678 matches
-
continuare iataganele. La cucurigul cocoșilor, nălucile au dispărut. -Domne, dar ăștia-s strigoi-spuse Domna Anastasia. -Voi întări gărzile-decise Roman. -Tată, n-ar fi mai bine să-i alungăm cu usturoi-sugeră prințul Bogdan. -Da. Să-i afumăm și cu tămâie, -adăugă coconul Alexandru. -Să-l chemăm și pe popa Teoctist-adăugă principesa. -Liniștiți-vă, le vom face pe toate. Fiți fără grijă-încheie Roman Gorganul cu leșurile tătarilor era ridicat pe moșia domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ ridicată de Bogdan infidelul, era
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
gorgan ieșeau tătarii îndreptându-se spre casa domnească. Căpitanul înștiință Domnitorul. -Măria-ta vin tătarii din gorgan. -Căpitane pe ăștia nu-i poți opri. Sunt stafii materializate spontan. cu tăișul paloșului, nu le putem face nimic. -Doamne să scoatem principesa și coconii din casă. Tătarii se îndreaptă spre ea. Căpitanul izbi cu paloșul, iataganul unui tătar. Nu era real. Lovi tătarul tăindu-l în două, dar rămase întreg. Era o imagine virtuală, o hologramă. Același lucru valabil și pentru cei o mie
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni „îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune particulară, subiectivă, de personajele zugrăvite simțindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
ca timpul. Precum În versurile din Balada morții a lui Topârceanu: “Zi cu zi l-au troienit / Vremea si uitarea”. O pînză pentru amintire, o alta pentru Înmormîntare. Fără s-o spună, poemul o sugerează. PÎnza păianjenului este ca un cocon al morții. Din ea nu-și va mai lua zborul niciun fluture. Iar amintirile noastre nu sînt decît o permanentă luptă cu păienjenișul uitării. Urzici coadă la piațădonatorii de sânge cumpără urzici Micuțiu Sorin Poemul m-a cucerit prin simplitatea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
purces, Pe altă cale au mers. Precum le-a fost lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de norod, Nefiind el bucuros De nașterea lui Cristos. Trei crai de la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
celor care au zidit patrimoniul cultural național (de exemplu, Constantin Brâncuși)26. Pentru mulți, Franța avea să fie, până relativ recent, un spațiu de refugiu unde s-au exilat din cauza calvarului comunist (de pildă, George Enescu). Ajunși pe malurile Senei, coconii își însușeau studiile pentru care fuseseră trimiși, dar și principiile revoluționare ce agitau spiritele în capitala Franței. Și nu a fost doar cazul unor studenți, ci și al unor temerari (Nicolae Bălcescu) sau al unor străini de neam care au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar fi putut-o da. Eram copil născut și crescut la bloc, prin urmare, nu puteam avea deprinderi legate de spații largi, nu aș fi înțeles în ruptul capului zenitul, de pildă, ci îmi plăceau înghesuiala, chirceala moale, senzația de cocon. Mă simțeam apărată la bloc. Eram protejată tocmai de spațiul mic, limitat, în care ce altceva puteam să fiu decât un fetus umblător! Sau o călugăriță pitică! Circulam, apoi, după cum s-a văzut deja, cu obișnuință și firesc, prin apartamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
prin volumele Flori de la Tușnad (1872), O preîmblare pe munți sau Lumea reală și lumea ideală (1872), O escursiune pe munți (1878). Cu veleități de dramaturg, A. include în repertoriul teatrului pe care îl înființase la Câmpulung și comedii proprii: Coconul Panaiotache, Neaga rea sau Găina cântă, nu cocoșul, Boierul Vlăduță sau ș-a spart dracul opincile, Pețitorul (Samsarii de căsătorii). I se mai reprezintă dialogul în versuri Trâmbița Unirii, publicat în 1860 împreună cu o altă piesă care preamărea Unirea. Implicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
