Radu de la
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
politica internă. Pe lângă aceasta, din cauza politicii sale externe de apropiere față de Austro-Ungaria, aliatul tradițional al Serbiei, Muntenegru, aflat sub conducerea principelui Nikola, s-a îndepărtat de Serbia 1571. Răcirea relațiilor dintre cele două state era confirmată și de căsătoria fiicei cneazului Nikola al Muntenegrului, Zorka, cu marele rival al lui Milan Obrenovic, Petru Karadjordjevic. Pentru a abate atenția opiniei publice de la problemele interne, Milan Obrenovic urmărea obținerea unor câștiguri teritoriale pe seama Bulgariei. În aceste condiții, la 7 iunie 1885, agentul diplomatic
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
într-o gingașă fată. Mărul domnesc de-ar face la fel o odraslă de crai s-ar ivi, cu păru-auriu și tras prin inel, logodnic al fetei din miazăzi. Naș le-ar fi Pepene împăratul, cu-mpărătița lui Nuca, fiica lui cneaz Gutuie Întunecatul cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe cea mai frumoasă dintre Cireșele gemene. Floarea-soarelui, ca sora-a miresii ar îngriji de pocalele goale
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vândă, sau să le dăruiască, să fie stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și multe am auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar. --S-o auzim. --“Către preacinstitul Divan a Cnejii Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
plecat în Elveția. Nicolaus Olahus (1493-1568) - cărturar din Transilvania, consilier al regelui Ungariei. Noul Testament - partea a doua a Bibliei. obște sătească - formă de organizare a societății pe teritoriul vechii Dacii, ce cuprindea populația unui sat. Era condusă de un jude (cneaz) și de sfatul oamenilor „buni și bătrâni”. Avea legi nescrise, respectate cu strictețe. Orhei - vechi târg medieval din Basarabia, lângă Nistru. A făcut parte din Moldova. Ovidiu (43 î. Hr.-18 d. Hr.) - mare poet roman, exilat la malul Mării Negre în
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie ce ar deriva din stăpâniri individuale, opinie a istoricilor Radu Rosetti și, cu nuanță diferită, dar în esență similară, Constantin Cihodaru, nu afectează prea mult opinia cu privire existența succesivelor faze ale devălmășiei în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, neclintită,/ A îndurat năpasta cea cumplită.”796 Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și, neclintită,/ A îndurat năpasta cea cumplită.”796 Atitudinea femeii este de o stăpânire perfectă, păstrând față de cei din jur, dar mai ales față de soț, imaginea soției ideale: „Era la trebi la fel de săritoare/ și de smerită, și-l iubea pe cneaz/ Cu dragoste la fel de arzătoare./ Nu pomenea de pruncă, și n obraz/ Nici umbră de restriște sau necaz/ Nu arăta; și nu vorbea de fată/ Nici jalnic, nici în șagă, niciodată.”797 Aceeași obediență nefirească, dar perfect acceptabilă în contextul medieval
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ton. Ilustrațiile secundare trimiteau la "dovezi istorice" binecunoscute, cum ar fi Columna lui Traian, stema Țării Moldovei, un tablou votiv cu familia lui Alexandru cel Bun, castelul de la Hunedoara ș.a. Cei lipsiți de reprezentări vizuale consacrate (cum a fost cazul cnezilor Gelu sau Menumorut), personajele secundare sau "poporul de rând" erau creionați în tiparul dârz al "realismului" socialist. Legendele onomastice (despre familia Corvineștilor) sau toponimice (despre București), pildele de tot felul, ca și nelipsitul dialog între povestitor și imaginarii săi nepoți
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]