1,508 matches
-
istorice”, 1943; [Dan Simonescu], „Studia bibliologica”, 1969, partea I (semnează G. G. Ursu, Aurelian Sacerdoțeanu, Dan Zamfirescu, Corneliu Dima-Drăgan); Dan Simonescu, (Biobibliografie), pref. Dan Zamfirescu, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 431-433; Corbea-Florescu, Biografii, I, 193-198; Piru, Varia, II, 46-50; N. Vasilescu-Capsali, „Codex Burgundus”, CNT, 1976, 11; Al. Duțu, Reeditarea unei interesante opere din istoriografia secolului al XVIII-lea, MS, 1976, 3; Șerban Cioculescu, „Pagini din istoria cărții românești”, RL, 1982, 8; G. Mihăilă, O viață în slujba cărții românești, RL, 1982, 52
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
în versiunea prescurtată ori în cea completă, transpus în românește și pus în circulație prin tipar (Pravila imprimată de Coresi la Brașov între 1560 și 1562) și copiere (popa Ioan Românul din Sânpietru prescrie pe la 1620 untext cu paragrafele numerotate - Codex Neagoeanus, a zis nr. 3821 B.A.R.; de la începutul secolului al XVII-lea datează probabil Pravila de ispravă a oamenilor și de toate păcatele și greșalele [ms.nr. 5211 B.A.R.]). Aceste versiuni - cred cercetătorii - vin din Moldova, unde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă (a fost tipărită târziu, prin 1816
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mituri, vise și mistere, Editura Univers enciclopedic, București, 1998; Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991; Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, Editura Nemira, București, 1990; Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul II: Cărțile poporane ale românilor, de B. Petriceicu Hasdeu, ediție de G. Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Georges Minois, Istoria Infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998. 513. Vezi Codex Sturdzanus, în Cuvente den bătrâni, tomul II: Cărțile poporane ale românilor, de B. Petriceicu Hasdeu, ediție de G. Mihăilă, Editura didactică și pedagogică, București, 1984, pp. 250 și urm; Codex Sturdzanus, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de text și indice de cuvinte de Gheorghe Chivu, Editura Academiei Române, București, 1993, pp. 248-260. 514. între păcătoșii descoperiți de Dante în Infern se află: păcătoșii din dragoste, lacomii, zgârciții, risipitorii, mânioșii, semeții, invidioșii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București 1896; ed. 4, vol. I-II, București, 1904; ed. îngr. Ion Horia Rădulescu, București, [1934]; Miron Costin, Craiova, 1891; Istoria școalelor de la 1800-1864, I-IV, București, 1892-1901; Alecsandri la Mircești, București, 1894; Cum am cunoscut pe Alecsandri, București, 1894; Codex Bandinus, București, 1895; Cum era odinioară, București, 1901; Scrieri literare, îngr. și pref. Alexandru George, București, 1976. Ediții, antologii: Miron Costin, Opere complete, I-II, pref. edit., cu un glosar de Lazăr Șăineanu, București, 1886-1888; Voci latine. De la frați la
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest codex ne oferă cea mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului al XIV-lea, redă râul Jiu - Zi34, între Dunăre - Danubio și Olt - Holta; pe Zi, ponte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din zona Craiovei sau despre vreun drum care să le traverseze. O primă reprezentare cartografică medievală a cursului Jiului și a unei așezări importante în zona Craiovei o găsim în Codex latinus Parisinus. Studiat și prezentat de I. Dumitriu-Snagov33, acest codex ne oferă cea mai veche reprezentare cartografică a Țărilor Române. Datat către finele secolului al XIV-lea, redă râul Jiu - Zi34, între Dunăre - Danubio și Olt - Holta; pe Zi, ponte de Zicho - Podul Jiului, iar la capătul podului, pe stânga
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Zi, ponte de Zicho - Podul Jiului, iar la capătul podului, pe stânga apei, Ponssiona, o așezare importantă figurată ca o cetate cu ziduri și turnuri (fig. 3), pe care I. Dumitru-Snagov o identifică cu Craiova. Fig. 3. Ponssiona Pn, în Codex latinus Parisinus (finele sec. XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu Vâlcea, este fragilă: se bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat de codex. Un astfel de apelativ ne informează