importante în natură, dar atât de puțin cunoscute încă. Relațiile trofice puse în evidență în lucrările Profesorului Gheorghe Mustață ne relevă o natură de o complexitate extraordinara, nebănuită. Parazitoizi de diferite ordine, ca niște păpuși Matryoshka, “mumii” agățate de frunze, coconi fini de mătase Țesuți pe corpul unor omizi muribunde - iată un univers ce pare desprins din ficțiune. Studiul complexelor de parazitoizi și prădători care mențin sub control speciile fitofage ne dezvăluie o diversitate impresionantă de specii, o rețea complexă, edificată
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul”, „care ia mana vacilor” etc.). Cei dintâi Însă sunt zugrăviți lângă „Râul de foc”, și nu chiar Înăuntrul lui, precum cei din urmă. În acest caz, creștinii păcătoși sunt considerați mai periculoși pentru stabilitatea morală și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
catolicilor, în favoarea lui Leon Vodă Tomșa (1629-1632), Vicarul a intervenit imediat pentru a-l face favorabil fraților noștri în Valahia. În același timp se pregătea să plece spre Moldova și Pr. Guglielmo Foca, în compania noului domnitor al acesteia Alexandru Coconul (1629-1630), care se afla pe atunci la Constantinopol. L-ar fi luat cu sine pe fratele Gregorio da Bari pentru a-l însoți în călătorie, după cum citim dintr-o scrisoare către Sf. Congregație a Propagandei. Din Roma, de parcă presimțind de
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
despre acest copist. Pentru o scurtă perioadă atmosfera Misiunii s-a tulburat prin sosirea neașteptată a pomenitului Pr. Andrea Bogoslavic. De fapt, spre sfârșitul lui decembrie 1630 s-a reîntors la Iași cu niște scrisori de recomandare către domnitorul Alexandru Coconul (1629-1630) și către alți boieri, spunând că venea de la Roma. Scrisorile erau false, după cum se poate vedea destul de bine dintr-una dintre acestea, care se păstrează în arhiva Propagandei. Pr. Paolo Bonnici a înștiințat imediat Vicarul Patriarhal, care la rândul
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
-și un auditoriu complice, care face haz de adversarii imaginari. Spirit satiric, observator de moravuri și tipuri umane, autorul era un mare amator de „caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
o puternică fuziune, o amplă deschidere spre exterior și spre relațiile externe și o slabă împărțire a rolurilor și a puterii în funcție de sex. „Bastion” (16%): roluri și relaționare puternic tradiționale și determinate de sexul partenerului, puternică închidere și puternică fuziune. „Cocon” (15%): puternică fuziune și puternică închidere, dar repartizare egalitară a sarcinilor domestice și a rolurilor, în care criteriul sexului contează foarte puțin. „Asociere”: acest ultim stil este cel mai frecvent: 29%. Aici, partenerii au o slabă fuziune și o slabă
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
moment de reflecție citind această prezentare. Acum, care este stilul în care intimitatea se degradează cel mai mult? Ei bine, oamenii de știință au descoperit că medalia degradării revine cuplurilor în stilurile „Asociere” și „Paralelă”. Urmează grupul „Tovărășie”, „Bastion” și „Cocon” cu o intimitate mai puțin erodată. Atunci când rolurile și puterea în interiorul cuplurilor sunt stabilite în primul rând în funcție de sex după cum arată anumite stiluri de interacțiune conjugală observăm mai multe dificultăți decât în situația în care stilul interacțiunii este cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
teme (semina, de unde vine semn) dar și ca factor de seducție/viol vizând scriptorul/scriptoarea dirijat(ă)14. Notă interstițială Publicarea în volum este o deturnare (dacă nu cumva o pervertire) a rodului acestei întâlniri: făcut pentru a trăi în coconul familial, între file de dosar, textul este expus impudorii publice. Este ca și cum ai sustrage un copil dintr-o familie cu educație strictă, discretă, pentru a-l trimite să danseze nud într-un club15. Tocmai din acest motiv nu vom reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care înconjoară becul. Plantați garoafe de India, limba-mielului și pătrunjel: aceste plante acționează ca niște insecticide. Adunați-le cu mâna și puneți-le într-o găleată cu apă cu săpun. De reținut Dacă larva este acoperită cu un fel de cocon alb, nu o atingeți: asta indică prezența parazitului braconid, care își va asuma sarcina de a o distruge. Iată un mijloc de extincție natural și eficient! Limaxul și melcii Limaxul adult poate măsura până la 20 de centimetri lungime! Corpul său
