9,031 matches
-
Anton Holban, M. Blecher, Constantin Fântâneru și Mihail Sebastian - autoarea Regăsirii intimității lansează provocarea unor concluzii parțiale privind o listă similară, cu adevărat contemporană, alcătuită integral din romane apărute după 1990. Femeia în roșu (Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Mircea Nedelciu), Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita (Adrian Oțoiu), Pupa Russa (Gheorghe Crăciun), Orbitor (Mircea Cărtărescu), Exuvii (Simona Popescu) și Fric (Ștefan Agopian) candidează tacit, cu drepturi egale, la un număr neprecizat de poziții canonice. Verdictele, în această perioadă tulbure ca și
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
se vor putea achiziționa pentru început, de la începutul lunii martie 2011, doar de la Muzeul Național Peleș, cu prețul de aproximativ 7,5 lei/bucata. Tableta din ciocolată Regele Carol I este realizată din ciocolată neagră cu cremă de portocale și coajă de portocală confiată, iar cea cu Regina Elisabeta, din ciocolată cu lapte cu cremă de frișcă și feuillentine (biscuiți crocanți de zahăr). De asemenea, tableta din ciocolată Regele Ferdinand este din ciocolată albă cu cremă de alune și perle crocante
Tablete din ciocolată cu Regii României, produse sub licenţa Muzeului Peleş () [Corola-journal/Journalistic/70660_a_71985]
-
mult, depozitați-le într-un recipient pe care apoi îl puneți cu capul în jos. Acest lucru va crea vid înăuntru ceea ce va împiedica dezvoltarea bacteriilor. 9. Mierea de albine este singurul aliment neperisabil. Deci dacă doriți să scăpați de coaja cristalzată sau de faptul că nu mai are aceeași culoare vie, puneți-o la cuptorul cu microunde timp de 30 de secunde și totul va fi ca înainte. 10. Câteodată vi se întâmplă să ardeți pastele nu așa mult încât
12 trucuri pentru a vă păstra alimentele proaspete () [Corola-journal/Journalistic/70686_a_72011]
-
singurul meu poem din ultimii șase ani, ŤPe-aici e neted timpulť: Undeva, cum cobor cu privirea / de-a lungul trunchiurilor ce-mi sprijină viața, / s-a declanșat o aprigă ciocănitoare. / Nu mai lovi, pasăre de ceas rău, / nu mai sfâșia cojile pure: / pe-aici e neted timpul. Nici o larvă nu amenință coloanele / casei familiale de creație, unde-mi petrec / secvența cronologică din urmă. Dar pleacă o dată / de sub arborii noștri, femeie / dezlănțuită cu bătătorul pe covoare! / Ba chiar, suie-te și te
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
vorba de o pasăre, "o aprigă ciocănitoare" - în raport, s-ar zice, și cu vârsta eului liric; nu întâmplător el vorbește despre arborii din dreptul ferestrei ca despre coloane ale casei. Deci, pasărea "de ceas rău" nu are a sfâșia cojile pure, căutând larve, fiind că "pe-aici e neted timpul", arborii-coloane sunt sănătoși. O a doua identitate deranjantă ia locul ciocănitoarei, este o femeie "dezlănțuită cu bătătorul pe covoare". Peisajul orășenesc-domestic ne îngăduie, totuși, o supoziție la prima vedere fantastică
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
Rodica Zafiu In argoul interlop, mai exact în limbajul tehnic al hoților de buzunare, unul dintre obiectele centrale, desemnate prin numeroase sinonime, e portofelul: coajă, tuflă (țuflu sau tiflă), panacot, mufă, mort, mușamat, pernă etc. Din această serie, termenul coajă are o mare stabilitate: a fost atestat la 1906 (într-un articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
Rodica Zafiu In argoul interlop, mai exact în limbajul tehnic al hoților de buzunare, unul dintre obiectele centrale, desemnate prin numeroase sinonime, e portofelul: coajă, tuflă (țuflu sau tiflă), panacot, mufă, mort, mușamat, pernă etc. Din această serie, termenul coajă are o mare stabilitate: a fost atestat la 1906 (într-un articol al lui V. Scîntee, " Din viața de pușcărie", în Dimineața, 21.11.1906), apoi în anii '30 (în micul glosar al lui V. Cota, Argot-ul apașilor. Dicționarul limbii
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
lui T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993), în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). Într-unul din recentele dicționare on-line de argou, sensul e cuprins și ilustrat printr-un exemplu: "i-a tras coaja din buzunar" (123urban). este menționat și în unele articole jurnalistice recente, în reportaje despre lumea interlopă: "ŤTatălť hoților de buzunare din București (....) a fost prins cu un portofel (Ťcoajať) în mână, sustras din buzunarul unui cetățean" (Adevărul, 28.11.2003
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