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase și Pelendava antică; insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel "Podul Jiului" indicat de codex. Un astfel de apelativ ne informează totodată că un alt pod al Jiului nu mai exista în acel timp, apelativul Podul Jiului fiind suficient pentru a desemna fără greș acea Craiovă încă insuficient închegată. O întrebare interesantă, legată de imaginea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de apelativ ne informează totodată că un alt pod al Jiului nu mai exista în acel timp, apelativul Podul Jiului fiind suficient pentru a desemna fără greș acea Craiovă încă insuficient închegată. O întrebare interesantă, legată de imaginea dată de "Codex Parisinus" privește localizarea exactă a podului medieval. Astăzi, în preajma Craiovei se află trei poduri peste Jiu, distanțate cu circa 7 km între ele, în ordine de la nord la sud: podul Breasta, conducând spre nord-vest la Strehaia și Severin, podul Mofleni-Bucovăț
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
forma Calafack. De aceea înclinăm a considera că acest Ponte de Zicho se afla fie la Mofleni-Bucovăț, pe vechiul amplasament al podului roman, fie - mai ales la Braniște-Podari, la sud de Ponssiona, așa cum pare a arăta și desenul din harta codexului: prevala acum importanța drumului de comerț Dunăre-Munte, față de cel militar antic. Harta italiană anonimă a Dunării de Jos, din anul 1453, reproduce pentru Jiu și zona Craiova exact situația din harta precedentă. În plus, acolo unde începe Valahia (prinzipio delle
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în sfârșit, cu privire la numele Jiului, să încercăm a lămuri contradicția relevată de vechile documente, sau eventuala legătură dintre prima mențiune la Ptolemeu a lui Rabos (Rhabosus Flu), și apoi tot șirul de variante în Jurul Jiului actual: Zi și Si în Codexul parisin, Zil în documentul muntean din 1480, Zula în hărțile secolului XVI, Zios la Stolnicul Cantacuzino, în 1700, Syll în harta lui Schwantz, din 1723, și Schyl în cea a lui Specht, din 1790-1791. Pornind de la premisa că râul în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
W., Considerațiuni morfologice și hidrografice privind evoluția chorologică a fortificațiilor naturale întărit în Câmpia Română în Hallstat și Latène, St. cerc. antrop., 8, 1971. 32 Tudor D., op. cit., 1978 (285-286). 33 Dumitriu-Snagov I., Țările Române în secolul al XIV-lea (Codex latinus Parisinus), București, 1979. 34 Localnicii îi spun și astăzi Jiului - Ji. 35 Iliescu O., Cu privire la o hartă a sud-estului Europei datând din preajma bătăliei de la Nicopole, Stud. mater. ist. medie, IX, 1978 (104-105). 36 În antichitatea romană Ad Malum; se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
expunerea la astfel de materiale. Informații detaliate despre legislația prezentată și despre alte reglementări juridice pot fi găsite și la următoarele adrese: • http://www.eurocert.net/legislature.html; • http://www.rap.freehosting.net/Infract/index.html; • http://www.codex-online.com/codex/home.nsf; • http://www.infosec.gov.hk/engtext/general/download.htm; • http://www.perkinscoie.com/; • http://www.law.berkeley.edu/institutes/bclt/index.html; • http://www.gahtan.com/cyberlaw/; • http://www.internetlawjournal.com/; • http://www.gigalaw.com/. 10.2. Legislația
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce cuprinde omilii ale lui Ioan Hrisostom, dăruit în 1519. Un gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite în cancelaria domnească s-au conservat, iar frumusețea lor face din aceste acte veritabile podoabe. Și tipograful Macarie, care
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
la cititul în șoaptă. Dimensiunea audio-tactilă presupusă în hermeneutica scrierilor sacre de odinioară dispare. Textul este mut. Tiparul modifică nu doar mecanismele transmiterii unei eredități teologice sau culturale, ci însuși modul de manifestare în lume a cunoașterii. Organizarea lineară a codexului ascunde structura de palimpsest a textualității. Ideea că în mintea autorului se află originea tuturor semnificațiilor ascunse în scriitură justifică demersul metodei istorico-critice. Treptat, erudiții pierd din vedere contribuția tradiției și tectonica imprevizibilă a limbii. Semnele intră sub regimul cantității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Chiril