517 matches
-
actuala US cu o citadelă a patriotismului. Mai curând e o „citadelă” cu numeroase fisuri, subminată voios-inconștient chiar de apărătorii ei. În interiorul organizației scriitoricești, umflată artificial în ultimii ani prin primirea, în exces, de noi membri, evident prin coborârea exigențelor, coabitează (de fapt, se suportă) persoane care slujesc direcții estetice și ideologice foarte diferite, neavând practic nimic în comun. Ce solidaritate de breaslă poate exista între un scriitor postmodernist, care cultivă diferența și valorile civilizației europene, având cultul limbilor străine și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scuză". Dar cum se explică faptul că în Spania unde trăiesc 800 000 de români nu sunt înregistrate astfel de probleme? "Marea diferență provine din disfuncționalitatea sistemului italian (autorități, justiție, poliție) și probabil și de la o experință diferită în a coabita cu alții. În Italia, persoanele obișnuite cu mediul infracțional, proveniți din România, au găsit același nivel de permisivitate ca în patrie (de aici provin pozițiile incoerente ale politicienilor, care oscilează între extremism și indiferență, convivența cu poliția, reglementările juridice permisive
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în numele trecutului; b) prin populismul de dată mai recentă, acest mod preconizează un fel de socialism autogestionar și foarte descentralizat care constituie contrapunctarea economică a federalismului. Unele dintre aceste partide sînt preocupate de apărarea mediului. Tendințele populiste și autogestionare pot coabita în cadrul aceluiași partid. II. Tipurile de partide Se disting trei tipuri diferite de partide periferiste: tipul naționalist-populist, tipul na˛ionalitar și tipul neo-centralist. Primul se deosebește prin caracterul non-etnic în timp ce celelalte două sînt marcate de perioada formării lor sau de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cu prețul unei dizidențe, în 1978, care a făcut să se vorbească de ea: Vlaams Blok. VU, condusă de un lider naționalist, Bert Anciaux, militează pentru desăvîrșirea unui Stat flamand în sînul federalismului belgian. Cele două tendințe, populiste și naționaliste, coabitează și în alte două formațiuni. Fondat de Sabino Arana Goiri tatăl mișcării culturale basce Partido Nacionalista Vasco (PNV) el este decanul de vîrstă al partidelor naționaliste populiste și se aseamănă foarte mult cu FF irlandez. Catolic și chiar clerical, el
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
împărțit rapid în partide politice datorită concepțiilor diferite în ceea ce privește ordinea politică, dar urmărind o structură precisă. Ei apar observatorului ca două versiuni care pot coexista: o variantă catch-all majoritară și o variantă "intelectuală", mai slabă electoral. Cele două variante partizane coabitează în Republica Cehă și între ele există relații ambigue. În Polonia exista doar varianta "intelectuală", dar aura ei nu se compară deloc cu cea a partidelor echivalente din Ungaria sau Cehia. Din contra, în Slovacia catolică și naționalistă, entuziasmul pentru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
opinii diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio. Doar prinții erau liberi, nu și supușii lor. Din 1558, Dieta de la Turda (în Transilvania, unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea de exercitare a tuturor cultelor. Mulțumită evoluției lente a spiritelor, pluralismul nu a fost doar acceptat, ci considerat o ocazie de îmbogățire mutuală, iar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
crește, și crește, în termenii lui Wieviorka (1994), și pe fondul "perimării modernității". În sens negativ, indigenizarea înseamnă "spațiul rasismului", înseamnă terorism, înseamnă Al-Qaeda. Care din cele trei fețe ale globalizării va prevala, nu se poate spune. Fără îndoială, ele coabitează, așa cum am arătat și mai sus. Putem însă încerca să vedem cum se apropie oamenii de aceste cadre sau care sunt aspectele cu care se identifică mai mult. 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială O revoluție se
