1,975 matches
-
roluri în cei 75 ani de carieră: „În realitate, Beligan nici nu-i actor. E un poet plin de subtilitate, un cărturar cât trei academicieni“ Radu Beligan se va află astăzi, 14 decembrie, în Piața Timpului din București (lângă magazinul Cocor), de la ora 12.00, pentru a sărbători cei 95 de ani alături de spectatorii care au crezut în el și care l-au urmat în sala de teatru. Seara, de la ora 19.00, a ales să continue sărbătoarea chiar pe scenă
Sublim: Viața și cariera maestrului Radu Beligan, evocată pe o coală A4 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55887_a_57212]
-
de ziua Sfântului Filimon - protectorul artiștilor -, aniversează 95 de ani de viață, din care peste șapte decenii au fost dedicate teatrului. Cu această ocazie, George Ivașcu, directorul Teatrului Metropolis vă invită la orele 12:00 în Piața Timpului (lângă magazinul Cocor) pentru a-i împărtăși maestrului Radu Beligan toată iubirea noastră, cum însăși Domnia Sa mărturisea: “Iubirea e o pânză țesută de natură și brodată de oameni“. Primarul General al Municipiului București, Dr. Sorin Oprescu și Maestrul Radu Beligan, vor inaugura pe
Ocazie unică: Unde-l poți aniversa sâmbătă pe maestrul Radu Beligan by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56122_a_57447]
-
destinul, se poate spune că a stors de la viață tot ce aceasta îi putea da. Se pare că începuse prin a scrie versuri în liceu. Cocheta însă și cu proza. Pe la 17 ani scrisese un set de povestiri intitulat Fata cocorilor, iar mai târziu un roman, Zilnic începe viața, ambele circulând în manuscris pe la prieteni. De publicat însă nu a publicat nimic, deși, judecând după scrisorile trimise rudelor și după povestirile menționate, recuperate astăzi, grație nepoatei sale, Monica Pillat, avea talent
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
a fost recuperat și în țara pe care Pia Pillat a fost nevoită să o părăsească, recuperare datorată nepoatei sale, Monica Pillat, îngrijitoarea ediției, și a traducătoarei Mariana Neț. Ediția de față cuprinde și un set de povestiri intitulat Fata cocorilor, scris de către Pia Pillat la numai șaptesprezece ani. Dar despre ficțiunile genuine ale acestei scriitoare necunoscute până acum ne vom ocupa într-un articol viitor. Cine citește romanul, de fapt relatarea unor fapte reale, nu se poate să nu fie
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
Substanțe interzise). Drumurile poetului duc, toate, în lăuntrul său înghețat, într-un spațiu ermetic, în parcela K , unde „se simte mort un pic”, în tovărășia unui cîine galben, vagabond, vestitor al morții și călăuză spre lumea de dincolo, a unui cocor alb, „simbol al singurătății mele, iubito” și a unei ciori, figurînd moartea și tenebrele: „nimic nu mai e cum a fost, a pierdut și ce n-a avut,/ acum stă în ogradă cu ochii în gol și/ îmbată ciorile cu
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
la prețuirea față de opera marelui povestitor contribuind și faptul că la Colegiul Sfântul Sava, unde îmi făcusem studiile liceale, m-am bucurat de binefacerile unei pleiade de profesori de elită care, în ciuda faptului că erau contemporani cu "gloria" lui Mitrea Cocor, au știut să ne vorbească, cu un subversiv bun gust, despre "celălalt Sadoveanu", despre autorul Crengii de aur, al Zodiei Cancerului sau al Baltagului, ba mai mult, distinsul profesor de română Mihai Bărbătescu s-a încumetat să ne dezvăluie nouă
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
să scrii o carte îngrozitoare ca Drum fără pulbere, ci numai dorința de putere, ceea ce pentru un scriitor din acea perioadă însemna să intre în grațiile Puterii. Cu sau fără voie, Sadoveanu care a scris un roman despre colectivizare, Mitrea Cocor, părea de nerecunoscut în această carte, încît a putut stîrni speculațiile admiratorilor săi că n-ar fi fost scrisă, ci doar semnată de el. Paginile tincturate ideologic scrise de G. Călinescu în Scrinul negru sînt un adevărat circ involuntar care
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
vremuri oculte, Din toate ursitele... Mai lasă-le, lasă-le Un zâmbet măcar, Să-și reazime oasele Fragile, de var! 1996 Dezmărginire Bogate zările. Dezmărginim Preaînălțatul cerului chilim. Sunt păsări în triunghiuri care zboară Ori vechile iluzii trufașe-odinioară? Sunt eu cocorul cel bătrân ce duce Elanul răstignit pe cerul cruce? De nu te-aș ști pe tine alăturea vâslind Cu áripi înmuiate în cețuri de argint, Ar îngheța văzduhul și golul mi-ar trimite În peșteră să-mi crească din lacrimi
