454 matches
-
stins pe 13 martie 1620 și a fost îngropat, trei zile mai târziu, în catedrala vieneză cu hramul Sfântului Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au păstrat numele multora dintre nevestele de boieri. Ele au existat cu siguranță, căci au adus pe lume copii (pomeniți ici și colo). Sau, dacă numele copiilor s-au pierdut, și ele, hrisoavele vorbesc despre urmași. Iar aceștia puteau fi coborâtori în linie directă. Morțile „naturale” ori accidentale 153, provocate de multele boli de nelecuit pe atunci (postelnic moldovean Lascarache Ruset, cel însurat cu fiica vistiernicului Iacomi, a murit de dropică nu mult după 12 iunie 1697154; Radu Staico sau Stăicuț
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cumnat cu Matei Basarab - după prima soție - și rudă cu Mihai Viteazul - era neam cu Doamna Stanca - și cu Buzeștii) a murit bătându-se cu turcii, în 1600, la Târgoviște 181. Pe Caragea Mihalcea, grecul ce o ținea pe Marula, coborâtoare din Vlad Vodă Călugărul, l-a spânzurat Giorgio Basta la 19 august 1601, căci era un apropiat al lui Mihai Viteazul 182, iar pe Stroe Buzescu (însurat cu Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdănești, rudă și ea cu Doamna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și hoț - mort, probabil, în luptele cu turcii din 1524 - au fost marele vornic Ivan Norocea și marele logofăt Ivan din Ruda254). Dar nu cred că mai este nevoie... Văduvele „autodeclarate” Ca Voievod, Petru Șchiopul (rămas văduv, căci Maria Amirali [coborâtoare dintr-un neam de italieni grecizați din insula Rhodos, care i-a făcut fratelui lui Alexandru al II-lea Mircea două fete, Despina și Maria, și un băiat, Vlad, dar n-a lăsat prea multe „urme” în istoria Moldovei... până la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le auzim „vorbind” pe văduve, îi ascultăm, de fapt, pe secretarii lor. Câteodată și pe ele. Dacă ar fi ajuns până la noi, scrisoarea redactată de Doamna Elena Rareș în cetatea Ciceiului ne-ar fi îngăduit s-o auzim pe această coborâtoare din despoții sârbi, care încerca să-și ajute soțul să redobândească tronul Moldovei. Dat jos din scaun, pribeag prin munți și prin Ardeal, adăpostit (dar cu multe „răutăți și nevoi” din partea ungurilor) în „Ciceiul cu turnuri bune” (zice Macarie), Petru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
hrănească din aceste moșii, iar după moartea doamnei mele să fie cum a lăsat mama, Dumnezeu s-o ierte, și cum am lăsat eu”), de roadele ei. îi dădea, prin urmare, dreptul de uzufruct. Uzufructul unei averi considerabile, căci acest coborâtor, prin femei, din Basarabi, cu cele 71 de sate și părți de sate pe care le stăpânea, era cel mai cuprins boier al țării Românești. Era averea boierilor din Coiani - Maria, mama lui Radu Șerban, era fiica Ancăi din Coiani
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade” ale unor iubiri fugare, „fii naturali” („fecior de féliul lui” îi denumea Pravila lui Eustraie Logofătul pe acești fii nelegitimi făcuți „cu o țiitoare știută”), care erau îndeobște recunoscuți drept coborâtori din familiile domnitoare (sigur că nu în termenii, total deformați, pe care îi recepta și îi consemna un călător străin: „La români, urmează deopotrivă, la domnie, copiii nelegitimi ca și cei legitimi. Căci de este îngăduit tuturor îndeobște de a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și adeverindu-l că este de osul lui Ștefan vodă, cu toții l-au ridicatu domn, ghenarie 20” (în 1527). Numai că istoricii presupun că Răreșoaia cea frumoasă n-a fost descendentă și nevastă de negustor din Hârlău, ci era o coborâtoare din neamul boierilor Cernat, care aveau pământuri întinse pe lângă lacul Brateș. Aci s-ar fi și născut viitorul Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Hârlău, ci era o coborâtoare din neamul boierilor Cernat, care aveau pământuri întinse pe lângă lacul Brateș. Aci s-ar fi și născut viitorul Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat în piatră la proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