123urban). este menționat și în unele articole jurnalistice recente, în reportaje despre lumea interlopă: "ŤTatălť hoților de buzunare din București (....) a fost prins cu un portofel (Ťcoajať) în mână, sustras din buzunarul unui cetățean" (Adevărul, 28.11.2003); "îi ia coaja, adică portofelul, de la căldurică" (Dilema veche, nr. 130, 2006). În fine, exemplele recente provin și de pe bloguri: "Dar pe drum, ce să vezi: un gagiu îi filează coaja și fără prea multe vorbe, i-o șutește" (tatua 2310.blogspot.com
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
mână, sustras din buzunarul unui cetățean" (Adevărul, 28.11.2003); "îi ia coaja, adică portofelul, de la căldurică" (Dilema veche, nr. 130, 2006). În fine, exemplele recente provin și de pe bloguri: "Dar pe drum, ce să vezi: un gagiu îi filează coaja și fără prea multe vorbe, i-o șutește" (tatua 2310.blogspot.com, 11.01.2007). Nu e surprinzător faptul că același cuvînt apare și cu sensul "buzunar" (la Volceanov, 1998); între buzunar și portofel e o continuitate metonimică și o
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
și o echivalență funcțională (ambele fiind conținătoare de bani și vizate de furt). Metonimia continuității spațiale și funcționale apare și atunci cînd termenul folosit pentru portofel denumește un alt conținător de valori: geanta sau poșeta. Ca și alți termeni argotici, coajă este în mod evident creat prin schimbare semantică, dintr-un cuvînt al limbii comune; motivația particulară a schimbării nu este însă tocmai transparentă. O explicație ar putea fi evoluția de tip metaforic: portofelul (sau buzunarul, geanta etc.) acoperă conținutul valoros
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
mod evident creat prin schimbare semantică, dintr-un cuvînt al limbii comune; motivația particulară a schimbării nu este însă tocmai transparentă. O explicație ar putea fi evoluția de tip metaforic: portofelul (sau buzunarul, geanta etc.) acoperă conținutul valoros așa cum o coajă acoperă fructul. Sînt însă posibile și alte trasee: în primul rînd, combinarea unei metafore cu metonimia: în limbajul popular, coajă e o metaforă pentru pielea umană, într-un transfer analogic de la arbore la om; expresia a o lua pe coajă
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
transparentă. O explicație ar putea fi evoluția de tip metaforic: portofelul (sau buzunarul, geanta etc.) acoperă conținutul valoros așa cum o coajă acoperă fructul. Sînt însă posibile și alte trasee: în primul rînd, combinarea unei metafore cu metonimia: în limbajul popular, coajă e o metaforă pentru pielea umană, într-un transfer analogic de la arbore la om; expresia a o lua pe coajă "a fi bătut" e cea mai cunoscută utilizare a metaforei ("la anchetă, am cam luat-o pe coajă", în Paul
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
coajă acoperă fructul. Sînt însă posibile și alte trasee: în primul rînd, combinarea unei metafore cu metonimia: în limbajul popular, coajă e o metaforă pentru pielea umană, într-un transfer analogic de la arbore la om; expresia a o lua pe coajă "a fi bătut" e cea mai cunoscută utilizare a metaforei ("la anchetă, am cam luat-o pe coajă", în Paul Goma, Ostinato). Odată stabilizat, acest sens metaforic poate transla spre desemnarea pieii animale și, prin metonimie, chiar spre obiectele din
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
limbajul popular, coajă e o metaforă pentru pielea umană, într-un transfer analogic de la arbore la om; expresia a o lua pe coajă "a fi bătut" e cea mai cunoscută utilizare a metaforei ("la anchetă, am cam luat-o pe coajă", în Paul Goma, Ostinato). Odată stabilizat, acest sens metaforic poate transla spre desemnarea pieii animale și, prin metonimie, chiar spre obiectele din piele. Or, portofelul e, în mod tipic, confecționat din piele. Poate că specializarea semantică argotică e chiar mai
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
transfer de la material la obiectul confecționat din acel material petrecîndu-se în vremea în care banii erau ținuți în pungi de piele. Toate acestea sînt, desigur, simple ipoteze. Dicționarele mai noi de argou înregistrează și extinderea specializării semantice argotice de la substantivul coajă la familia sa lexicală: a coji și cojeală căpătînd și sensurile de "a fura", respectiv "furt". Că aceste sensuri sînt reale o confirmă din nou internetul, de pildă printr-un text care vorbește de: "amețirea practicanților cu niște tehnici pe
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