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în proza scriitorului, în fiziologii mai ales (Coconul Drăgan, Coconița Drăgana), iar Domnul Sarsailă autorul e considerată de unii comentatori un pamflet antiromantic. Prin „fundamentele teoretice ale artei sale”, afirmă D. Popovici, Heliade e „legat de clasici”, iar în creația poetică „el se plasează [...] sub influența scriitorilor romantici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
Parascheva”, din perioada domniei lui Gheorghe Duca (1679), Mihail Sadoveanu construiește o tipologie pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile”), care se încheie cu prezența lui Vodă, a curții sale și a „cinstiților boieri și jupânese cu coconii și duducile lor, cu fețe luminoase și straie scumpe” (Sadoveanu, 1955 : 230). Cercetătoarea Violeta Barbu notează faptul că foarte mulți cronicari străini în trecere prin principatele românești în veacurile XVII-XIX au lăsat „note pitorești” despre acest tip de evenimente, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au Kundalini trezit - să fie valabil doar pentru români? - avem frică de comunicare, ne este teamă să ne descoperim, nu care cumva să se observe că suntem mai puțin buni decât suntem; pe cine vrem să mințim, ascunzândune în propriul cocon? Retorica de față pornește de la propria persoană. De multe ori am avut dorința de a comunica, dar instinctul de conservare m-a atenționat: - Stai! Ce vrei să faci? Unde te trezești? Ai cerut voie? Decât să te faci de râs
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ci fași și tăt în chișioare cade, ca mâța", asta-i o vorbă ce mult umblă prin popor. Maria încearcă să zâmbească: Să te audă Dumnezeu. Mă... mă mai roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine! Na, "feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe picioare mănăstirea Zlataust. Așa cum au început toate mănăstirile, și ea a pornit modest. Cu un loc de casă pe Ulița Herbinte, dăruit la 26 mai 1691 de Istina, fămeia lui Pană ce-au fost vămar la Focșani, și cu coconii...Apoi Doamna Anastasia, soția răposatului Gh. Duca voievod, dăruiește la 31 mai 1695 un loc de casă pe Podul Vechi din Iași și o vie în Dealul Tanga. - Umblând prin atâtea zapise, am băgat de seamă, mărite Spirit, că nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce-o fi fost?” sau „De unde vine acest nume?” Dar, să revenim la această vale. Prima atestare documentară un act de vânzare - o găsim la 1620 (7128) mai 30: „Eu, Nicoar(ă), și cu fămeia mea, cu Nastasiia, și cu coconul nostru, cu Toader, din Valea i Cozmo<ie>. Iat(ă) scriem și mărturisim noi cu acestu zapis al nostru cum am vândut o vie ci am avut pre Valea i Cozmoaie, ...” De la această dată înainte încep să se înmulțească actele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
babacăi ca să se sature de „soarèle“ și, neluând în seamă plânsul duducilor, să le curme de istov! Fără știrea și voia lui, aga Ilie Kogălniceanu dobândea astfel profil de „personaj“, în buna companie a unora cu statut literar confirmat. A coconului Ianache din Comodia vremii (1833), potrivnic noului mod de viață promovat de fiicele sale: „N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării. Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Văd bine că n-avem stare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai înainte bonton, ceai și pălării. Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Văd bine că n-avem stare și șădem la maala, / Ș-o țin una tot pă mare, zi și noapte dandana.“ A coconului Anastase din O soarè la mahala (1847): „Ș-apoi ia zi ceva daca poți, că-ți sar în cap muma și fata, îți strigă în ochi că ești bursuc, că ești urs sălbatec și că le pricinuiești nenorocirea. Poftim, astăzi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]