320 matches
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260692_a_262021]
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260691_a_262020]
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266959_a_268288]
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266960_a_268289]
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 856 din 11 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272373_a_273702]
-
structuri. 713201 lăcuitor lemn 713202 vopsitor industrial 713203 finisor-lăcuitor lemn 713204 vopsitor 713205 vopsitor auto 7133 Curățitori de fațade Curățitorii de fațade curăță suprafețele exterioare ale clădirilor și ale altor structuri și elimină funinginea din hornuri sau coșuri industriale. 713301 coșar 713302 curățitor de fațade 72 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați Muncitorii calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilații acestora se ocupă cu turnarea, sudarea sau forjarea metalelor sau prin alte metode (procedee), montează, întrețin și
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor. Teritoriul localității este frământat , predominând dealurile ( ce nu depășesc 800 m. altitudinea ) și văile foarte înguste ,solul este slab productiv. În partea de nord a localității Băhnășeni , pe Dealul Aramei ,se află o pădure pe care locuitorii o numesc „ Pădurea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură ale satului cu așezările învecinate sunt puține. Un drum ce merge pe lângă vadul pârâului Solonț vine dinspre Tărâța și merge la Solonț . Un
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
legătură cu Pârjolul taie dealul din partea de răsărit a satului. Suprafața actualei vetre a satului este de 3750 km. Băhnășenii se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri și un singur telefon cu manivelă
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și ciobanii fac mâncarea, un compartiment de prelucrare a brânzei și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
și a cașului și un compartiment de păstrare. Acesta din urmă se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
a trecut și în limbile cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în "coșare" sau în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru prepararea țuicii, în [[1851]] fiind consemnate 23 de instalații. În anii de "glorie" ai C.A.P.-ului s-au executat plantații întinse
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de 8.75 km. Localitatea se află la distanța de 18 km de orașul Dubăsari și la 32 km de Chișinău. Satul Coșnița a fost menționat documentar în anul 1770. Numele localității Coșnița vine de la cuvîntul coșniță- „paner, coș împletit”, „coșar”, „hambar”. Figurează pe hărțile militare rusești Kaschniza. În 1772 aici erau 22 de gospodării și avea 17 bărbați „capi de familie”. În 1792 avea o populație de 859 locuitori, care scade în anii imediat următori, astfel în 1795 avea doar
Coșnița, Dubăsari () [Corola-website/Science/305163_a_306492]
-
sau imobil trebuie întreținut. Nu este excepție nici în cazul coșului de fum. Se recomandă verificarea și după necesități curățarea coșului de fum de două ori pe an: înaintea începerii sezonului de încălzire, și la jumătatea acesteia. Meseria de hornar (coșar) este o meserie străveche având originea încă din sec. XVI-lea. Mai de mult erau folosiți copiii pentru aceasta, datorită lipsei de tehnologii, unelte, scule. Astăzi meseria de hornar se practică de către oameni instruiți special, cu aparate speciale pentru verificarea
Coș de fum () [Corola-website/Science/316564_a_317893]
-
se întoarce acasă și plătește fonciirea cu banii de școală ai lui Niculae. În aceeași seară, Paraschiv vine beat acasă și face scandal. A doua zi, Ilie îi cheamă pe Paraschiv și Nilă pentru a-l ajuta la repararea acoperișului coșarului. Cei doi băieți refuză să meargă, le bat pe fete și iau haine noi din ladă, reproșându-i tatălui lor că au muncit destul pentru el. Ilie îi bate pe cei doi băieți cu ciomagul, spunându-le că averea lor
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
G. Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de Zakopane, de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31 de hărți, analizându-le și propunând corespondent românesc pentru lexemele polone. Autorul articolului intră apoi în polemică cu cercetătorii unguri, care susțineau că păstoritul românesc în Carpații Nordici este de dată
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]