sînt reale o confirmă din nou internetul, de pildă printr-un text care vorbește de: "amețirea practicanților cu niște tehnici pe care nu le-au verificat niciodată și mai ales cojirea lor de lovele" (forum.fight.ro). Cuvîntul de bază coajă are de altfel o mare vitalitate argotică: e folosit și ca metaforă (de data aceasta, transparentă) pentru îmbrăcăminte (la G. Astaloș), ca și pentru a desemna depreciativ un obiect fragil, de proastă calitate. Exemplele recente din internet sînt surprinzător de
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
aceasta, transparentă) pentru îmbrăcăminte (la G. Astaloș), ca și pentru a desemna depreciativ un obiect fragil, de proastă calitate. Exemplele recente din internet sînt surprinzător de numeroase și arată o preferință constantă pentru caracterizarea peiorativă a mașinilor: "Loganul e o coajă de mașină" (123urban); "venim aici cu bani și cu o Ťcoajăť de mașină" (protv.ro, mesaj din 21.03.2008). În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou, prototip al fragilității. Trebuie totuși să
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
pentru caracterizarea peiorativă a mașinilor: "Loganul e o coajă de mașină" (123urban); "venim aici cu bani și cu o Ťcoajăť de mașină" (protv.ro, mesaj din 21.03.2008). În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou, prototip al fragilității. Trebuie totuși să amintim, pentru a decide în cunoștință de cauză asupra unei ipoteze etimologice sau a alteia, că există specializări ale lui coajă în limbajul tehnic (forma-coajă, în turnătorie; "matriță") care au putut influența
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
În acest caz, ar putea fi vorba de o metaforă a cojii de ou, prototip al fragilității. Trebuie totuși să amintim, pentru a decide în cunoștință de cauză asupra unei ipoteze etimologice sau a alteia, că există specializări ale lui coajă în limbajul tehnic (forma-coajă, în turnătorie; "matriță") care au putut influența evoluțiile semantice actuale. Aparent, e puțin probabil ca un asemenea termen tehnic, de circulație restrînsă, să stea la originea specializării argotice. De fapt, sînt destul de multe cazurile în care
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
portofelului, pornită probabil de la un sens din limbajul brutarilor: "formă, tipar pentru aluat". În fine, prin transferul analogic al metaforei de la un cuvînt la sinonimul său, e firesc ca sensul "portofel" să apară și la termenul scoarță, atestat (ca și coajă) la V. Scîntee, în 1906.
Coajă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8099_a_9424]
-
Dăm cifrele pe litere cu-avînt, / Nici n-am luat seama, luați pe sus de Grații, / Hulite, cele patru operații / Că lege trupului, Sfînt Duh ne sunt" (Tablă). Mai presus de toate se cuvine a indica acea delicatețe aspră, cum o coajă de copac mîngîiată cu degetele, pe care poetul și-o manifestă în chip curent, interpunînd între sine și lume filtrul propriu de percepție: "Sosesc, / își dau cu pumnul în frunte, / își spun Ťeste!ť / și ŤNu l-au luat!ť
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
de televiziune ordonând pur și simplu să nu se mai vorbească despre ei. Dovadă că în cinematografia postmodernă a lui Tarantino anything goes; atentatul împotriva lui Hitler reușește în această istorie paralelă și dictatorul cu întreg staful o iau pe coajă. Aceasta și pentru că ofițerul SS Hans Landa care prinde ițele complotoului se decide să schimbe cursul istoriei dezertând la americani și comandându-și prin telefon la înaltul comandament al armatei americane o vilă pe insula Nantucket și exonerarea sa de
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
un asemenea tribunal. Dar s-ar putea ca această rușine să devină regula proceselor de la noi, l-a prevenit judecătorul. Și ce-o să se întîmple? l-a întrebat Fănică. Judecătorul a scos cu vîrful cuțitului o jumătate de ou din coajă. După ce a terminat, i-a arătat cîrciumarului coaja goală a oului. Asta urma să se întîmple. Cum adică? n-a priceput Fănică. Era simplu, totul va fi legal, doar că va lipsi ceva din această legalitate. Apoi judecătorul a scos
Micul dejun by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6961_a_8286]
-
această rușine să devină regula proceselor de la noi, l-a prevenit judecătorul. Și ce-o să se întîmple? l-a întrebat Fănică. Judecătorul a scos cu vîrful cuțitului o jumătate de ou din coajă. După ce a terminat, i-a arătat cîrciumarului coaja goală a oului. Asta urma să se întîmple. Cum adică? n-a priceput Fănică. Era simplu, totul va fi legal, doar că va lipsi ceva din această legalitate. Apoi judecătorul a scos din coajă și cea de-a doua jumătate
Micul dejun by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6961_a_8286]