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru ideea că trupul uman este disjunct de spațiul obiectiv al României. Această disjuncție volitiva de un teritoriu bine marcat nu trebuie interpretată că o aspectualizare terminativa a corupției, ci, dimpotrivă, ca o dorință a ființelor cinstite de a nu coabita împreună cu cei corupți în același spațiu. După cum am menționat, prezența instrumentelor de distrugere a corupților îi transformă pe alegători în subiecți potențializați care își asumă poziția de "luptători" împotriva invadatorilor corupți. Cuvântul "anticorupție" intra într-o relație de contradicție cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în coaliția RPR (Adunarea pentru Republică) UDF, care încă din 1986 îl propulsează pe Jacques Chirac în postura de prim-ministru, el rezistând până în 1988. Victoria coaliției la alegerile legislative din 1993 îl obligă pe președintele socialist François Mitterand să coabiteze cu un guvern de dreapta condus de Édouard Balladur. Chirac devine în 1995 președinte al Republicii, noul prim-ministru fiind Alain Juppé. Însă ocupantul palatului Élysée a făcut un calcul politic greșit în 1997, când a dizolvat Adunarea Națională. În locul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și trezie, luciditate și tresăriri ale inconștientului, sublimități și dezvrăjire acestea prind în raza lor vibratilă însăși viața, alcătuind o lume personală, făcând ca în individual să se oglindească generalul. Sub o platoșă amăgitoare, la Nichita Stănescu, personaj profund scrutător, coabitează râsu' plânsu'; nu însă la un regim de egalitate: "Ah, Râsu' plânsu' / ah, râsu' plânsu' / în ochiul lucrurilor reci". Râsul său, niciodată enorm, e mai degrabă ironie subțire, grimasă, sarcasm, defulare; momente de Melancolie atavică (titlu de confesiune) acoperă fardul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
umbre, de un iluzionism durabil (nutrit de memoria copilăriei), de pulsiunile reveriei și cântului, poezia în totul fiind o sinteză de temporalitate, de relativism și absolut. Stare de așteptare, de veghe și tensiune productivă, în ea concretitudinea, misterul și inefabilul coabitează multiform în spiritul unor coduri particulare absconse. Egotismul Anei Blandiana își asumă sistematic maximum de umanitate; necontenita-i întoarcere în Eul propriu e totodată instalare în Eul universal; emoția trăirii pe coordonate ancestrale colective coexistă cu adâncirea în timpul ei particular
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de rezistență din timpul pogromurilor. Cât despre literatura ebraică produsă de imigranți în America sau de poeții care trăiau în Rusia, aceasta, atunci când evocă pogromul, se plasează în registrul lamentațiilor tradiționale. Astfel, pentru mult timp, diverse răspunsuri la dezastru vor coabita și se vor întrepătrunde în interiorul iudaismului mondial, inclusiv în Palestina, țară confruntată atât cu noi provocări, cât și cu noi tribulații 82. Dar speranța aproape mesianică pe care părea s-o poarte o Europă care sfârșea, de voie, de nevoie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai puțin constrângător, fără obligația unei practici sau a unei culturi evreiești, un iudaism personalizat. Astfel, a fi evreu nu mai era o categorie propriu-zis religioasă, ci mai degrabă o etică în conformitate cu exigențele unei societăți moderne în care identitățile metisate coabitează fără a se incomoda și în care diferența se transformă în valoare adăugată atâta timp cât este acceptată de societatea majoritară. Se intra astfel pe deplin în acest nou iudaism pe care Jacob Neusner l-a numit iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
favorizat în mod evident apariția acestor ostilități reciproce. Evreii și arabii, în Franța și peste tot unde alcătuiesc diaspore importante, sunt cu toții mai mult sau mai puțin atinși de acest naționalism. Un naționalism fără revendicare teritorială și care face să coabiteze loialitatea față de țara de reședință cu o susținere totală a unor cauze exterioare acestor țări, care pot cimenta o identitate a diasporei. Aceste cauze sunt transnaționale. Arabo-musulmanii din diasporă, dincolo de apartenențele lor naționale particulare sau de cele ale părinților lor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
alte instrumente normative: filosoful apare în categoria presocraticilor, termen a cărui etimologie presupune clar existența unor gânditori care au activat înainte de Socrate... Același efect nedorit poate fi remarcat și în legătură cu conceptul micilor socratici sau chiar al socraticilor minori, prin care coabitează în aceeași rubrică oameni care n-au mare lucru în comun, cel mult impresia că sunt elevi, discipoli sau inși fascinați de figura și prezența unui pretins magistru al lui Platon. Ar fi cazul unor Aesehines, Antistene, Aristip, Euclid, Phaidon
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