și Metodie au decis să traducă în primă instanță doar acele pericope din Evanghelie (Aprakos) și fragmente din scrierile apostolice care urmau să fie citite în Biserică 1. Consultarea unor manuscrise chiar târzii nu conduce decât către concluzii similare: Codex Macedonianus (add. 6594, mss. la Universitatea din Cambridge, sec. IX-X) are înaintea primului vers din Evanghelia după Matei o indicație clară: „duminica Sfinților Părinți dinaintea Nașterii Domnului”1. Această stare de fapt arată intima legătură între tradiție și Scriptură, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-se fondului de cultură românească. Neagoe Basarab reproducea pasaje în „învățăturile” sale; în 1562, mitropolitul Grigore al Sucevei punea să i se copieze la mănăstirea Neamț versiunea sârbească a Alexandriei. Manuscrisul primei traduceri românești nu s-a păstrat. Prin miscelaneul Codex Neagoeanus (1620), datorat preotului Ion Românul din satul Sânpetru (Hunedoara), s-a transmis cea mai veche copie cunoscută (incompletă). Copiștii din cele trei țări românești, cei mai mulți în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, au contribuit la răspândirea Alexandriei
ALEXANDRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
ale nu mai puțin celebrului Robert Etienne sau ale faimoasei case Elzevir (peste o sută de volume). Manuscrisele și incunabulele contribuie la ridicarea valorii colecției, semnificând totodată dorința de cercetare - este situația des amintitelor: Breviarul Brukenthal (secolul al XV-lea), Codex Altenberger (secolul al XIV-lea), Liber missorum (1394), Psaltirium Davidis (secolul al XIV-lea), Simfonia sibiană de Haydn (nume provenind de la orașul în care a fost descoperită), a unui antifonar (secolul al XV-lea), a numeroase acte de donație (dintre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al cărților și vechilor manuscrise, studiind o lungă perioadă în biblioteca Vaticanului. Tot ceea ce întreprinde acum va sta la baza viitoarelor sale scrieri istorice, va reprezenta un punct de sprijin pentru organizarea colecției. La Roma adună numeroase manuscrise vechi și codexuri, dar mai ales incunabule, acelea care vor alcătui fondul de preț al Bibliotecii. Canonic la dioceza Esztergom (1767), mai apoi mare prepozit la Esztergom și Eger (1773), iar din 1780 episcop romano-catolic al Transilvaniei, Batthyăny circulă și se interesează peste
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
episcopat. Dintr-un prim catalog întocmit în 1824 de Cseresznyes Andrăs rezultă că în biblioteca lui Batthyăny figurau 18.201 volume, cea mai de seamă colecție bibliofilă și documentară fiind aceea care cuprinde 1.230 de manuscrise; în principal, seducătoarele codexuri medievale, al căror șir începe cu așa numitul Codex aureus, o operă a culturii europene, demonstrând unitatea continentului prin triunghiul participant la elaborarea ei: Orientul bizantin, lumea insulară anglo-irlandeză și Europa carolingiană. Batthyăny are, încă din anii de început, una
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Cseresznyes Andrăs rezultă că în biblioteca lui Batthyăny figurau 18.201 volume, cea mai de seamă colecție bibliofilă și documentară fiind aceea care cuprinde 1.230 de manuscrise; în principal, seducătoarele codexuri medievale, al căror șir începe cu așa numitul Codex aureus, o operă a culturii europene, demonstrând unitatea continentului prin triunghiul participant la elaborarea ei: Orientul bizantin, lumea insulară anglo-irlandeză și Europa carolingiană. Batthyăny are, încă din anii de început, una dintre cele mai bogate colecții de biblii din Europa
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
studios din jurul lui Batthyăny Ignăc. El este, fără exagerare, un important testimoniu al spiritualității transilvănene; este, mai mult decât oricare altă instituție culturală a „zonei”, O mărturie, niciodată înșelătoare, despre raportul dintre om și carte, dintre creator și receptor. Prin Codex aureus, nestematul acestei biblioteci, Transilvania este implicată, pentru a nu știu câta oară, în istoria culturală a Europei; cele două jumătăți ale textului, una la Alba-Iulia, cealaltă la Roma, înseamnă, am vrea să credem, nu o ruptură, cum la prima
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]