KorAP: Find »[drukola/base=codificator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...16 >

396 matches

Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482

de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune. Mutați SCID inactivează o proteinkinază dependentă de ADN (DNA-PKcs). Kinaza este adusă la ADN de către proteinele Ku70 și Ku80, care se leagă la capetele duplexului ADN. Ligarea este realizată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre catena ușoară și catena grea. De aici rezultă diversitatea maximă generată la situsul care contactează antigenul țintă. Schimbarea numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul joncțiunii codificatoare afectează cadrul de citire. Procesul de joncțiune apare a fi întâmplător, în ceea ce privește cadrul de citire, astfel că doar 1/3 din secvențele reunite păstrează cadrul de citire corect, în cursul realizării joncțiunilor. Dacă regiunea V-J este astfel reunită încât

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
legare a factorilor de transcripție adiacente motivului octameric. Totodată, este de admis că spațierea dintre secvența TATA și secvența octamer din promotorii bazali Ig este diferită față de aceea care se întâlnește în promotorii exprimați ubicuitar. S- a realizat clonarea cADN codificator de proteine OTF-1 și OTF-2. Analiza blotting a ARNm celular, folosindu-se probe cADN a permis evidențierea expresiei ubicvitare a OTF-1 și expresia cu specificitate limfoidă a OTF-2, în toate stadiile de dezvoltare limfocitară. Dacă se realizează transformarea fibroblastelor cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
definește situsul de rearanjare. Secvența semnal este reprezentată de un heptamer și un nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ (Roth și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
ADN. Deși sunt bine cunoscute translocațiile intercromozomale cu valoare oncogenică, care utilizează secvențe semnal, ele sunt rare în cazul recombinării V(D)J și atunci când apar, ele conduc la o rearanjare nelegitimă și în consecință neproductivă. Între doi loci genici codificatori ai TCR, aflați în același cromozom, incluzând chiar și centromerul, poate avea loc procesul de recombinare, așa cum are loc frecvent între locii genici umani TCRβ și γ, aflați în cromozomul 7. Cercetările lui Grawunder și colab. (1999) au arătat că

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
frecvenței de rearanjare. În unele cazuri, situsurile proximale sunt în mod preferențial utilizate pentru unire. De exemplu, la iepure și în timpul dezvoltării fetale la om și șoarece, unirea VH la DJH utilizează segmentul VH cel mai apropiat regiunii D. Secvențele codificatoare și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența matriței ADN (nontemplate = nematrițate) și cele care se produc cu utilizarea unei matrițe ADN (template). Lungimea secvenței de nucleotide inserate fără matriță este de până la 15

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
catalizată de enzima terminal- deoxinucleotidil-transferaza (TdT). Un al doilea tip de inserție este adiția nucleotidelor randomizate care se produce cu frecvență mică. Ele constau în inserția unuia sau a două nucleotide complementare la ultima sau la ultimele nucleotide din capătul codificator. Rareori aceste inserții au o lungime mai mare. Astfel de inserții sunt numite inserte nucleotidice P (palindromice) și au loc atunci când capătul codificator atașat nu a pierdut nici un nucleotid. Aceasta înseamnă că inserția s-a produs în procesul rearanjării de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
constau în inserția unuia sau a două nucleotide complementare la ultima sau la ultimele nucleotide din capătul codificator. Rareori aceste inserții au o lungime mai mare. Astfel de inserții sunt numite inserte nucleotidice P (palindromice) și au loc atunci când capătul codificator atașat nu a pierdut nici un nucleotid. Aceasta înseamnă că inserția s-a produs în procesul rearanjării de timpuriu, înainte ca exonucleaza să acționeze și să fasoneze capetele catenei polinucleotidice asamblate. Sudarea joncțiunilor codificatoare se face în toate celulele în care

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
P (palindromice) și au loc atunci când capătul codificator atașat nu a pierdut nici un nucleotid. Aceasta înseamnă că inserția s-a produs în procesul rearanjării de timpuriu, înainte ca exonucleaza să acționeze și să fasoneze capetele catenei polinucleotidice asamblate. Sudarea joncțiunilor codificatoare se face în toate celulele în care are loc recombinarea V(D)J, inclusiv în fibroblastele care au fost induse să realizeze această recombinare, prin exprimarea genelor de rearanjare RAG1 și RAG2, funcționale în asamblarea genelor mature pentru imunoglobuline. Deși

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
de rearanjare RAG1 și RAG2, funcționale în asamblarea genelor mature pentru imunoglobuline. Deși se presupune că pentru o asemenea rearanjare este necesară o exonuclează, trebuie să fie realizată mai întâi o incizie endonucleazică, la o oarecare distanță, în interiorul capătului segmentului codificator. Unilateralitatea informației secvențiale, operantă în rearanjarea V(D)J diferențiază acest tip de recombinare de alte tipuri de rearanjare cu specificitate de situs, care presupun participarea a două secvențe omoloage. EXCLUDEREA ALELICĂ, funcțională în elaborarea răspunsului imun, respectă totuși regula

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
sinteza imunoglobulinelor ale căror situsuri de combinare cu antigenul ar fi complementare. Moleculele complementare de anticorpi s-ar combina între ele, ceea ce ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură cu originea sa combinațională, fiind un capăt mort al procesului combinării, dar o joncțiune semnal poate continua să participe la noi runde de rearanjamente. Când are loc un asemenea proces, o parte

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
măsură conservat în toată seria vertebratelor. Heptamerul este elementul crucial de recunoaștere, deleția sa anulând rearanjarea, pe când deleția nonamerului determină un nivel scăzut, dar detectabil de joncțiune. Multe segmente VH conțin un heptamer detectabil la capătul C-terminal al secvenței codificatoare, ceea ce face posibil ca o genă pentru catena grea, deja rearanjată, să se reasocieze cu o regiune VH, din amonte. Reasocierea VH poate substitui o genă funcțională pentru catena grea, realizată în rearanjarea primară, cu una nefuncțională. Secvența consens este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
RAG2 și, pentru activitatea combinatorie este necesară expresia ambelor gene. La toate speciile studiate - șoarece, om, găină și broasca Xenopus - genele RAG1 și RAG2 formează o unitate genetică remarcabilă. Genele RAG sunt învecinate, strâns lincate, transcrise convergent, cu ambele regiuni codificatoare, iar regiunile netraduse de la capătul 3’sunt lipsite de introni. La șoarece, segmentul ADN care conține întreaga informație codificatoare are 18 kb lungime. Între speciile de animale atât de îndepărtate filogenetic(șoarecele și găina), secvența de aminoacizi a proteinei RAG1

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
Xenopus - genele RAG1 și RAG2 formează o unitate genetică remarcabilă. Genele RAG sunt învecinate, strâns lincate, transcrise convergent, cu ambele regiuni codificatoare, iar regiunile netraduse de la capătul 3’sunt lipsite de introni. La șoarece, segmentul ADN care conține întreaga informație codificatoare are 18 kb lungime. Între speciile de animale atât de îndepărtate filogenetic(șoarecele și găina), secvența de aminoacizi a proteinei RAG1 prezintă o identitate de 75%, iar cea de la RAG2, de 70%. Nu există omologie între RAG1 și RAG2. După

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]