un univers de ființe nonbiologice, rezistând tendinței de antropomorfizare a creaturilor virtuale, însă creându-și propria comunitate și propriile trăsături de specie. La fel ca majoritatea inițiativelor de acest tip, utilizatorii online intră în interacțiune cu aceste ființe numerice care coabitează în spațiul virtual în ritmuri diferite de evoluție. Convergența dintre principiile informaticii și cele ale biologiei produce un sentiment de alteritate, de diferență și de stranietate în ceea ce privește posibilitatea accesului la codul însuși al vieții. Plecând de la ideea că viața este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ani, dintre noua direcție a Teatrului Național din București, orientată spre experiment și "risc", și apărătorii tradiției celei vechi, de realism, divertisment și melodramă, omul acesta a cărui gândire dislocă continuu locul comun demonstrează briant că cele două poziții pot coabita cultura teatrului. Dar tocmai acesta este locul comun pe care îl dislocă: te legitimezi fals dacă îngâni jargonul din spatele unei baricade, chiar dacă baricada aceea e baricada cea bună; nu intra în jocul oportunității evidente și nu juca "inoportunitatea" ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
condițiile dreptului comun al răspunderii contractuale și în limitele stabilite de principiile de drept comun, corespunzător valorii concrete a prejudiciului, așa cum va fi el stabilit în cadrul procedurilor judiciare, dându-se eficiență principiului reparării integrale a prejudiciului. În acest fel vor coabita sistemul reparării automate și forfetare cu o evaluare judiciară a prejudiciului dovedit, altfel spus se vor cumula dobânzile moratorii automate și forfetare cu daunele-interese suplimentare, dacă prejudiciul suplimentar va fi dovedit. În schimb, debitorul nu poate să probeze că prejudiciul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de Revoluția franceză. Orator fără pereche, om politic excepțional, prestigiul său este demn de luat în considerare, nu numai în cadrul mișcării socialiste; el este singurul în măsură să facă sinteza diverselor curente care, începînd cu congresul de unificare din 1905, coabitează în sînul SFIO. Internaționalist și patriot, revendicîndu-se din marxism, dar nu din cel dogmatic, specific lui Jules Guesde, pe care treptat îl înlocuiește, el devine, de la constituirea SFIO și pînă la Primul Război mondial, simbolul personificat al socialismului francez. Acesta
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
decalajul, uneori imens, care există între discurs și practică; această integrare rezultînd dintr-o practică reformistă, la fel ca și condițiile reunite cu scopul de a o duce la bun sfîrșit, se dezvoltă insidios de ani de zile, putînd însă coabita cu un discurs revoluționar. Existînd în fapte, diferența dintre ceea ce se spune și ceea ce se face putea fi mascată; începînd cu august 1914, această poziție nu mai este valabilă, iar discursul trebuie să se adapteze realității dure. Toată această situație
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
români, dând dovadă de o mai bună înțelegere a realității istorice decât unii predecesori sau contemporani de care consideră că este necesar să se departajeze. „ În mine , spune el în 1843, veți găsi un român, însă niciodată până acolo ca să coabitez la sporirea romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
români, dând dovadă de o mai bună înțelegere a realității istorice decât unii predecesori sau contemporani de care consideră că este necesar să se departajeze. „ În mine , spune el în 1843, veți găsi un român, însă niciodată până acolo ca să coabitez la sporirea romanomaniei, adică mania de a ne numii Romani, o patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania și la unii scriitori din Valahia”. Chiar din aceste exemple numai, rezultă limpede strădania lui Kogălniceanu de a respecta adevărul în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
acestui mod de reactivare, uneori excesivă, a unor maniere poetice demult clasicizate, afinitățile (s)elective ale poetului sunt dintre cele mai rafinate: într-o strofă îi pomenește pe Esenin, Paul Celan și Rilke, într-o altă secvență poetică face să coabiteze personajele lui Dostoievski cu cele ale lui Kafka ("Alioșa cu ochii frumoși întinși în pământ/ aleargă ca Domnul K. după un castel ridicat/ în mijlocul minții" înțeleptul Alioșa), în timp ce numeroase alte pasaje fac dovada că Eminescu, Bacovia, Geo Bogza, Gellu Naum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce se nutresc din Nopțile cu chirie (Editura Cronica, Iași, 2004) sunt jucate pe o scenă "ca pe pluta Meduzei", întâlnirile de dragoste, chiar dacă nu neapărat cu o Euridice nubilă, pot fi stimulate de un Album de familie în care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]