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
cum un ochi cu cearcăn spre-o sprînceană enormă ce pare s-aștepte ceva și rămîn acolo sus cu paciență pînă ne traversează ușor așa cum noi traversăm strada. Semn de carte Pe cerul dezabuzat scris și transcris de-atîtea ori un cocor asemenea cernelii apăsate ce transpare pe cealaltă parte a paginii. 2 octombrie 2012 O simpatie trîndavă în oasele tale un rîs îndatoritor cum un mecanism fin o aprobare-n ochii tăi cum un castel din cărți de joc gata să
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3346_a_4671]
-
aceste echivalente și analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig / oamenii se pierd în priviri / se-ncrețesc în culori / și-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în Bau-Bau, și nu era rău mai mare decît el în țară. Ce se întîmpla, de fapt, în țară? Nu mare lucru, erau niște tovarăși pe care-i îngînau copiii-n curtea școlii, aceeași copii sensibili care plîng la Zboară cocorii (mai mult de ciudă c-au ratat meciul în care juca Dinamo) și care-și găsesc justificări pentru teribile trădări. Sistematic cum numai un copil vinovat poate fi în a-și construi apărarea, Filip ,montează", pe puncte, motivele pentru care
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
o carte de-a mea: va veni o vreme când veți declara cu mândrie că ați trăit pe vremea lui george FILIP. Mai recent, în sala Teatrului NOTTARA, din București, nedomolitul poet Darie Ducan îi spunea publicului, baletând ca un cocor, cu pantofii în mâini, că: poezia lui george FILIP este un templu în care trebuie să intrăm smeriți și fără bocanci... De aceea, stau ca omul prost, adică simplu și mă-ntreb: dar HOMER, SOCRATE, EMINESCU...de la cine-or fi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a cărui viața răsare cu fiecare nouă clipă pe orizontul galaxiei, sub privirea blândă și ocrotitoare a lui Venus și a lui Marte. E povestea mea, povestea ta, povestea voastră... povestea steluței de deasupra noastă! ȚARA ÎN GENUNCHI se duc cocorii iar din Țara mea, așa cum de vecii pleacă mereu. destinul lor le râde dintr-o stea iar noua ne rămâne dorul greu. am tras în jug de denii - și mai tragem. numai prin basme cântă feți-frumoșii. stăpânii dau cu biciul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
purgator - batalioane de oameni - stârvuri vii - și totul arde! când am chemat poeții să salveze numele Țării - erau beți prin crame. prostia noastră, mințile obeze au vrut destinul gliei să-l destrame. o grea molima dăinuie prin Țară. se duc cocorii - cum se duc mereu. visăm la o mai verde primăvară; binecuvânta Doamne neamul meu!... DOINA TRISTĂ un vulcan de tevatură unde lumea se înjură și vrăjiți de falși talanți toți dau vina pe ceilalți. scuipa Dunăre pe focul care-ți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
circumstanțe i-am căuta, ele nu sunt suficiente nici pentru a explica. Darămite pentru a justifica. Evidența faptului că, spre deosebire de Sadoveanu, Călinescu nu a publicat texte despre care să te întrebi dacă îi aparțin (este cunoscută dilema paternității romanului Mitrea Cocor, generată de stilul și construcția lui ne-sadoveniană) nu previne, la lectura articolelor și conferințelor sale din ultimii doi, nașterea unui sentiment jenant. Acela că ne aflăm în fața tabloului dezolant al unui mare spirit încovoiat. Dar, spre a fi drepți
Călinescu dezolat și dezolant by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3071_a_4396]
-
care exprimă cu mare sensibilitate esența spiritului japonez”. S-a sinucis în aprilie 1972, la mai puțin de doi ani după moartea prietenului său, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute cărți ale lui Kawabata se numără O mie de cocori (Sembazuru, 1952; Humanitas, 2010), Maestrul de go (Meijin, 1954; Humanitas Fiction, 2007), Lacul (Mizuumi, povestiri; Humanitas Fiction, 2012), Sunetul muntelui (Yama no oto, 1954; Humanitas, 2010), Frumoasele adormite (Nemureru bijo, 1961; Humanitas, 2006; 2009), Vechiul oraș imperial (Koto, 1962; Humanitas
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
fluturi direct pe tărîmul ghionoaiei stăm noi în găoacele noastre. uite, primăvara!, îi spune fiecare dumnezeului său de la sîn, arătîndu-i zarzărul cocoșat sub delicatele ciufuri. uite, vara prelingîndu-se din sticla de plastic cu guler de bere răsturnată în curte. uite, cocorii! îi spune pe urmă fiecare dumnezeului său, în șoaptă răgușită. numai iarna abia de-o vedem: întunericul se lasă iute pe vine, sufocîndu-ne între pulpele calde și moi. la licărul lămpii de sub salcîmi, cel crescut la sîn ne traduce-n