impuse de practica socială a timpului: când s-au măritat, Stanca, Maria, Ilinca, Bălașa și Smaranda aveau cel mult 16 ani, iar Safta și Ancuța nu trecuseră de 13-14 ani) urmărea întemeierea unor alianțe profitabile, imediat sau în perspectivă. Ginerii, coborâtori ai unor case domnitoare din Moldova („Constantin vodă încă viind de la paza bohazurilor la scaun, despre toamnă, au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaș vodă, carele mai nainte au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a însurat cu Elina, fiică a banului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște vistiernicul și strănepoată a vornicului Drăghici din Mărgineni. Din această însoțire s-a născut Elina, fiică a Voievodului Radu Șerban, strănepoată a vestitei Anca din Coiani, „coborâtoare” care, privindu-și ascendenții iluștri, nu putea lăsa nepedepsită crima din 1663, nu putea admite ca ultragiul să planeze asupra familiei (al cărei „șef” ajunsese în urma morții marelui postelnic, familie pe care o înțelegea în duh sever și legitimist: Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa de călugăr - cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
copii - un băiat, Vlad, și două fete, Anca și Neacșa. Căsătoria aceasta - realizată cu învoiala Voievodului Transilvaniei, aliat atunci cu Radu de la Afumați și protector al rudelor lui Neagoe Basarab - reprezenta și o decizie politică, fiindcă astfel Radu de la Afumați, coborâtor din Drăculești, încerca (la a doua suire pe tron) să-și facă aliați din membrii puternicului neam al Craioveștilor. Registrul de socoteli al Sibiului nota, la 15 ianuarie 1526, că „s-a dat un vas cu vin, 20 de boi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însă cu interes creșterea și progresele la învățătură ale fiului acesteia Radu Mihnea”345. Legături de familie, probabil, l-au ajutat pe Radu, fiul lui Mihnea Turcitul și nepot al lui Alexandru al II-lea Mircea și al Ecaterinei Salvaressi (coborâtor, deci, din Mihneștii care își făcuseră o stemă valorificând legenda „corbului cu inel” și își ziceau „Corvini”), să învețe carte în Apus. Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea ori, poate, mătușa lui, Marioara Vallarga, soră a Ecaterinei, a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
realități diferite: anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se constituie și într-un bildungsroman, este condiționată de stabilitatea celei de-a doua: conservarea candorilor edenice proprii vârstelor aurorale pare posibilă doar în condițiile unui timp social-istoric propice. Arhitectonic, trilogia nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
aparține unor registre multiple. Tonul sobru, justițiar se întrețese cu ironia amară. Poetul tratează în răspăr teme consacrate ale poeticii tradiționale: „Crizantema își susține teza de doctorat. / Subiectul: zăpada clorofilei. / Soarele - prezent în comisie. / Exigent. / Încordat. / Aici nu există sentimentul / coborâtor / al / milei. / Aleargă printre nori / catapeteasma zilei.” Alte poezii surprind expansiuni ale eului, în dorința de autodefinire. SCRIERI: Floreta de argint, pref. Nichita Stănescu, București, 1973; Ascensor pentru cuvinte, București, 1975; Dimineața apelor, București, 1976; O ființă, București, 1977; Centurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Mariana Ștefănescu Impunătoarea ediție în zece volume a operei scriitorului sîrb Danilo Kis (1935-1989), îngrijită de Mirijana Miošinoviș (sora autorului) reconstituie biografia literară a unei personalități "coborîtoare" din Mitteleuropa, purtând valorile mentale, psihologice și de civilizație ale unui spațiu istoric irepetabil. Literatura lui Danilo Kis nu poate fi înțeleasă decît prin grila acestei sensibilități mitteleuropene, ea este cheia nu numai a prozei sale, ci chiar a sufletului
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
ana, Elena Badea În urma Convenției Naționale, Partidul Democrat Liberal sfârșește ca Iugoslavia, susține un articol Deutsche Welle. Potrivit acestuia, Traian Băsescu a "intrat pe panta coborâtoare a carierei sale", iar ”dreapta” creată artificial și ținută laolaltă prin constrângere", cum de altfel chiar președintele a recunoscut în mesajul filmat, s-a pulverizat. Autorul articolului, amintind că "după ruperea Alianței PNL-PD, dreapta a continuat să se fărâmițeze, urmând