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
de un arămiu închis Calul de sub șeaua-mi nechează Și zboară direct spre paradis Veni-va ziua minunată Cu flutruri încrustați în culori Lumea va dansa o saltată Iar noi doi ne vom pierde Printre nori Ca un cârd de cocori ---------------------------------- Harry ROSS 15 ianuarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - LIRICE (2) / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1843, Anul VI, 17 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Harry Ross : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LIRICE (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373745_a_375074]
-
în seamă. Apoi, strivind a frunzelor covor, ce se așterne aur pe alee Să mergem către casa cu pridvor, și strat înmiresmat de azalee. Să ascultăm cum sus prin nori, în zbor spre depărtări mai calde Se-ndeamnă stoluri de cocori, înșiruiți precum smaralde. E toamnă-afară-a mea iubită, dar sufletul mi-e iată plin De-o primăvara nesfârșită, și-al tău neprețuit alin. Cu tine-alături orice toamnă, din emisfera boreală E un nimic, sublimă doamnă, iubirea mea vis de beteală! Referință
E TOAMNĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373784_a_375113]
-
Sunt vindecată de umbre, m-am oblojit cu razele în care îmi hrănesc trezirea. Așa că aștept să văd ce mai e de văzut, să aud ce mai e de auzit. Simt încă inima zbătându-se ușor între teamă și dezlănțuirea cocorilor în zbor spre cer. Și totuși, m-am vindecat de pustiu. Sunt vie și vin în întâmpinarea cântului cu brațele deschise. Știu că în zborul păsării dansează uneori curcubeul, că pe prăbușirea malului se așază uneori înțelepciunea stâncilor. Analizez terenul
ZÂMBETUL ZILEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373781_a_375110]
-
ARTURO SIMPETRU E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de mai răzbate Printre mulțimile de nori, Ducând cu ea până departe, Speranțe-n cântec de cocori. Aș vrea să-ți sorb din nou privirea Din palma blândei dimineți Printre petalele-ți de soare, Ce farmec dau, umilei vieți. La brațul tău, tu mă ridică! Și mă prefă în curcubeu, Născut din lacrimi de lumină, Ce se
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384785_a_386114]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, dragoste, ești câmpul meu de flori cu roua împlinirii pe culori pe care fericit o sorb vrăjit când simt răcoarea fragezilor zori. Tu-mi ești liman pe care an de an coboară ai speranțelor cocori crezând mereu că și-n destinul meu există nu doar lună, ci și sori. Prin tine par un cânt incendiar când mă străbat zburând privighetori, când trupul meu de lut parcă-i făcut din flaute, din naiuri și viori. Tu
TU, DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385276_a_386605]
-
se naște... Iubirea,de odinioară A câtă oară ? Păsările cântă Bucuria revederii Vrabia,ciocârlia Ele îmi cântă, Eu mă las încântată De vestirea lor De venirea iubiri În zori , Iubire cu flori Iubire cu dor, Tu zbori pe aripi De cocor Călător,visător! Iubire de aur Iubire din lut Te păstrez, În al meu suflet Muribund! Iubire de vis Iubire divină ... Citește mai mult Ploua a primăvară,Florile se nascĂ câtă oară?Așa cum se naște...Iubirea,de odinioarăA câtă oară ? Păsările
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
plâng de-atâta moarte Cărările au urme de mirese Cu șaluri negre răstignite-n carte ... Cu vârfurile doborâte la pământ Goruni semeți și-au îngropat istorii Și scâncete de munți în ploi și vânt Mai cântă-n toamne triste, azi cocorii Nici Miorița nu e de găsit Balada-i desuetă, nu-i la modă Vioara lui Enescu a murit Și în uitare-i îngropat și Ștefan-vodă Păianjeni împletesc peste romanțe Și cântec popular curat, din neam Carcase de sicriu și dezolanțe
ŢARA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361246_a_362575]
-
4 spital). Îngenuncheat cu sufletul în sfială, pe cerul teafăr licăre o stea și-și prinde anii de pripas în dangăte de clopot și beteală. Telegarii visului îl poartă pretutindeni ca o logodnă de taină, ca leagănul în zbor al cocorilor. rostogolindu-l pe tot ce-a fost marele dor. S-a prins de Cerdacul (cerul dacului) cerului cu ochii înfloriți de lacrimi, cu inima pe cărăruie spre împlinite vreri, cu armonii de cânt în care se revarsă Harul sfânt. Nicicând
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]