DW: ”Dreapta” creată de Băsescu nu i-a supravieţuit liderului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38529_a_39854]
-
se vede acum cu mai multă claritate că Traian Băsescu a fost și un tiran federator care a ținut laolaltă, prin propria sa autoritate, grupuri eterogene. Când Tito a murit, Iugoslavia s-a dezmembrat. Când Băsescu a intrat pe panta coborâtoare a carierei sale, ”dreapta” creată artificial și ținută laolaltă prin constrângere s-a pulverizat.” Dreapta” creată de Băsescu nu i-a supraviețuit liderului pentru că nu a avut instituții puternice", scrie sursa citată. În opinia jurnalistului DW, Institutul de Studii Populare
DW: ”Dreapta” creată de Băsescu nu i-a supravieţuit liderului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38529_a_39854]
-
în marginea alegerii prototipului de detractor în persoana preotului Grama, care îl denigrase pe Eminescu. Cât despre asimilarea pamfletarului de acum (Blaga) cu geniul nedreptățit, e de domeniul evidenței. Blaga a găsit o mască foarte potrivită pentru detractorul său, evident coborâtor din modelul Grama, "într-o altă ipostază și sub alt nume" și închis în limitele, de la sine constrângătoare, ale dogmei aceluiași cin. Prefăcându-se a judeca dezinteresat "mediocritatea iremediabilă" trăită inconștient de "Popa Grama" și aspirația disproporționată până la ridicol de
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
așa gonește. Și cred că bate spre optzeci de ani! După gang, o rupe la stînga, pe lîngă Karate Master și... și... se-opreste la containerele cu... resturi. Nu se poate, îmi zic. E totuși Dombrowski, e un Pan Dombrowski, coborîtor din stirpe leșeasca. Mă pitesc după colțul blocului: stupoare! Cotrobăie. Ce? Resturi? Da, resturi, dar nu de mîncare, ci de ziare. Ziare! Răscolește cu bățul si-ndeasă-n sarsanale. Își face plinul și... tuleo! După el! Iuțesc pasul și-l ajung. Bună
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
de lucruri care, adâncită, ar fi putut feri paginile de abstracțiuni naive și de imagini convenționale. Comedia schimbării domnitorilor rămâne la stadiul declamator. De asemenea, pedalarea pe virtute. Ceea ce rămâne în această scriere este construcția. Logica treptelor sale suitoare ori coborâtoare, filoanele de datare și de informare. Reproducerea textelor pisaniilor mânăstirilor, printre altele. Sensul pe care îl dă Cuviosul de la Putna, scrisului, tălmăcirii, cărții. Reproduc un exemplu, cu substratul său de o mare profunzime a simbolisticii gestului: „Prea Sfințitul se opri
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
la orizont Sub luna plină Nici un copil în căruciorul Pleiadelor Divine constelații răsar din uitare Căci peste noapte bolta se răstoarnă Și de la orizont Perseu și Andromeda Se-nalță spre zenit Faci numai cîțiva pași Și te gîndești la roua Coborîtoare din stele Dimineață vîntoasă Am auzit astă-noapte Vacarmul lacului sub luna plină Dimineața, trezindu-mă devreme, Am găsit cerul cotropit De norii cei urîți, zdrențăroși Și cu zdrențele scămoșate Sus, în înalt, un nor alb Alunecă vertiginos pe sub burta Leviatanului
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
se nimerește să fie numai iarna - și nu poate să-și scrie istoria, pentru că îi îngheață degetele, din cauza frigului, iar când și-o scrie, o uită prea repede. Neodihnită Lacrima se odihnește în ochi, Timpul face la fel, în sineși. Coborâtoare moarte, numai tu nu ai odihnă. Apa, în picătura ei, scaldă mulțimile, Văzduhul primenește păsările cu aerul lui binefăcător Si zborul, uneori, în aripi se odihnește. Somnul își doarme somnul în somnul lui Si seva copacilor face la fel. Focul
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
doarme somnul în somnul lui Si seva copacilor face la fel. Focul, el însuși, sacru de când s-a născut, În flăcările lui își găsește pacea. Pământul se simte eliberat de liniștea poetului; Doarme și el sub lumina soarelui. Numai tu, coborâtoareo, nu ai odihnă. Faliment ceresc Despărțiți de ploaie ca de un imperiu; Acolo, singurătatea dăruiește pietre prețioase - ca un dumnezeu ajuns la faliment. Poem Să plângi pe zori, până când lumina nu va mai fi sângerie. Moartea, în primăvară în amintirea
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]